In scopul încadrării în prevederile UE de a promova dezvoltarea durabilă prin gestionarea durabilă a resurselor naturale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii (Legea 13/2008 art. 10a,pct.f), politica UE instituie obligativitatea acţiunilor solidare a statelor membre (Legea 13/2008 art. 171a, alin. 1, pct.c) pentru dezvoltarea de noi surse de energie şi energii regenerabile. Statul român a promovat prin Legea 13 / 2007 şi prin HG 1892 / 2004 stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.
Scopul şi importanţa obiectivului de investiţii; Scopul principal al investiţiei este de a produce energie electrica prin forte proprii, intr-un mod ecologic, pentru a beneficia de avantajele stipulate în Legea 139/2010 pentru modificarea Legii 220/2008 privind stimularea producerii de energie din resurse regenerabile.
Producerea de energie electrică prin conversie fotovoltaică a energiei solare nu provoacă emisii de substanţe poluante în atmosferă şi fiecare kWh produs prin sursă fotovoltaică permite evitarea răspândirii în atmosferă a 0,3 – 0,5 kg de CO2 (gaz responsabil pentru efectul de seră) rezultate din producere unui kWh prin metoda traditionala termoelectrică. In Romania circa 60% din producţia de energie electrică este produsa prin metode traditionale. Preocuparea tarilor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea independentei energetice si dezvoltare durabila, in principal prin utilizarea unor surse de energie regenerabila si nepoluanta, este reflectata in cadrul legislativ adoptat. Astfel, unul din cele mai importante acte legislative in domeniu este Directiva 2001/77/EC din 27 septembrie 2001 privind promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile de energie, pe piata unica de energie. Directiva stabileste printre altele directiile de actiune in vederea atingerii unei tinte de 22% energie produsa din surse regenerabile, in totalul de energie electrica la nivelul anului 2020. Energia fotovoltaica este una din principalele surse de energie regenerabila, fiind valorificata pe scara larga in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana.
In scopul indeplinirii angajamentelor asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto privind protectia mediului si a prevederilor Directivei 2001/77/EC (implementata prin HG nr. 443/2003), Romania a adoptat Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie. Obiectivele urmarite prin Strategie sunt: promovarea, valorificarea si folosirea crescanda a noilor surse regenerabile de energie, prin intermediul proiectelor care vizeaza realizarea instalatiilor ce au ca scop valorificarea si folosirea surselor regenerabile de energie nefosile. Autoritatile romane, odata cu adoptarea strategiei energetice nationale, s-au angajat sa sustina domeniul energiei regenerabile si sa-l promoveze. Promovarea energiei regenerabile in Romania se realizeaza printr-o schema de suport utilizata cu succes de multe alte state memebre ale Uniunii Europene. Acesta cuprinde sistemul cotelor obligatorii pentru furnizorii de energie combinat cu tranzactionarea certificatelor verzi sau prin sistemul pretului fix. Romania trebuie sa atinga o cota de 24% energie regenerabila din total consum pana in 2020.
Investitia va demonstra și capacitățile tehnologice și antreprenoriale locale cu intenția de a fi un proiect de creare de plus valoare.
Dacă investiția se face de catre comuna Poroschia cantitatea de energie va fi varsată în rețeaua națională conform prevederilor legale în vigoare.
Dacă investiția se va face în sistem privat pe langă plata redevenței, investitorul va acorda comunei Poroschia echivalentul de cel putin 1% din totalul energiei electrice produse la un preț cu cel putin 20% mai mic decât prețul pieței pentru iluminatul public (cladiri publice și stradal) sau echivalentul în lei a acestei cantități de energie electrică pentru plata iluminatului public (cladiri publice și iluminat stradal).
De asemenea terenul va rămâne în proprietatea comunei Poroschia.
Pe perioada execuției lucrarilor de amenajare a obiectivului de interes public local se estimeaza ca vor fi creata pană la 100 de locuri de muncă, iar după darea acestuia în exploatare locurile de munca nou-create cu caracter permanent vor fi de pâna la 30.
Beneficiile aduse de proiect nu sunt doar de natură financiară şi economică, ci şi ecologică contribuind la reducerea poluării.
Documentația de urbanism aflată în curs de elaborare este aliniată în concordanta cu principiile dezvoltarii durabile asigurand din prima faza pana la atingerea capacitatii finale, respectarea normelor si consideratiilor de mediu, asigurand pe durata normala de exploatare toate utilitatile necesare bunei functionari si eliminarii riscului de poluare. Sunt asigurate toate conditiile pentru integrarea aspectelor privind consideratiile de mediu aflate in curs de derulare in procesul integrarii UE.
Prin destinatia de baza, respectiv producerea energiei electrice prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, nu exista riscul poluarii zonei sau afectarii persoanelor din zona, aceasta investitie avand un impact pozitiv asupra factorilor de mediu si in mod concret la dezvoltarea durabila si protejarea mediului inconjurator prin reducerea consumului de energie produsa din surse clasice generatoare de poluare.
Utilitatea publică şi modul de încadrare în planurile de urbanism; • Parcurile Solare şi-au dovedit utilitatea publică în marea majoritate a ţărilor cu economii puternice, pe mai multe fronturi. Energia electrica care devine V4 3 disponibilă comunitatilor locale prin realizarea acestui obiectiv deschide porţile dezvoltării iluminatului public modern în comuna Poroschia.
Principalele funcţii pe care obiectivul de interes public local (parcul solar fotovoltaic) le indeplineşte sunt: I. captarea energiei solare, II. transformarea acesteia în energie electrică (curent continuu, tensiune si curent variabile), III. regularizarea energiei electrice (transformarea in curent alternativ cu caracteristici standard), IV. furnizarea energiei electrice in Sistemul Energetic Naţional (SEN), V. echilibrarea SEN prin productie distribuita si capacitate dispecerebila, VI. colectarea de date de profil pentru evaluarea superioara a potentialului energetic si o implementare documentată științific.
La art.5 din OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991se prevede că:
- Pajiștile se folosesc pentru pășunatul animalelor și producerea de furaje.
- Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor din extravilanul localităților.
Pajiştile reprezintă o categorie de terenuri ce oferă un potenţial ridicat în dezvoltarea unor proiecte destinate obţinerii energiei regenerabile.
Pentru a facilita realizarea de investiții în domeniul energiei a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente, pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 și totodata OUG 34/2013 abrogă în integralitate prevederile Legii nr. 214/2011, aducând importante modificări regimului juridic al pajiştilor.
Prin OUG 34/2013, deţinătorii de pajişti sunt obligaţi să menţină suprafaţa totală ocupată de pajişti la 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulament (şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea dată).
Prin modificările aduse Legii fondului funciar nr. 18/1991, schimbarea categoriei de folosinţă în alte categorii de folosinţă a pajiştilor, înregistrate ca atare în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulament, este de asemenea interzisă.
Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea acestor prevederi sunt lovite de nulitate absolută iar OUG 34/2013 interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor.
Ordonanţa nu face distincţie între pajiştile situate în intravilan şi cele situate în extravilan, de unde rezultă că interdicţia vizează ambele categorii.
Aplicarea în mod nediferenţiat a acestei interdicţii de scoatere definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor şi de schimbare a categoriei lor de folosinţă ar duce la o situaţie de inechitate, având în vedere că de cele mai multe ori, pajiştile situate în intravilan sunt loturi de teren localizate chiar în mijlocul unor localităţi rurale, în zone populate de case, achiziţionate de proprietari tocmai pentru construirea unor locuinţe; în alte situaţii, astfel de pajişti din intravilan urmau a fi ocupate de investiţii proiectate deja şi aflate în curs de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor, pentru realizarea cărora este necesară scoaterea din circuitul agricol a unor suprafeţe de pajişti, pajişti introduse in intravilan de cele mai multe ori printr-un PUZ iniţiat de investitor sau pentru care autoritatea locala a aprobat un PUG de extindere a intravilanului.
Lipsa de echitate a unei asemenea reglementări nediferenţiate a determinat ca în forma legii de aprobare a OUG 34/2013, se fie excluse de la aplicarea prevederilor ordonanţei, obiectivele de investiţie aprobate anterior intrării în vigoare a legii, pentru realizarea cărora este necesară scoaterea definitivă din circuitul agricol a unor suprafeţe de pajişti, precum şi obiectivelor de investiţie care au fost introduse în intravilan prin documentaţii urbanistice PUG/PUZ, anterior intrării în vigoare a legii. Astfel că, referitor la investiţii aprobate anterior intrării în vigoare a legii poate fi vorba eventual de obţinerea unui PUZ pentru respectiva investiţie, sau a unui certificat de urbanism în scopul obţinerii unei autorizaţii de construire pentru respectiva investiţie, dat ce este sigur, este că legiuitorul nu s-a referit la obținerea unei autorizații de construire, de vreme ce la acest moment, conform OUG 34/2013, autorităţile locale nu ar putea elibera o autorizaţie de construire pentru o investiţie pe o pajiste situată în intravilan deoarece ar fi interzisă scoaterea din circuitul agricol a unui asemenea teren, iar o asemenea scoatere din circuitul agricol s-ar face chiar prin autorizaţia de construire, potrivit Legii 50/1991.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiștilor situate în extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru:
a) amplasarea obiectivelor de interes național, județean sau local, declarate de utilitate publică, în condițiile legislației în vigoare;
b) înființarea de noi capacități de producere a energiei regenerabile, în condițiile legii, care să nu afecteze buna exploatare a pajiștilor;
b^1) instalarea de elemente de infrastructură fizică subterane sau supraterane, necesare susținerii rețelelor publice de comunicații electronice
c) lucrări privind apărarea, ordinea publică și siguranța națională, declarate de utilitate publică în condițiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată;
d) operațiuni și lucrări legate de explorarea, dezvoltarea, exploatarea țițeiului și a altor resurse minerale naturale, desfășurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operațiuni și lucrări de construcții în legătură cu acestea și operațiuni legate de extracția, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea și comercializarea producției de țiței și resurse minerale naturale;
e) reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare;(la 26-01-2018, Litera f) din Alineatul (3) ,
g) lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/județeană/regională inițiate de autoritățile administrației publice locale.
Astfel, în vederea introducerii unei pajişti în intravilan se menţine însă obligaţia existentă în OUG 34/2013 de obţinere a avizului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi de aducere de teren în compensare (beneficiarul introducerii în intravilan ar trebui să recupereze in terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi inclusă în intravilan).
Rezultă că după introducerea în intravilan, se pot scoate din circuitul agricol pajiştile pentru dezvoltarea oricărui tip de investiţie, nu doar a celor reglementate cu titlu de excepţie de OUG 34/2013.
a)amplasarea de construcţii care deservesc activităţi agricole;
b)reţele de comunicaţii electronice sau elemente de infrastructură necesare susţinerii acestora; c)refugii montane în caz de urgenţă;
d)înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor, declarate de utilitate publică pentru lucrări de interes naţional, judeţean sau local, în condiţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată;
e)amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare; f)lucrări privind apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională, declarate de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 33/1994, republicată;
g)lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale.
Dincolo de obţinerea avizului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, beneficiarul scoaterii definitive din circuitul agricol a pajiştilor are obligaţia să recupereze din terenurile neproductive sau neagricole o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri trebuie să fie făcută anticipat, cel mai târziu până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să nu scadă suprafaţa de pajişti. Pe terenurile recuperate, se efectuează lucrările de refacere a covorului vegetal.
(4) Excepțiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) și d) se realizează cu obligația ca beneficiarul suprafeței scoase definitiv din circuitul agricol al pajiștilor permanente situate în extravilan să recupereze din terenurile neproductive o suprafață egală cu cea aprobată a fi scoasă din circuitul agricol. Aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol fără obligația de recuperare se face până la echivalarea suprafeței de pajiști din România cu suprafața prevăzută la art. 4 alin. (1).
Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafețe, astfel încât să nu scadă suprafața de pajiști la nivel local, județean sau național, după caz, sub cea prevăzută la art. 4 alin. (1).
Aşadar, OUG 34/2013 instituie cu caracater de excepţie posibilitatea dezvoltatorilor de energie regenerabila de a beneficia de scoaterea în anumite cazuri a pajiştilor din circuitul agricol în vederea realizării unor astfel de investiţii.
Prima excepţie este cea regăsită în art. 5, alin. (3), lit. d) din OUG 34/2013: pajiştile pot fi scoase definitiv sau temporar din circuitul agricol în vederea înfiinţării de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor, declarate de utilitate publica pentru lucrări de interes national, judeţean sau local, în condiţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată.
Art. 5 alin (4^1) Fac excepție de la obligația prevăzută la alin. (4) obiectivele de interes public local aprobate prin hotărâre a consiliului local.
(5) Excepțiile prevăzute la alin. (3) lit. b) se realizează cu obligația ca beneficiarul pajiștilor permanente situate în extravilan, scoase definitiv din circuitul agricol, să recupereze din terenurile neproductive o suprafață egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafețe, astfel încât suprafața de pajiști la nivel local, județean sau național să nu scadă, după caz.
Din interpretarea prevederilor OUG nr. 34/2013 rezultă faptul că pentru scoaterea definitivă din circuitul agricol a pajiștilor situate în extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale doar cu compensare și recuperare a terenului respectiv în vederea reîntregirii suprafeței de pajiște.
Prin urmare, pentru a putea beneficia de aceasta excepţie, trebuie îndeplinite în mod cumulativ urmatoarele condiţii:
- Obţinerea unui aviz din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
- Realizarea acestor investiţii să nu afecteze viitoarea exploatare a pajiştilor;
- Investiţiile să fie declarate de utilitate publica în condiţiile Legii nr. 33/1994;
- Recuperarea anticipată a unei suprafeţe egale cu cea aprobata a fi scoasă definitiv din circuitul agricol din terenurile neproductive sau neagricole. Pe terenurile recuperate trebuie să se efectueaze toate lucrarile necesare pentru refacerea covorului
Din analiza art. 5 alin 4^1 singura situație exceptată de la regula compensării și recuperării o reprezintă obiectivele de interes public local declarate prin hotărâre a consiliului local al comunei Poroschia.
De asemenea la art. 129, alin (7), lit.r) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ una din principalele atribuții ale consiliului local aeste aceea de „punere în valoare , în interesul colectivității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale”.
- - prevederile art. 10a, pct.f) și ale art. 171, alin (1) pct. c) din Legea nr. 13/2008, pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007
- - prevederile art.5 alin. 4^1), din 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
- - prevederile Legii nr. 220 din 27 octombrie 2008 (republicată) pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;
- - prevederile art.80 din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative , cu modificările și completarile ulterioare;
- prevederile art.129, alin (2), lit.c), alin (7), lit.r) din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ ;
Analizând prevederile legale și beneficiile economice, financiare și de mediu obiectivul de investiții „Amenajare zonă industrie nepoluantă, depozitare, servicii și dotări sociale și complementare” (parc fotovoltaic) în comuna Poroschia îndeplinește toate condițiile pentru a fi declarat obiectiv de interes public „Amenajare zonă indistrie nepoluantă, depozitare, servicii și dotări sociale și complementare” (parc fotovoltaic).
Pentru aceste considerente, propun analizarea proiectului de hotărâre întocmit, în vederea supunerii lui spre dezbatere şi aprobare, în proxima şedinţă a Consiliului Local Poroschia
Compartiment urbanism si amenajarea teritoriului Administrator public
Angelina STOENICA Catalin Jean NEAGU