ROMÂNIA

JUDEŢUL VASLUI

PRIMĂRIA LIPOVĂŢ

COMITETUL LOCAL PENTRU

SITUAŢII DE URGENŢĂ

                     AVIZAT,                                                                       APROB,

 ŞEFUL INSPECTORATULUI PENTRU                           PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL

 SITUAŢII DE URGENŢĂ ,,PODUL ÎNALT”                          PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

 AL JUDEŢULUI VASLUI

                    COLONEL,                                                                                 PRIMAR,

            GHIORGHE BLAGOCI                                                             VALERIAN HRISCU

                                                                                      PLANUL

DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

PE TERITORIUL COMUNEI LIPOVĂŢ

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

         SECŢIUNEA 1

        1.Definiţie

        Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare PAAR, este un document care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul comunei Lipovăţ, măsurile, acţiunile şi resursele umane, materiale şi financiare necesare pentru managementul riscurilor respective.

         2.Scop

        Scopul PAAR este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

        3.Obiectivele PAAR sunt:

        a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma  identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

        b) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă;

        c) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

         SECŢIUNEA a-2-a

      Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1 PAAR a fost întocmit în baza următoarelor prevederi legale:

            - legea 307/2006- privind apărarea împotriva incendiilor

            - OU 21/2004 - privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

            - HG 1492/2004- privind principiile de organizare, funcţionare şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

            - OMAI 132/2007- privind metodologia de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

2.2 Structurile organizatorice implicate:

            La întocmirea, actualizarea şi punerea în aplicare a PAAR sunt implicate următoarele instituţii şi structuri: - Consiliul local, CLSU; SVSU, instituţii şi operatori economici care sunt reprezentaţi în CLSU (poliţie, dispensar uman şi veterinar)

2.3 Responsabilităţile instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii în domeniu se referă la:

            a) analiza riscurilor, întocmirea şi actualizarea PAAR.

            b) punerea în aplicare a PAAR

            c) pregătirea forţelor de intervenţie şi a populaţiei

            d) realizarea legăturilor necesare conducerii acţiunilor de protecţie-intervenţie şi pentru cooperare

            e) asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare punerii în funcţiune a PAAR

            Lista autorităţilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor la nivelul comunei Lipovăţ este prezentată în anexa 1, iar atribuţiile acestora sunt detaliate în fişele din anexa 2.

CAPITOLUL II

Caracteristicile unităţii administrativ-teritoriale

            Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief

 a) Suprafaţă, vecinătăţi

            Comuna Lipovăţ este amplasată în zona de S-V a judeţului Vaslui, la o distanţă de 15 Km de  oraşul Vaslui. Se învecinează cu următoarele localităţi:

-          la E – comuna Munteni de Jos

-          la S – comuna Deleni, Bogdanesti

-          la V – comuna Bogdana

-          la N – comuna Puşcaşi

-          la S-V – Bogdanita

Comuna este compusă din 5 sate: Lipovăţ, Chiţoc, Corbu, Căpuşneni, Fundu-văii. Are o suprafaţă de 7144 Ha din care: - extravilan: 3160 Ha

                                       -  intravilan: 748 Ha

                                                 -  împădurit: 3236 Ha

            b) Forme de relief, specificităţi, influienţe

            Relieful comunei este rezultatul interacţiunilor unor factori interni (structura geologică şi tectonică) şi externi (condiţii climatice, reţeaua hidrografică, flora, fauna şi activităţile umane).Comuna este situată între Podişul Central al Moldovei şi Colinele Tutovei, în zona unor interfluxuri colinare, astfel relieful are un aspect colinar. Nivelul superior al culmilor oscilează în jurul valorii de 250 m.

            În cadrul reliefului judeţului Vaslui un loc aparte revine văilor, în special Văilor Prutului şi Bârladului. Cum Râul Bârlad delimitează comunele Lipovăţ şi Munteni de jos, Valea Bârladului traversează şi teritoriul comunei Lipovăţ, având un aspect de uluc depresionar ce se largeşte pe măsură ce înaintează spre sud. Flancul drept al văii se caracterizează printr-o morfologie franjurată, determinată de capetele terminale ale interfluviilor colinare. 

            Relieful este în cea mai mare parte puţin proeminent, prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse.

            c) Caracteristici pedologice ale solului

            Solul predominant ce se găseşte pe teritoriul comunei Lipovăţ este argilo- nisipos şi nisipos- argilos, găsindu-se şi prundişuri pliocene. 

            Din punct de vedere geotehnic, terenurile de fundare aparţin formaţiunii acoperitoare, alcătuită din sedimente noi, cuaternare, neconsolidate şi care constituie terenuri dificile de fundare.

            Secţiunea a 2-a. Caracteristici climaterice

            a)Regimul climatic, specificităţi, influienţe;

            Clima specifică localităţii Lipovăţ este temperat-continentală de tranziţie, specifică Europei Centrale, cu patru anotimpuri bine definite. Se întâlnesc mase de aer post-tropicale care provoacă precipitaţiile de la sfârşitul primăverii şi începutul verii, mase de aer reci de origine siberiană, care provoacă gerurile aspre şi de lungă durată din timpul iernii, dar şi mase de aer calde şi uscate din Asia Centrală şi Asia Mică, ce dau veri foarte calde şi secetoase. Primăverile şi începuturile de vară răcoroase sunt date de ciclonii termici atlantici.

b)Regimul precipitaţiilor

Regimul pluviometric exprimă un climat continental cu variaţii mari în timp şi spaţiu, luna iunie fiind cea mai ploioasă din an iar februarie cea mai săracă, cantitatea din această lună fiind de 3-4 ori mai mică decât în luna iunie.

            Precipitaţiile au un regim neuniform, înregistrându-se cantităţi medii multianuale de 500-600 mm, în unii ani depăşindu-se aceste valori. Cele mai bogate precipitaţii cad în timpul călduros (lunile mai, iunie, iulie – peste 35%), iar cele mai puţine în timpul rece (lunile februarie, martie – 15%). Valoarea medie lunară cea mai mare s-a înregistrat în luna iunie – 81,7 l/mp, iar cea mai mică în luna februarie – 30,3 l/mp. Cele mai multe zile cu ploaie se găsesc în luna iunie, iar cele mai puţine în luna septembrie.Pe anotimpuri numărul cel mai mare de zile cu precipitaţii se găsesc vara, iar cel mai mic, toamna.

Precipitatii atmosferice medii lunare si anuale (l/mp)       

Numarul mediu al zilelor cu precipitatii mai mari de 0,1 mm

            Specific precipitaţiilor lichide este caracterul torential al acestora, fapt ce provoacă viituri cu efect important asupra albiilor cursurilor de apă.

            c)Temperaturi- lunare şi anuale, valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri istorice;

            Temperaturile medii lunare au un mers crescător atingând valoarea maximă în iulie (20,9⁰ C), după care coboară lună de lună până în ianuarie (-3,9⁰C). Valorile medii lunare de primăvară şi toamnă sunt asemănătoare. Valoarea medie anuală este de 9,2⁰C. Comuna se încadrează într-un continentarism termic moderat, dar şi cu nuanţe excesive în unele perioade.

            Valori extreme ale temperaturii sau înregistrat: - în anul 2000 - +39,1⁰C

                                                                                                  - în anul 1963 -  -31,8⁰C

Temperatura aerului pe 88 de ani 

            d) Fenomene meteorologice extreme – furtuni, tornade etc.

            Secetele sunt fenomene meteorologice complete, frecvente, încât în cursul unui an se înregistrează cantităţi de precipitaţii sub media pluvio anuală.

            Datorită efectuării arăturilor perpendicular pe curba de nivel s-a favorizat declanşarea proceselor erozionale de formare a ogaşelor şi ravenelor pe versanţi. Astfel au crescut viteza de scurgere şi puterea de erodare a apelor meteorice precum şi volumul de material solid transportat de acestea, producându-se colmatarea albiilor cursurilor de apă, a iazurilor Lipovăţ şi Chiţoc precum şi inundarea grădinilor unor gospodării cetăţeneşti. 

            Din punct de vedere a mişcării aerului pe orizontală se constată că vântul a avut cea mai mare viteză medie la începutul primăverii (3.0m/s media lunară în luna martie), iar cea mai mică la sfârşitul verii (2.0m/s media lunară în luna august). Când vântul este canalizat de văi şi forme de relief poate atinge în unele perioade viteze mai mari.

            Fiind influienţată de configuraţia reliefului, frecvenţa vântului pe direcţii, predominantă, în perioada 2000-2005 a fost: - N-V – 22% cu o medie de 3.6m/s 

                                                        - S-E – 16.5% cu o medie de 3.3m/s

            Furtuni – nu este cazul;

            Tornade – nu este cazul;

            Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică

            a) Cursuri de apă;

            Pe teritoriul comunei Lipovăţ se găsesc pâraie cu debit mic de apă (Chiriana în satul Lipovăţ, Horoiata în satul Căpuşneni,Chiţoc în satul Chiţoc). Râul Bârlad cu pod de beton în punctul Avicola delimitează comunele Lipovăţ şi Munteni de Jos.

            Aversele de ploaie şi topirea bruscă a zăpezilor determină creşterea debitelor de apă pe pârâurile din sat şi pe râul Bârlad, dar fără a pune în pericol vieţi umane şi gospodării cetăţeneşti. 

            b) Bazine hidrografice, lacuri de acumulare – nu este cazul;

            c) Caracteristicile pedologice - nu este cazul;

            d) Lacuri, iazuri – suprafeţe, adâncimi;

            Pe teritoriul comunei Lipovăţ există iazul Lipovăţ, care datorită colmatării şi-a micşorat suprafaţa luciului de apă la cca. 12 ha şi adâncimea la cca. 2m.

            e) Acumulări piscicole – nu este cazul;

            f) Amenajări hidrotehnice – nu este cazul;

            Secţiunea a 4-a. Populaţie

a)      Numărul populaţiei

            După ultimul recensământ desfăşurat la nivel naţional, numărul populaţiei din comuna Lipovăţ este de 3960 locuitori. 

            Pe sate locuitorii sunt împărţiţi astfel: - Lipovăţ: - 1516

                                                                                   - Chiţoc: - 1010

                                                                                   - Corbu: - 558

                                                                                   - Fundu-văii: - 574

                                                                                   - Căpuşneni: - 302

           b) Structura demografică

           Pe sexe populaţia este de 55% femei şi 45% bărbati. Dintre copii comunei Lipovăţ 408 sunt elevi şi 113 merg la grădiniţă.

           Populaţia comunei pe grupe de vârste: de la - 0 la 1 - 36

                                                                                              - 1 la 4 - 77

                                                                                              - 5 la 59 - 2534

                                                                                              - peste 59 – 1003

            c) Mişcarea naturală

            Statisticile arată că în ultimii ani, s-a înregistrat un flux al populaţiei către zonele urbane, dar şi către alte zone ale ţării sau alte state europene. Persoane venite în comună sunt 20, prezente temporar  9, temporar absente 95, plecate în străinătate 215.

            d)Densitate/concentrarea populaţiei

            Densitatea populaţie cea mai mare este în satul Lipovăţ şi cea mai mică în satul Căpuşneni. 

            Secţiunea a 5-a.  Căi de transport

            a) Căi de transport rutiere

            Comuna Lipovăţ este traversată de DJ 245A care face legătura între comunele Munteni de Jos – Lipovăţ – Bogdana. Drumul este asfaltat, are o lăţime de 6m şi traversează cu poduri de beton Râul Bârlad şi Pârâul Chiriana. 

            Legătura dintre satele comunei se asigură prin urmatoarele drumuri:

            - Chitoc – Corbu -  Lipovat : DC 90 – 6820m  - drum asfaltat

            - Capusneni – Fundu Vaii – Lipovat – DJ 245 D drum pietruit – DJ 245 A drum asfaltat

            b) Căi de transport feroviare – nu este cazul;

            c) Căi de transport aeriene – nu este cazul;

            d) Căi de transport subterane – nu este cazul;

            e) Căi navigabile – nu este cazul;

            f) Reţele de conducte magistrale – nu este cazul; 

            Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică

a)      Zone industrializate/ramuri - nu este cazul; 

b)      Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare - nu este cazul;

c)      Exploatări miniere, petroliere - nu este cazul;

d)     Fondul funciar 

            La fel ca economia întregii ţări şi economia comunei a cunoscut o evoluţie descendentă în perioada 1990 – 2019. Falimentarea operatorilor economici a favorizat creşterea numărului de şomeri şi asistaţi sociali. Populaţia s-a orientat către agricultură, dar practicându-se o agricultură pe sistem descentralizat aceasta nu este rentabilă, cheltuielile fiind mai mari decât veniturile. În ultimul timp au apărut câteva societăţi comerciale ce au ca obiect de activitate creşterea animalelor, a păsărilor, prelucrarea lemnului, morărit şi comerţ, dar acestea nu oferă un număr mare de locuri de muncă.

            Fondul funciar al comunei este de 7144 Ha din care: 

                                                - suprafaţa agricolă: 3160 Ha: - 2313 Ha - arabil 

                                                                                                         - 665 Ha - păşune

                                                                                                         - 45 Ha - fâneţe

                                                                                                         - 137 Ha - vie

                                                  - pădure: 3236 Ha

                                                  -alte suprafeţe: 748 Ha

           e) Creşterea animalelor

            Una din preocupările locuitorilor din comună este creşterea animalelor, aceasta reprezentând şi obiectul de activitate a unora din societăţile comerciale. Astfel în comună se găsesc: 1028 bovine, 3058 ovine, 368 capre, 831 porcine şi 602 cabaline.

            f) Turism/capacităţi de primire turistică;

            În satul Chiţoc exista o tabără pentru elevi numită ,,Poiana Căprioarei” cu o capacitate de primire de cca. 100 persoane. Aceasta la momentul actual se afla intr-o stare avansata de degradare ca majoritatea taberelor pentru elevi din tara.

            g) Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei – nu este cazul;

            h) Resurse naturale – nu este cazul; 

            Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale

            a) Instituţii publice

            Principalele instituţii publice de cultură şi ocrotirea sănătăţii din comună sunt:

                        - în satul Lipovăţ: o primărie, un sediu de poliţie, o bibliotecă, un cămin cultural, o biserică, o şcoală (cu clasele I-VIII), doua grădiniţe, un dispensar uman, un dispensar veterinar

                         - în satul Chiţoc: o şcoală ( cu clasele I-VIII), o grădiniţă, o biserică, un dispensar uman, un camin cultural

                         - în satul Corbu: o şcoală (cu clasele I-IV), o grădiniţă, o biserică, 

                         - în satul Căpuşneni: o şcoală (cu clasele I-IV), o grădiniţă, o biserică

                         - în satul Fundu-văii: o şcoală (cu clasele I-VIII), o grădiniţă, o biserica, camin cultural

           b) Reţele de utilităţi, apă, canalizare, electrice, gaze etc.;

            În comună  sunt patru reţele de utilităţi publice şi anume reţeaua de telefonie , reţeaua electrică , reţeaua de apă potabilă si retea de gaze naturale.

            c) Locuri de adunare şi cazare a populaţiei în situaţii de urgenţă;

            În situaţii de urgenţă populaţia poate fi cazată în şcoli, cămine culturale, biserici.

            Secţiunea a 8-a. Specific regional/local

            a) Vecinătăţi, influienţe, riscuri transfrontaliere

            Comuna este alcătuită din 5 sate: la vest satele Căpuşneni şi Fundu-văii, la nord satele Corbu şi Chiţoc, iar în centru satul Lipovăţ. Comunele învecinate sunt: 

                                                                                              - la N - Puşcaşi

                                                                                              - la S – Deleni, Bogdanesti

                                                                                              - la E - Munteni de Jos

                                                                                              - la V – Bogdana 

                                                               - la S-V –  Bogdanita

            Riscuri transfrontaliere – nu este cazul;

CAPITOLUL III

Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă

            Analiza riscurilor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ- teritorială trebuie să permită cunoaşterea mecanismelor şi condiţiilor de producere/manifestare, amplorii şi efectelor posibile ale acestora.

            Analiza se realizează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor ţi evidenţelor statistice, precum şi a altor documente avute la dispoziţie-studii, prognoze etc., fiind avute în vedere:

a)      riscurile naturale

b)      riscurile tehnologice

c)      riscurile biologice

d)     riscurile de incendiu

e)      riscurile sociale

f)       alte tipuri de riscuri

            Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale

            a) Fenomene meteorologice periculoase

            Riscurile naturale care sau produs şi se mai pot produce pe teritoriul comunei Lipovăţ sunt cele produse de fenomene meteorologice periculoase (vânturi puternice, inundaţii, secetă, temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, îngheţ, căderi abundente de zăpadă, depuneri de chiciură). Aceste tipuri de risc au produs în timp inundarea unor grădini la gospodăriile  populaţiei şi terenuri agricole şi au rupt copaci.

                        a.1)Inundaţii

Prin inundaţii se înţelege acoperirea cu apă, prin revărsare, a unor întinse suprafeţe de teren.       În urma ploilor abundente şi a topirii zăpezilor au fost inundate un număr mic de grădini, neexistând victime omeneşti şi gospodării avariate. Punctele inundabile ale comunei sunt: zonele Avicola, Valea Timofteiului, Vlamnic şi nu necesită evacuare de persoane.       Acest tip de inundaţii poate fi prevăzut din timp şi se pot lua măsuri de limitare a acestora prin îndiguiri, regularizări de cursuri etc. .

                     a.2) Vânturi puternice, secetă, îngheţ, temperaturi foarte ridicate sau scăzute, căderi abundente de zăpadă, depuneri de chiciură

          Pe teritoriul comunei Lipovăţ au avut loc vânturi puternice cu aspect de vijelie ce sau soldat cu ruperea unor copaci ce au afectat reţeaua electrică, acestea având loc mai mult în anotimpul de vară.

Frecventa si viteza medie a vantului pe directii (2000-2005)

            Ultima secetă mai accentuată a avut loc în anul 2000, când s-a înregistrat şi cea mai mare temperatură, de +39,1⁰C. Cea mai mică temperatură s-a înregistrat în anul 1963, de         – 31,8⁰C. Fenomenul de îngheţ se produce după 15 octombrie şi se termină după 15 aprilie.

            În ultimii ani nu s-au mai înregistrat căderi masive de zăpadă, iernile fiind tot mai secetoase. Depuneri de chiciură au fost pe teritoriul comunei, acestea determinând ruperi masive de material lemnos în pădurile din comună. 

            Tornade – nu este cazul;

            Furtuni – nu este cazul;

            Avalanşe – nu este cazul;

            b) Incendii de pădure

            Comuna Lipovăţ deţine o suprafaţă de 3236 ha de pădure, deci există oricând pericolul izbucnirii unui astfel de incendiu cu precădere în perioada primăvară-vară-toamnă. Cauzele unui astfel de incendiu pot fi: secetele îndelungate, fulgerele, neglijenţa omului în lucrul cu focul (întreţinut de vânturi puternice). Până în prezent pe raza comunei nu s-a înregistrat un astfel de incendiu. În cazul izbucnirii unui incendiu de pădure pot fi afectate un număr mic de gospodării cetăţeneşti în oricare sat al comunei. 

            c) Avalanşe – nu este cazul;

            d) Fenomene distructive de origine geologică

            d.1) Cutremure

Cutremurul reprezintă  ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră, datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri.

Continentele se deplasează continuu şi lent producând modificări ale scoarţei terestre în urma acumulărilor energetice în roci şi a erupţiilor vulcanice, generatoare de rupturi şi prăbuşiri de amploare în interiorul litosferei. Aceste fenomene se manifestă periodic în crusta terestră prin mişcări bruşte şi violente care sunt înregistrate la suprafaţa liberă a terenului sub forma cutremurelor de pământ.

Cutremurile de pământ se produc brusc şi nu pot fi prevăzute din timp, deci populaţia nu poate fi avertizată. Acest tip de dezastru este cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Efectele sale pot fi considerabil diminuate, atât din punct de vedere material, cât şi al stresului, printr-o pregătire adecvată a populaţiei. O bună pregătire practică şi teoretică în acest domeniu are ca efect imediat reducerea daunelor materiale şi a pierderilor de vieţi omeneşti. 

            Momentele mişcării terenului produc spaimă şi senzaţii de instabilitate, care persistă multă vreme în memoria oamenilor.

Comuna Lipovăţ se afla in zona cu risc II la cutremure, cladirile cele mai afectate sunt cele vechi construite inainte de 1940 - 1950, care in urma unui cutremur de cel putin 6˚pe scara Richter vor fi afectate. In marea majoritate cladirile noi sunt cu un singur nivel.

            În cazul producerii unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, toată comuna poate fi afectată. Dintre instituţiile publice, vor fi afectate datorită vechimii, un corp al şcolii Lipovăţ şi bisericile din Lipovăţ, Corbu, Căpuşneni, Chiţoc. Ultimul cutremur de amploare, dar mai mic de 7 grade, a avut loc în anul 1990, în urma căruia nu au existat victime omeneşti, iar daunele materiale nu au fost semnificative.

                        d.2) Alunecări de teren

        Defrişările sunt o cauză majoră a alunecărilor de teren.

       Alunecarile de teren reprezintă deplasarea pe pante a unor mase de roca, pământ sau darâmături (moloz). Alunecarile de teren pot fi foarte mici sau foarte mari si deplasările lor pot fi lente sau chiar cu viteze foarte mari. Ele sunt activate de erupţii vulcanice, cutremure, fenomene meteorologice şi schimbări climatice sau datorită diferitelor activitaţi umane.  

            Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri mari ca alte calamităţi. Ele sunt periculoase deoarece pot duce  la distrugerea unor construcţii.

            Având în vedere că versantii care marginesc aceste interfluvii au pante cuprinse intre 5-25%,  aceştia sunt  afectati de intense procese de degradare sub forma eroziunilor torenţiale si alunecarilor de teren . 

             Cele mai mari riscuri de producere a alunecărilor de teren  se intâlnesc pe versanţii al căror fond litologic este predominant nisipos.

            Acest risc poate apărea în orice sat al comunei, dar nu există nici o zonă unde pericolul să fie iminent. Ultimele alunecări de teren au avut loc în satul Corbu în anul 1972.

            Pentru înlăturarea cauzelor ce duc la producerea acestui risc se poate lua ca măsură împădurirea versantilor.

            Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice

            a) Riscuri industriale

            În comuna Lipovăţ nu sunt operatori economici care să transporte şi să utilizeze materiale periculoase şi nici operatori economici care să intre sub incidenţa H.G. 95/2003.

b)Riscuri de transport şi depozitare de produse 

Prin comună trece DJ 245A, dar traficul rutier este redus, deci şi numărul de accidente este mic, cel mult o medie de unu pe an. Neexistând operatori economici care să lucreze  cu substanţe periculoase, nici transporturi de substanţe periculoase nu există pe DJ 245A.

Pe teritoriul comunei Lipovăţ există puncte de desfacere a buteliilor dotate cu stingatoare. Maşinile societaţilor ce transporta butelii sunt dotate după normele ce reglementează circulaţia acestora.

În cazul unui accident la un punct de desfacere a buteliilor se vor lua următoarele măsuri : - culegerea datelor şi informaţiilor despre accident ;

    - înştiinţarea autorităţilor publice interesate ;

    - evacuarea persoanelor din acea zonă ;                                                                 

    - aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie;

    - aducerea situaţuiei la starea de normalitate;

            b.2) Transport feroviar – nu este cazul;

            b.3) Transport fluvial şi maritim – nu este cazul;

            b.4) Transport aerian – nu este cazul;

            b.5) Transport prin reţele magistrale – nu este cazul;

c) Riscuri nucleare 

         La  un  accident nuclear într-o centrală nucleară,degajările radioactive în atmosferă sunt preluate de  vânt  care transportă  radioizotopii de xenon, kripton, iod şi cesiu sub  formă de aerosoli sau gaze şi care dispersează în atmosferă, concentraţia descrescând cu distanţa.

În urma accidentului nuclear de la Cernobâl, norii radioactivi cu uraniu au afectat o suprafaţa mare a globului, deci si teritoriul ţării noastre. Dacă ar fi asemănător si la CNE Cernavodă, concentraţia de uraniu va fi mai mare afectând populaţia foarte tare in comparaţie cu alte centrale termonucleare transfrontaliere. La un asemenea risc locuitorii comunei nu sunt protejaţi datorită lipsei echipamentelor de protecţie si dezinfecţie chimice.  

Cum se acţionează în cazul unei urgenţe nucleare:

       -Locuitorii  vor sta în casă  cu  geamurile închise; se  reduce astfel  pericolul expunerii la radiaţii cu până la 40%;

       -Şcolile şi activităţile economice din zonă vor fi  suspendate;

       -Dacă aţi  fost surprins de  norul radioactiv în exterior faceţi un  duş pentru îndepărtarea particulelor de praf radioactiv. Puneţi hainele cu care aţi fost îmbrăcaţi într-un sac de plastic şi închideţi sacul;

       -Trebuie evitat consumul hranei şi al lichidelor contaminate radioactiv;

       -Se folosesc pastilele de Kl  (iodură de potasiu) conform recomandărilor pentru protejarea glandei tiroide împotriva iodului radioactiv;

       -Zona afectată poate fi evacuată, în acest caz, lăsaţi animalele de casă înăuntru cu mâncare şi apă pentru  două zile.  Dacă aveţi animale domestice şi păsări, adăpostiţi-le şi lăsaţi-le hrană pentru câteva zile.

       -Situaţia va fi continu urmărită şi vor fi difuzate instrucţiuni  prin radio  şi TV pentru  ca populaţia să înterprindă acţiunile corespunzătoare, cum ar fi adăpostirea în casă sau evacuarea.

d) Riscuri de poluare a apelor – nu este cazul;

e) Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări – nu este cazul;

f) Eşecul utilităţilor publice

În comună se găsesc reţele electrice şi telefonice. În urma unor vânturi puternice se pot rupe ramuri ale pomilor, care căzând peste aceste reţele pot produce defecţiuni, lăsând comuna fără curent electric şi telecomunicaţii. 

g) Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos

Până în prezent nu s-au înregistrat căderi de obiecte din atmosferă, dar acest fapt poate avea loc oricând.

h) Muniţie neexplodată

Pe teritoriul comunei nu au existat zone de conflict armat în urma cărora să se fi înregistrat depozite de muniţie. Până în prezent nu s-a găsit muniţie neexplodată. În cazul găsirii unei astfel de muniţii pe teritoriul comunei Lipovăţ, se va urmări asanarea acesteia. Asanarea înseamnă descoperirea şi ridicarea muniţiei neexplodate din locurile unde aceasta  se găseşte şi transportul acesteia în locuri special amenajate unde este distrusă.

Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice

În comuna Lipovăţ nu sunt surse potenţiale care să favorizeze izbucnirea unor epidemii sau epizootii. Cazuri izolate, sau de grup, pot apare în anumite perioade sau zone, dar acestea sunt monitorizate de personalul instituţiilor autorizate, stabilindu-se măsuri şi restricţii.

a) Epidemii 

Bolile contagioase pot duce la apariţia unor epidemii în instituţiile de învăţămât, dar sub atenta supraveghere a cadrelor medicale se vor lua măsuri pentru evitarea sau limitarea acestora.

Cauze generale:

-          condiţii de igienă  deficitare;

-          dezvoltarea rurale fără asigurarea condiţiilor sanitare corespunzătoare; 

-          lipsa educaţiei sanitare a populaţiei;

-          creşterea numărului de indivizi care călătoresc (atât în interiorul ţării cât şi în exterior);

-          schimbări în structura bolii (modificări ale microorganismului care ţin de adaptarea la medicamentele şi vaccinurile care îl combat);

-          creşterea numărului de persoane arondate unui centru medical (care nu poate face faţă situaţiei);

-          servicii rurale de proastă calitate (apă, canalizare, gunoi, deratizare, dezinsecţii);

-          favorizate de unele dezastre naturale precum cutremurele, inundaţiile care determină deplasări ale populaţiei şi concentrarea ei în tabere de sinistraţi.

Măsuri de combatere:

-          vaccinarea preventivă a populaţiei, pentru unle tipuri de boli vaccinurile sunt foarte scumpe şi nu asigură o profilaxie totală;

-          educarea populaţiei – măsuri de igienă în colectivităţi;

-          verificarea respectării normelor bacteriologice privitoare la distribuirea apei potabile;

-          informarea populaţiei  despre simptomele şi modurile de apariţie a bolilor contagioase de către persoane de specialitate avizate;

-          prezentarea imediată la medic odată cu apariţia primelor simptome;

-          campanii de deratizare, dezinsecţie, în special a muştelor şi a insectelor hematofage, altor  vectori.

b)      Epizootii

-Definitie: Epizootii – reprezintă răspândirea în proporţii de masă, în rândul animalelor a unor boli contagioase, unele din ele putând fi transmise şi la oameni prin contactul direct cu animalele bolnave sau prin consumul de produse de origine animală contaminată.

Dintre boli amintim:

Zoonozele – boli transmisibile de la animale la om.

Zoonozele pot fi:

-          virotice – turbarea, pesta, leucoza etc;

-          parazitare – trichineloza, dermatitele.

Gripa aviară.

  Viruşii gripali aviari pot fi luaţi din focare active de gripă aviară, dar şi de la păsări cu forme discrete de boală sau chiar aparent sănătoase. În primul caz vorbim de epidemii si de focare de gripă aviară, în al doilea – doar de infecţii cu viruşi gripali. Dintre păsările domestice, gripa  aviară a fost semnalată cel mai frecvent la curcă, rată, gâscă, potârniche, fazani si găini. Între speciile de păsări sălbatice, trebuie mentionate păsările acvatice, pescăruşii, păsările migratoare. Sursele de infecţie sunt reprezentate de păsările  bolnave, de cele trecute prin boală ca si cele purtătoare si eliminatoare de virus prin secreţii oculo – nazale şi prin fecale .

            Combaterea gripei aviare            

  Combaterea gripei se va face cu oseltamivir si zanamivir - sunt substanţe despre care medicii cred ca folosesc pentru prevenirea si tratarea virusului gripal de tip A, cum este gripa aviară. 

Măsuri pentru limitarea şi lichidarea eventualelor focare epizootice ce ar putea să apară la gospodăriile populaţiei şi la cele trei societăţi comerciale (SC Morandi, SC Agrivas, SC Fanion), ce au ca obiect de activitate creşterea animalelor şi a păsărilor, sunt stabilite în Planul de acoperire a riscurilor şi se vor aplica sub directa coordoonare a factorilor de specialitate şi împreună cu aceştia.

Măsuri de combatere:

1.Izolarea 

        -aplicarea măsurilor de izolare a animalelor bolnave sau suspecte în izolatoare aflate la distanţă cît mai mare de adăposturi;

        -izolarea porţiunii de păşune unde s-a constatat contaminarea;

          -adăpatul şi hrănirea separată.

2.Carantina – reprezintă introducerea unui complex de măsuri restrictive privind circulaţia animalelor, oamenilor, produselor de origine animală sau vegetală, furajelor, în scopul de a opri răspândirea bolilor transmisibile;

3.Delimitarea zonei epizootice – delimitarea teritoriului din jurul localităţilor aflate sub măsuri de carantină, din cauza unei boli transmisibile, în care se impune o supraveghere strictă a animalelor sănătoase;

4.Dezinfecţia de necesitate, dezinsecţia şi deratizarea locurilor contaminate;

5.Observaţia şi tratamentul sanitar veterinar – se efectuează până când nu mai există animale bolnave;

6.Anunţarea obligatorie şi în conformitate cu prevederile legii a oricăror cazuri de îmbolnăviri între sectoarele medicale veteriner  şi uman;

7.Distrugerea cadavrelor provenite de la animalele bolnave, prin îngropare sau incinerare.

Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu

Riscul de incendiu predominant în comuna Lipovăţ rămâne la gospodăriile populaţiei, zonă în care se impune intensificarea activităţii de prevenire prin pregătirea populaţiei în cunoaşterea şi respectarea măsurilor pentru situaţii de urgenţă şi identificarea surselor de risc.  La gospodăriile cetăţenilor pot izbucni incendii datorită improvizaţiilor electrice, a lucrului cu foc deschis nesupravegheat, a jocului copiilor cu focul etc.

-Pe teritoriul comunei există operatorul economic SC Cambalo SRL, ce are ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, fiind o potenţială sursă de risc de incendiu. 

O altă sursă de risc o reprezintă fondul forestier ce se întinde pe o suprafaţă de 3236 ha. Aici incendiile pot avea drept cauze neglijenţe legate de cei care se recreează în pădurte: turişti, vânători sau culegători de fructe, ciuperci etc. .

Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale

Din punct de vedere a riscurilor sociale, în zona de competenţă a comunei Lipovăţ pot fi luate în calcul adunările cetăţenilor la slujba de Paşti şi festivalul organizat de ziua comunei. Aceste manifestări nu sunt atât de mari încât să aibă loc evenimente care să pună în pericol viaţa cetăţenilor, iar până în prezent nu au avut loc evenimente nedorite.

Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri – nu este cazul;

Secţiunea a 7-a. Zone de risc crescut – la cutremur- un corp al şcolii cu clasele I-VIII Lipovăţ datorită vechimii acesteia;

                                                                 - epidemii – şcolile din comună

                                                                         - epizootii – SC Morandi SRL

Comuna Lipovăţ se află în zona de risc rural.

CAPITOLUL IV

Acoperirea riscurilor

SECŢIUNEA 1 Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

SECŢIUNEA a 2-a Etapele de realizare a acţiunilor

SECŢIUNEA a 3-a Faze de urgenţă a acţiunilor

SECŢIUNEA a 4-a Acţiunile de protecţie-intervenţie

SECŢIUNEA a 5-a Instruirea

SECŢIUNEA a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

SECŢIUNEA 1

Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

            Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în :      - stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă;

- stabilirea mijloacelor şi forţelor necesare desfăşurării acţiunilor de intervenţie, luarea deciziei şi transmiterea acesteia către structurile proprii şi cele cu care cooperează;

            Pentru protecţia populaţiei împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă, evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere sau limitarea consencinţelor acestora, CLSU al comunei Lipovăţ interprinde următoarele acţiuni:

            a) monitorizarea permanentă a parametrilor hidrografici şi transmiterea datelor la centrul operaţional Vaslui;

b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;

c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice comunei Lipovăţ şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

d) activităţi preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor: - controale şi inspecţii de prevenire;

- informare preventivă;

- pregătirea populaţiei;

- constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederelor legale.

       - alte forme

SECŢIUNEA a 2-a

Etapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

- alertarea şi/sau alarmarea SVSU;

- informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

- deplasarea la locul intervenţiei;

- intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

- transmiterea dispoziţiilor preliminare,

- recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

- evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

- realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

- manevra de forţe;

- localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/ dezastrului;

- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;

- regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

- stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

- întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

- retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

- restabilirea capacităţii de intervenţie;

- informarea inspectoratului judeţean;

- analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare;

SECŢIUNEA a 3-a

Faze de urgenţă a acţiunulor

            Intervenţia în situaţii de urgenţă se realizează gradual în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă şi de resursele avute la dispoziţie, pe tipuri de riscuri şi pe urgenţe astfel:

Cutremur – urgenţa I: - se execută de către SVSU al comunei Lipovăţ:

-          cercetarea zonei afectate ;

-          deblocarea căilor de acces ;

-          căutarea şi salvarea victimelor ;

-          acordarea primului ajutor medical ;

-          întreruperea alimentării cu energie electrică ;

-          stingerea incendiilor ;

-          informarea privind pagube-victime .

   Cutremur -  în urgenţa II: - se execută de către SVSU al comunei Lipovăţ:

-          continuarea operaţiunilor din urgenţa 1 ;

-           salvarea animalelor ;

-          sprijinirea construcţiilor care ameninţă cu prăbuşirea ;

-          demolarea construcţiilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare ;

-          organizarea cazării, hrănirii şi asistenţei medicale pentru persoanele sinistrate .

La inundaţie - în urgenţa I: - se execută de către SVSU al comunei Lipovăţ:

-          alarmarea,

-          evacuarea populaţiei;

-          localizarea şi limitarea efectelor;

-          căutarea şi salvarea victimelor;

-          acordarea primului ajutor medical;

            La inundaţie - în urgenţa II: - se execută de către SVSU al comunei Lipovăţ:

-          continuarea operaţiunilor din urgenţa I;

-          salvarea animalelor şi bunurilor;

-          organizarea cazării, hrănirii şi asistenţei medicale pentru persoanele 

sinistrate;

-          stabilirea cauzei producerii şi condiţiile care au favorizat evoluţia

acestuia;

-          stabilirea măsurilor ce urmează să fie efectuate după producerea

evenimentului în vederea prevenirii apriţiei altor evenimente.

Pentru inundaţii există separat Plan de apărare împotriva inundatiilor.

La incendiu - în urgenţa I: - se execută de către SVSU al comunei Lipovăţ:

- izolarea locului în vederea extinderii acestuia;

            - întreruperea alimentaţiei cu energie electrică;

            - îndepărtarea mijloacelor combustibile;

            - căutarea şi salvarea victimelor;

            - acordarea primului ajutor medical;

            - stingerea incendiilor.

La incendiu - în urgenţa II: - se execută de către SVSU al comunei Lipovăţ:

- continuarea operaţiunilor din urgenţa I;

            - salvarea animalelor;

            - acordarea de asistenţă medicală persoanelor afectate;

            - întocmirea raportului de intervenţie.

  La riscul de transport

                        - în urgenţa I se execută următoarele: 

            - izolarea locului unde s-a produs accidentul;

            - evacuarea populaţiei din zona respectivă;

            - salvarea victimelor;

            - acordarea primului ajutor medical;

                        - în urgenţa II se execută următoarele:

            - continuarea operaţiunilor din urgenţa I;

            - stingerea incendiilor;

            - identificarea de itinerarii în vederea asigurării circulaţiei;

            - asistenţa medicală pentru persoanele rănite.

La eşecul utilităţilor publice

                        - în urgenţa I se execută următoarele:

            - întreruperea factorilor care au produs evenimentul ( energie electică, apa potabilă, reţelei de telefonie)

            - izolarea locului unde s-a produs accidentul;

            - evacuarea populaţiei din zona respectivă;

            - salvarea victimelor;

            - acordarea primului ajutor medical.

                        - în urgenţa II se execută următoarele:

            - continuarea operaţiunilor din urgenţa I;

            - stingerea incendiilor;

            - asistenţa medicală pentru persoanele rănite.

 În cazul riscurilor biologice

                        - în urgenţa I se execută următoarele:

            - izolarea locului unde s-a produs evenimentul;

            - triajul persoanelor sau animalelor în vederea stabilirii celor afectate;

            - luarea de măsuri corespunzătoare în vederea opririi sau limitării extinderii acestui efect;

            - acordarea primului ajutor medical.

                        -în urgenţa II se execută următoarele:

            - continuarea operaţiunilor din urgenţa I;

            - evacuarea persoanelor care nu au fost afectate;

            - acordarea de asistenţă medicală persoanelor afectate şi asistenţă sanitar veterinară animalelor afectate;

În situaţia în care posibilităţile C.L.S.U. sunt depăşite se solicită sprijinul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea intervenţiei forţelor specializate.

SECŢIUNEA a 4-a

Acţiunea de protecţie-intervenţie

                Pentru realizarea acestor operaţiuni CLSU al comunei Lipovăţ dispune de următoarele forţe şi mijloace:

a)      Forţe: - SVSU, poliţie, dispensarul uman, dispensarul veterinar, şcolile din fiecare sat.

b)      Mijloace: - materialele şi utilajele din dotarea forţelor enumerate mai sus. 

                Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

a)      salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b)      acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c)      aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d)     dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

e)      diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: sediul poliţiei, dispensarele uman şi veterinar, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri pentru învăţământ, biserici.

f)       limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

SECŢIUNEA a 5-a

Instruirea

            Pregătirea autorităţilor şi personalului cu atribuţii în analiza şi acoperirea riscurilor se execută conform Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă pe anul în curs avizat de ISUJ Vaslui.

SECŢIUNEA a 6-a

Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

La nivelul CLSU există următoarele mijloace destinate observării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi deciziilor referitoare la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă: - sirenă electrică – amplasată pe clădirea MORANDI COM.

- clopote – la bisericile din satele Lipovăţ, Căpuşneni, Chiţoc, Corbu, Fundu Vaii.

- legături telefonice (fixă şi mobilă)

Primarul, comitetul local pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

Schema fluxului informaţional-divizional în situaţiile de urgenţă, este prezentată în anexa nr. 9.

CAPITOLUL V

Resurse umane, materiale şi financiare

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. 

Consiliul local prevăde anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din comuna Lipovăţ.

Resursele umane au fost detaliate la secţiunea a 4-a capitolului IV, materialele sunt prezentate în anexa nr. 11, iar resursele financiare sunt variate, în funcţie de posibilităţile anuale ale Consiliului Local.

CAPITOLUL VI

Logistica acţiunilor

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către Consiliul Local al comunei Lipovăţ, instituţiile publice şi operatorii economici reprezentaţi în C.L.S.U. şi de către instituţiile cu care C.L.S.U. cooperează. 

            Situaţia resurselor, a stocurilor de materiale este prezentă în anexa 11.

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

La PAAR se ataşează următoarele anexe:

a) Anexa nr.1 - Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în localitatea Lipovăţ;

b) Anexa nr.2 - Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR;

c) Anexa nr.3 - Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi membrii structurilor, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu, a responsabilităţilor şi misiunilor;

d) Anexa nr.4 - Hărţi de risc;

e) Anexa nr.5 - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor acestora, pe tipuri de riscuri;

f) Anexa nr.6 - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării;

g) Anexa nr.7 - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situaţii de urgenţă (seism, inundaţie, alunecare de teren, accident tehnologic etc.)

h) Anexa nr.8 - Planuri şi proceduri de intervenţie;

i) Anexa nr.9 - Schema fluxului informaţional-decizional;

j) Anexa nr.10 - Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora;

k) Anexa nr.11 - Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la comitetul pentu situaţii de urgenţă ierarhic superior etc. 

l) Anexa nr.10 - Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. 

                                                                                                                                    Anexa 1

Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în 

analiza şi acoperirea riscurilor în localitatea Lipovăţ 

                                                                                                                                             Anexa 2

Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR