Comitetul local pentru situații de urgență                                                                                                                                                    NESECRET

Nr. 3344 din 30.01.2024                                                                              Exemplar nr. ……

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL COMUNEI IBĂNEȘTI

Adoptat şi aprobat în sedinţa Consiliului din data de 30 ianuarie 2024 cu

Hotărârea nr. 8 / 30.01.2024

I.        SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE    DIN     ZONA DE COMPETENŢĂ 

  Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă că oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de  manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, uneori imposibilă orice acţiune de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi organizată.                Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în domeniul prevenirii şi intervenţiei, precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, de către autorităţile administraţiei publice locale, în „Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale în unitatea administrativ-teritorială”.

Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor de patrimoniu, pagubelor materiale şi factorilor de mediu.

În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri teritoriale defineşte următoarele obiective:

• Identificare, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului;
• Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă;
• Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;
• Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic;
• Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor;
• Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare;
• Planificarea , organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor;
• Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;
• Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor.

II. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ

2.1. Aspecte administrative 

Localitatea COMUNA :IBĂNEŞTI

                   - Ibăneşti, Ibăneşti-Pădure, Tireu, Tisieu, Pârâu Mare, Dulcea, Brădeţelu, Blidireasa, Zimţi şi Lăpuşna,  sate aparţinătoare. 

          2.1.1.1  REŞEDINŢA LOCALITĂŢII IBĂNEŞTI

          Suprafaţă totală:  31315 ha (a unităţii administrativ-teritoriale)

          Populaţia stabilă: 4049 locuitori -a unităţii administrativ-teritoriale

          SCURTĂ DESCRIERE

          SATELE APARŢINĂTOARE - (pentru fiecare localitate aparţinătoare)

• IBĂNEŞTI

         Suprafaţă totală:   450        ha 

          Populaţia stabilă:  2134   locuitori 

• IBĂNEŞTI PĂDURE  

         Suprafaţă totală:   172,62        ha 

          Populaţia stabilă:  361 locuitori

• TIREU 

         Suprafaţă totală:   270,23      ha 

          Populaţia stabilă:  382     locuitori

• TISIEU

         Suprafaţă totală:   102,39       ha 

          Populaţia stabilă:  254   locuitori

• PÂRÂUL MARE

         Suprafaţă totală:   43,5       ha 

          Populaţia stabilă:  101      locuitori

• DULCEA

          Suprafaţă totală:   71,45      ha 

          Populaţia stabilă:  243     locuitori

• BLIDIREASA

         Suprafaţă totală:   46,18       ha 

          Populaţia stabilă:  217    locuitori

• BRĂDEŢELU

         Suprafaţă totală:   92,27       ha 

          Populaţia stabilă:  287   locuitori

• ZIMŢI

         Suprafaţă totală:   43,50        ha 

          Populaţia stabilă:  69   locuitori

              ●   LĂPUŞNA

          Suprafaţa totală:   15,54 ha

          Populaţia stabilă:   1  locuitori

          SCURTĂ DESCRIERE

          2.2. Aşezare geografică şi relief

          2.2.1 Vecinătăţi

                   E – Judeţul Harghita

                   S – Sovata, Chiheru de Jos, Gurghiu

                   V – Gurghiu

                   N – Lunca Bradului, Hodac, Stînceni

          2.2.2. Forme de   relief, specificităţi, influenţe

         Comuna se află în inima Munţilor Gurghiului în care s-au păstrat cel mai bine aparatele vulcanice ale suprastructurii. Acestea sunt constituite dintr-o calderă principală, înconjurată de conurile vulcanice cu înălţimi mai reduse decât în celelalte două masive, aflate la altitudini de 1500-1700 m. La baza conurilor se întind platourile de lavă vulcanică, între 1200-1400 m, urmate de aglomeratele vulcanice şi  piroclastite între 850-1100 m. În partea estică a bazinului domină versanţii cu un profil convex, fiind mai abrupţi şi cu pante mai accentuate. Se remarcă gradul mare de acoperire cu vegetaţie de conifere. În zona piemontană, versanţii coboară uşor în trepte, cu lungi trene de grohotiş la baza lor. Versanţii din zona depresionară au mai degrabă un profil concav, fiind uşor ondulaţi. În ceea ce priveşte expoziţia versanţilor, dominanţi sunt versanţii cu expoziţie nordică, urmaţi de versanţii cu expoziţie vestică şi nord-vestică. Înclinarea versanţilor cunoaşte valori mai ridicate în zona montană, dar în general domină pantele cu valori cuprinse între 2,1°- 5°şi cele cu valori între 5,1°- 15°.

 Valea comunei Ibăneşti este mărginită de masivele Fâncel (1684 m), Bătrâna (1634 m), Tătarca (1688 m) şi Vârful Saca (1777 m).

          2.2.3. Caracteristicile pedologice ale solului

Munţii gurghiului sunt munţi vulcanici, formaţi din andezite şi conglomerate aparţinând din punct de vedere geologic pleistocenului superior. Rocile mai vechi sunt dacitele, iar sub influenţa factorilor externi a început procesul de mineralizare, formându-se astfel soluri profunde foarte bogate în humus cu o circulaţie bună a apei şi substanţelor nutritive. Învelişul de soluri se compune dintr-o diversitate de tipuri, subtipuri, varietăţi. Astfel, pe cuprinsul bazinului au fost identificate şase clase de soluri, fiecare cuprinzând mai multe tipuri şi subtipuri de soluri. Dominante sunt tipurile de soluri care aparţin claselor andosoluri (AND) şi cambosoluri (CAM), la care se adaugă luvisoluri, protisoluri, antrisoluri şi spondisoluri.

2.3. Caracteristici climatice

          2.3.1. Caracteristici climatice, specificităţi, influenţe

Cea mai mare suprafaţă a comunei se încadrează în zona climei specifice contactului dintre deal şi munte cu uşoare diferenţieri de la est la vest. Dispunerea reliefului pe trepte altitudinale influenţează în mod direct climatul. Climatul temperat-continental prezintă diferite nuanţări între zonele colinare şi domeniul montan, temperatura medie fiind cuprinsă între 6°şi 8°C. 

          2.3.2. Regimul precipitaţiilor

Precipitaţiile medii anuale se încadrează între 800 şi 950 mm, maximul de precipitaţii fiind atins la Fâncel:1.244,2 mm/an cu un maxim în luna iunie şi un minim în februarie. Frecvent de înregistrează geruri timpurii şi târzii. Iarna precipitaţiile sunt bogate, stratul de zăpadă în munţi atingând grosimea de 0,75 m – 2,5 m (în anul 1975/1976). Primăvara sunt înregistrate ploi abundente, care favorizează adesea declanşarea unor procese geomorfologice. Combinarea fenomenului de încălzire bruscă a vremii la începutul primăverii cu ploile abundente determină debite ridicate, astfel de situaţie ducând adesea la viituri. Maximul de precipitaţii este atins în luna iulie, atât la postul hidromestric Lăpuşna (815 m), cât şi la postul hidrometric Ibăneşti (460 m).

          2.3.3. Temperaturi - lunară şi anuală (valori medii, valori extreme              înregistrate – valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri istorice  )

Elementele climatice prezintă variaţii valorice în funcţie de anotimp, astfel:

- Izotermele anuale sunt cuprinse în medie între 6º+8ºC

- pe timp de iarnă:  -20°C

- pe timp de vară: +38°

 2.4. Reţeaua hidrografică

          2.4.1. Cursuri de apă  din localitate, 

Hidrografia localităţii. Reţeaua hidrografică  a comunei este constituită din reţeaua hidrografică a râului Gurghiu, afluent al Mureşului pe cursul său superior. De sub masivele Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpuşna şi frumoasa Creanga Albă, iar Frăţileasa, Găinuşa, Tătarca cu frumoasa ei legendă şi Drăguşa lasă să iasă pline de energie toţi afluenţii Secuieului care-şi au obârşia sub Vârful Saca Mare şi care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i şi vărsându-i în Valea Lăpuşnei; care împreună cu Gâtea şi Meşteriţa pe dreapta, Sebeşul pe stânga, croiesc frumosul drum şi dau naştere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciuniţa, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Caşvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Floreşti, Dulcea, Pietroasa şi Orşova, ca să le ducă şi să le lase în Mureş. Forma bazinului morfohidrografic este uşor alingită, cu dezvoltare asimetrică, afluenţii de pe stânga ai Gurghiului având o lungime mai redusă în raport cu cei de pe dreapta. Lungimea râului Gurghiu este de 55 km, iar suprafaţa bazinului morfohidrografic este de aproape 585 km². La nivelul comunei, suprafaţa ocupată cu ape şi bălţi este de 42 ha teren. Debitele cele mai mari sunt înregistrate primăvara, ca urmare a topirii stratului de zăpadă şi a precipitaţiilor de primăvară (prilie-mai). Debite mari sunt înregistrate vara, în urma ploilor convective. Cu totul excepţional, sunt înregistrate debite mari iarna, pe fondul unei încălziri bruşte a vremii, cu s-a întâmplat în 27 decembrie 1995. Cele mai mari debite ale râului măsurate între 1986 şi 2009 la postul hidrometric Ibăneşti (460 m) s-au înregistrat în anii 1995 (199 mc/s), 2000 (182 mc/s), producându-se viituri, pagubele înregistrate fiind cele mai însemnate în anul 1995.

          2.4.2. Situaţia   lacurilor  de  acumulare   permanente, nepermanente şi a iazurilor   piscicole (suprafeţe, volume) 

          Nu este cazul.

          2.4.3. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, lucrări de apărare) 

          Nu este cazul.

2.5. Populaţia – structura demografică pe naţionalităţi

2.6. Căile de transport

          2.6.1. Reţeaua de drumuri

          Comuna Ibăneşti este traversată de 13 km de drumuri judeţene şi are în administrare o reţea de 35 km de drum comunal. Există curse permanente pe rutele:

          - Ibăneşti – Reghin;

          - Ibăneşti – Dulcea.

          2.6.2. Reţeaua de căi ferate

          Comuna Ibăneşti nu este conectată în mod direct la reţeaua feroviară.

          2.6.3. Transportul aerian

- Nu este cazul.

          2.6.4. Reţele şi conducte magistrale care străbat localitatea 

          - Nu este cazul.

2.7. Dezvoltarea economică 

          2.7.1. Zone industrializate, ramuri

          - Exploatarea lemnului

          - Prelucrarea laptelui

          2.7.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare 

          - Nu este cazul.

          2.7.3. Fondul funciar

Teren arabil 662 Ha

Pasune 1947 Ha

Fanate 2133 Ha

Pădure 25848 Ha

Ateren cu ape şi stuf 42 Ha

Căi de comunicaţii şi cale ferată 127 Ha

Terenuri ocupate cu construcţii şi curţi  174 Ha

Terenuri degradate şi neproductive 382 Ha

Total 31315 Ha

Proprietate de stat 25853 Ha

Proprietate privata   5462 Ha        

          2.7.4. Creşterea animalelor 

          - bovine 738

          - cabaline 168

          - ovine şi caprine 6335

          - porcine475

          - păsări 3500

          2.7.5. Turism, capacităţi de cazare şi de preparare a hranei

- COMPLEX CASTEL LĂPUŞNA ***

         Castelul Lăpuşna dispune de următoarea structură de cazare: 16 locuri în 8 camere de 3 stele, având pat matrimonial şi 24 locuri în 12 camere, din care 6 camere cu 12 locuri cu pat matrimonial şi 12 camere double twin (cu 2 paturi separate). Complexul Lăpuşna este alcătuit din 3 vile, vila centrală având elemente de patrimoniu naţional.

- PENSIUNEA TERRA - IBĂNEŞTI***

          Unitatea dispune de o capacitate de cazare de 10 locuri în 5 camere, dotate cu baie proprie, TV/cablu, internet şi uscător de păr.

- PENSIUNEA PÂRÂUL NEGRU***

          Este situată pe drumul Reghin-Lăpuşna (38km), judeţul Mureş.

- PENSIUNEA OVIPAU COM IBĂNEŞTI

          Dispune de 24 locuri de cazare în 9 camere şi 2 apartamente. Se pot servi 100 de porţii de mâncare. 

- TABĂRA LĂPUŞNA

          În prezent are o capacitate  de 48 locuri de cazare, 2 săli de mese, grupuri sanitare.

2.8. Infrastructuri locale 

          2.8.1. Cultura

         In comuna Ibăneşti sunt 3 Camine Culturale, o sală de manifestări, 3 şcoli generale, 4 grădiniţe, 1 maşină dedicată transportului elevilor, 4 biblioteci din care una funcţionează pe lângă centrul de informare şi documentare având 10470 de volume , exista 5 biserici-4 ortodoxe, 1 greco catolica, o mănăstire şi un schit,1 biserica baptista, 1 biserica adventista, 1 biserica penticostala si o capela. 

          2.8.2. Infrastructura sanitară

          În Ibăneşti există 1 dispensar, 2 farmacii, 2 medici de familie, 1 medic stomatolog, 1 medic veterinar şi 1 centru zonal SMURD.

                    cabinete medicale 2 

                     nr. de cadre medicale (3 medici şi 4 asistenţi medicali)

          2.8.3. Reţele de utilităţi

 Infrastructura tehnico-edilitară

          2.8.3.1.Reţeaua de distribuţie a apei 

           Sunt racordate la reţeaua de alimentare cu apă 1372 de locuinţe. Lungimea reţelei de apa este   de 50 km iar capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile atinge 432 mc/zi.

          2.8.3.2. Reţeaua de canalizare 

          Pe raza comunei Ibăneşti există   12 km reţea de canalizare data în folosință

          2.8.3.3. Alimentarea cu gaze naturale

          Nu există reţea de alimentare cu gaze naturale.

          2.8.3.4. Energia electrică

Reţeaua medie de energie electrică este de 30 km cu un numar de 1831 abonati  cu 14 posturi de transformare. 

          2.8.3.5. Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet

 Exista reţele fixe,reţele mobile ,furnizori de internet prin Telekom , Digi,Orange, Gliga Comimpex.

III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

3.1.Tipuri de riscuri ce se pot manifesta în zona de competenţă

          3.1.1. Riscuri naturale

          Înzăpeziri şi viscole

Înzăpeziri şi viscole, depuneri de gheaţă pe conductorii electrici, îngheţ târziu sau timpuriu, furtuni puternice şi grindină mare, se pot produce în orice zonă a judeţului.

Zone posibile: Gropi, Propon, Tireu, Tisieu, Dulcea, Macoveşti şi la DJ 153C – Pietricica – Isticeu, Pietroasa şi Podul Runcului, Pîrîu Mare, Brădeţelu.

          Inundaţii 

1. inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe versanţi; 

Inundatii se pot produce în:

• zona: Fătăciunita – Dulcea – Pod Tisieu – Pietroasa
•  zona: puntea Crăciun – puntea Hodac.

Procentaj inundaţii în proporţie de 20%.

1. inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice; 

Nu este cazul.

          Incendii de mari proporţii la fondul construit.

 Incendii de pădure.

          Avalanşe

      Nu s-au înregistrat avalanşe.              

          Fenomene distructive de origine geologică

• Cutremure

 Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale.

          Judeţul Mureş se încadrează în zonele de risc  cu   seisme de amplitudine între 6 – 7 grade pe scara Richter, nefiind într-o zonă cu risc ridicat).

UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE URBANE

amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în grade MSK)

Nr.       Judeţul               Unitatea          Numărul de  Intensitatea

crt.                    administrativ-teritorială   locuitori   seismică exprimată

                                                               în grade MSK

________________________________________________________________________________

 0          1                     2                  3              4

________________________________________________________________________________

              MUREŞ              IBĂNEŞTI             4049           VI    

               * LEGEA   Nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural

     - descrierea zonelor afectate (clădiri ),posibile pagube 

• Alunecări de teren

În urma ploilor abundente, în perioadele de primavară şi toamnă, mişcări tectonice, eroziuni puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări de teren în următoarele zone.

PRECIZARE : Dezastrele evaluate în lucrare vor fi analizate  în decurs de 1-3 ani de la mişcarea tectonică cu efect de rupere a faliilor de alunecare de teren, urmând ca stratul de argilă înclinată după configuraţia versantului, să fie alimentată excesiv cu ape din precipitaţii prin faliile de rupere deschise . Stratul de argilă ajungând la gradul de plastifiere critică, declanşează accelerarea alunecărilor masive de pământ situate deasupra zonei afectate, producând degradări excesive în imobilele construite .

                                       3.1.2 Riscuri tehnologice

      - Nu este cazul.

A.Industriale – nu este cazul

B. De transport şi depozitare produse periculoase – nu este cazul

1. Transporturi 
   • Transportul rutier – 34 km drum judeţean din care 12 km în zonă locuită: transport persoane, mărfuri buşteni.
   • Transportul feroviar- nu este cazul
2. Transportul aerian –nu este cazul
3. Nucleare-nu este cazul

Judeţul Mureş se află la 400 km de Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, la  500 km de Centrala atomoelectrică de la Kozlodui şi la 750 km de centrala atomoelectrică de la Pécs.  

1. Poluare ape - Depozite de rumeguş.

Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Pericol la Căminul cultural din Ibăneşti-Pădure.

1. Eşecul utilităţilor publice-nu este cazul

          F. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos 

Se pot produce în oricare zonă a localităţii  prin accidente aviatice, prăbuşirea unor sateliţi, rachete de plasare a acestora pe orbită, meteoriţi sau componente din echipamentele de transport şi plasare pe orbita extraterestră care pot provoca  iradierea sau contaminarea populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele maxime admise de 5 mSv/an (500 mrem/an).

Se inventariază locurile în care au avut loc astfel de fenomene (Unde este cazul).

G.  Muniţie neexplodată

În urma luptelor purtate în al II - lea Război Mondial pe raza judeţului Mureş, frecvent sunt descoperite elemente de muniţie neexplodată.     

          3.1.3. Riscurile biologice 

          -nu e cazul

          3.1.3.a. Risc faună: ursul şi mistreţul.

          3.1.4. Riscurile de incendiu 

          - la gospodăriile populaţiei

          - la păduri

          Posibilitati de producerea incediilor pot fi:

• jocul copiilor cu focul,
• aruncarea mucurilor de tigara aprinse,
• aruncarea cenusei aprinse 
• defectiuni la instalatia electrica 
• neglijenta umblarii cu foc cu flacara descisa
• aprinderea si nesupravegherea resturilor din gradin 
• lasarea focului nesupraveghiat etc.   

3.1.5. Riscurile sociale

          Pot fi generate la Targul saptamanal in fiecare zi de duminica din saptamana , la Podul Hodacului.

3.2. Clasificarea localităţilor, instituţiilor publice, operatorilor economici şi obiectivelor din punct de vedere al protecţiei   civile, în funcţie de riscurile specifice

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Nr.
crt. Tipul de risc Principal Secundar
 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1.    Cutremur                                           C                  c
2. Alunecare/prăbuşire de teren A(t)/P(t) a(t)/p(t)
  3.    Inundaţie                                        I(d)               i(d)
4. Secetă S s
5. Avalanşă A(v) a(v)
6. Incendiu de pădure I(p) i(p)
7. Accident chimic A(ch) a(ch)
8. Accident nuclear A(n) a(n)
9. Incendiu în masă I(m) i(m)
10. Accident grav de transport A(tp) a(tp)
11. Eşecul utilităţilor publice E(up) e(up)
12. Epidemie E(d) e(d)
13. Epizootie E(z) e(z)
 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  

Hotarâre nr. 642 din 29/06/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 13/07/2005pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

Conform „Hotarârii nr. 642 din 29/06/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 13/07/2005pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice.

3.3. Obiective sursă de risc 

Incendii si explozii –clădir, furaje, padure, mireste, sobe cu gaz cu lemne, jocul copiilor cu focul, focul nesupravegheat. 

3.4. Localităţi, zone şi obiective ce pot fi afectate de obiectivele sursă de risc – toate satele componente  au paduri , cladiri, culturi de  paioase , furaje

4. ESTIMAREA RESURSELOR UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE NECESARE PENTRU  PREVENIREA ŞI GESTIONAREA TIPURILOR DE RISC EXISTENTE ÎN ZONA DE COMPETENŢĂ

UMANE: 

1. SVSU Ibăneşti, cu un efectiv de 17 voluntari
2. Comisia locală  - 18 membrii

FINANCIARE: buget local

TABEL NOMINAL

PERSONALUL ÎNCADRAT LA COMPARTIMENTUL PREVENIRE 

AL COMUNEI IBĂNEŞTI

LOC DE ADUNARE – PRIMARIA IBĂNEŞTI

TIMP DE ADUNARE – 30 MINUTE

MATERIALE   

5. ANEXE 

• Scurt istoric al zonei de competenţă
• Grafice / tabele / statistici
• Hărţi cuprinzând riscurile identificate în plan teritorial cu:

• obiective care constituie risc major
• obiective cu risc tehnologic
• zone de risc la inundaţii
• riscuri biologice
• zone cu alunecări de teren
• sursele de risc la incendii de pădure
• sursele de risc  la avalanşe
• precipitaţii medii anuale
• zonele de planificare la urgenţă 
• reţeaua de transport rutier, feroviar şi aerian etc.

• Hărţi (administrative, fizice etc.)
• Hărţi cu raioanele de intervenţie
• Altele

           Notă : Hărţile vor fi elaborate la nivelul la nivelul fiecărei comune, oraş şi municipiu pe acestea  materializându-se datele cuprinse în „PLANUL DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETENŢĂ”

• Hărţile se întocmesc la scara 1: 100.000