ROMÂNIA

JUDEŢUL CLUJ

PRIMĂRIA COMUNEI SĂVĂDISLA

                                                               APROB

                                                                                                             Preşedinte de şedinţă

                                                                                                            Gyurka-Izabella Katalin

PLANUL

DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE

A

RISCURILOR

Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor a fost aprobat în şedinţa Consiliului local nr. din…..

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

SECTIUNEA 1-a

Definitie, scopuri, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din comuna Săvădisla, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel local, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopul PAAR este acela de a permite autorităţilor publice locale şi celorlalţi factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la:

- prevenirea riscurilor;

- amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative;

- stabilirea concepţiei şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă;

- alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare.

Obiectivele PAAR sunt:

- crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;

- asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc;

- cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă;

- optimizarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum.

SECTIUNEA a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, CLSU alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local.

Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii.

Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului Județean  pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” al judetului Cluj.

Personalul din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi cel al celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Responsabilităţile cetăţenilor

Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor.

Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanţă a gravităţii şi probabilităţii producerii evenimentului alături de costurile implementării.

Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru:

- informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor;

- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită;

- dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală;

- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea;

- respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;

- participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ;

- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;

- cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor;

- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă.

Consiliul local şi primaria

Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri.

Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială.

Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt:

a) în faza pre – dezastru:

- instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

- aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale;

- hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă;

- aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă;

- elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii;

- determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre;

- asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative;

- asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre.

b) pe timpul dezastrului:

- desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă;

- menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate;

- coordonează acţiunile de ajutor;

- înfiinţează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă;

- asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale;

- asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate;

- coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate.

c) post dezastru:

- participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre;

- coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare;

- asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară;

-coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale;

- organizează activităţi de ajutor financiar.

Instituţii şi operatori economici

Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă.

Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanţe periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii:

- să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe;

- să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate;

- să elaboreze un plan de urgenţă internă;

- să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major;

- să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă;

- să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forţelor proprii de intervenţie;

- să permită inspecţia autorităţilor competente;

- să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţii mediului.

Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele obligaţii principale:

- monitorizarea radioactivităţii mediului;

- întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate;

- notificarea autorităţilor asupra accidentului;

- elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear / radiologic;

- desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului.

Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor.

Acte normative de referinţă

-L nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă.

-L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor .

-Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor

-Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.

-Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

- H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

- H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

- H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

-Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei.

- H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre

-Legea apelor nr. 107/1996.

-Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale.

- H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor.

-L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.

- H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren

- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic

-Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren

- H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic.

- H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.

- Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă.

- Ordinul MAI nr. 75 din 27 iunie 2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.

CAPITOLUL II

Caracteristicile unităţii administrativ –teritoriale

SECŢIUNEA 1

Amplasare geografică şi relief

            Comuna Săvădisla este aşezată în partea sudica a judeţului Cluj şi are o suprafaţă de 110,00 kmp. Comuna Săvădisla este situată în regiunea submontană a Munților Gilău - Muntele Mare, în bazinele hidrografice Valea Hășdății, Valea Finișelului , Valea Stolnei și Valea Săvădislei. Satele componente a comunei sunt Săvădisla, centrul de comună, și satele Vlaha, Liteni, Lita, Stolna, Vălișoara, Finișel și Hășdate. 

În strânsă legătură cu geologia şi litografia zonei, pe teritoriul comunei Săvădisla predomină formele  colinare  de relief.

Fiecare sat aparţinător comunei Săvădisla  dispune de zone împădurite cu brad şi foioase, predominând foioasele. Terenul agricol este de proporţie de 20%, iar restul fiind păşune, fîneţe naturale şi   terenuri cu vegetaţie forestieră. 

    Solurile predominante sunt cele brune podzolice și cele brune cu fertilitate mediocră, nota de bonitare a solurilor variază între 16 (Finișel) și 24 (Săvădisla), mai scăzută decât media județeană situată la nivelul de 29 și mult sub media națională de 54.

SECŢIUNEA a-2-a

Caracteristici climatice

Altitudinea medie la care se află comuna este 450-500 m, cu dealuri mai înalte, de 700 m în jurul satelor aparținătoare comunei. Temperatura medie anuală este de 7°C, cu un grad mai scăzută decât media județeană. Vânturile predominante bat din direcția nord-vest și nord, precipitațiile anuale se situează în jurul valorii de 700-800 mm.

SECŢIUNEA a-3-a

Reţea hidrografică

            Comuna este străbătută de două cursuri de apă care izvorăsc din zona montană, cu un debit de apă normal, care creşte în perioada ploioasă a anului. Astfel Valea-Hăşdăţii, care trece prin satele Hăşdate şi Lita, se varsă în lacurile piscicole de la Ciurila şi trecând prin Cheile - Turzii se varsă în Arieş. Valea Feneşului, care traversează satele Finişel, Săvădisla şi Vlaha  prin Luna de Sus se varsă în Someş.

SECŢIUNEA a-4-a

Populatie

numărul populaţiei: 4067

structura demografică : 

·         bărbaţi =   1999  

·         femei= 2068

Numărul total al clădirilor rezidențiale din comună este de 2022 de unități, clădiri în care se regăsesc în total 2129 de locuințe convenționale, și 2 alte unități de locuit. În privința satelor aparținătoare comunei, numărul clădirilor, respectiv a locuințelor reflectă mărimea satului și numărul populației. Astfel, satele cu cel mai mare număr de clădiri, respectiv locuințe sunt Săvădisla și Vlaha, cu 441 și 435 de clădiri rezidențiale, și 505 și 458 de locuințe convenționale. La celălalt pol se situează satele Vălișoara și Stolna, cu 86 și122 de clădiri rezidențiale, în care se regăsesc 86 și 124 de locuințe convenționale. În ceea ce privește numărul de camere de locuit, respectiv suprafața acestora, în total în comuna analizată se regăsesc 5242 de camere de locuit, cu o suprafață totală de 94766 m².

La nivelul comunei Săvădisla se regăsesc în medie 2,02 persoane într-o locuință, respectiv 2,51 de persoane într-o gospodărie. Numărul de camere aferent unui locuitor al comunei este de 1,22 camere, iar suprafața locuibilă aferentă unei persoane este de 21,99 m². Există diferențe semnificative între satele aparținătoare comunei analizate în ceea ce privește indicatorii analizați. În cazul numărului de persoane dintr-o locuință, cea mai mare valoare se înregistrează în Finișel, cu 2,57 de persoane/locuință, și cea mai mică în Vălișoara, cu 1,06 persoane/locuință. Valori mici din acest punct de vedere se înregistrează și în satele Lita (1,49) și Hășdate (1,77), satele Săvădisla (2,10), Vlaha (2,08) și Stolna (1,98) se situează în jurul valorii medii pe comună, iar satul Liteni (2,16) se situează cu puțin peste media comunală în ceea ce privește numărul mediu de persoane dintr-o locuință. În ceea ce privește numărul mediu de persoane dintr-o gospodărie, cele mai mici valori se înregistrează în satele Vălișoara (1,82), Lita (2,20) și Liteni (2,25). Satele Săvădisla (2,59), Vlaha (2,43), Stolna (2,58) și Hășdate (2,48) se situează în jurul mediei comunale de 2,51 de persoane/gospodărie, iar satul Finișel (2,92) se situează peste valoarea medie la nivelul comunei. Numărul de camere aferent unui locuitor, respectiv suprafața locuibilă aferentă unei persoane înregistrează de asemenea diferențe semnificative la nivelul satelor aparținătoare. Astfel, în cazul satelor Vălișoara, și Lita se înregistrează valori foarte mari, peste media comunei, din cauza numărului mare de locuințe nelocuite permanent. Săvădisla, Hășdate, Stolna și Vlaha înregistrează valori asemănătoare cu media pe comună, iar Finișel și Liteni valori sub media comunală. Iar în cazul suprafeței locuibile pe cap de locuitor, valori cu mult peste media comunală înregistrează satul Vălișoara, valori peste media comunală sunt la Vlaha, Stolna și Lita, satele Săvădisla și Hășdate se află în jurul mediei comunale, iar satele Finișel și Liteni înregistrează valori sub media comunală în ceea ce privește suprafața locuibilă pe cap de locuitor.

Reperele demografice ale evoluției la nivelul Primăriei Săvădisla reprezintă elemente de interes major pentru definirea obiectivelor strategice și a planurilor de acțiune pe termen mediu și lung. Datele demografice provin din două surse, pe de o parte din datele din Recensământul Populației și a Locuințelor 2011, respectiv cele anterioare, pe de altă parte din datele Serviciului de Evidență a Populației. A doua sursă de date amintită este actualizată cu datele recensământului după publicarea rezultatelor finale a acestora. Între cele două serii de date există de multe ori diferențe semnificative, astfel am încercat să sintetizăm, să corelăm datele disponibile, pentru a putea reda cu o exactitate cât mai mare profilul demografic real al populației din comuna Săvădisla. Din acest motiv am sintetizat următoarele informații ca fiind relevante. Densitatea populației în comuna Săvădisla este de 39,9 locuitori/kmp, situându-se sub media pe județ (104,71 locuitori/kmp), dar peste media rurală a județului Cluj (38,23 locuitori/kmp).

SECŢIUNEA a-5-a

Căi de transport

      Principalele căi de transport de pe teritoriul comunei sunt:

-  DJ 107M  între localitățile Stolna-Liteni, pe o lungime de 16  km

-  DJ 103V  Vlaha - Vălișoara de 6  km. 

-  DJ 103V Stolna-Someșu Rece de 6  km; 

-  DJ 107J Săvădisla - Finișel-Plopi de 7  km; 

-  DC 99 Lita - Hășdate de 5 km. 

      Totodată, pe teritoriul comunei trece și Autostrada Transilvania, secțiunea Gilău – Câmpia Turzii în lungime de 7 km , existând și o rampă de acces de pe teritoriul comunei care face legătura cu autostrada, accesibil doar pentru centrul de întreținere al autostrăzii.

      Transportul comun de persoane este realizată de firma Fany cu rute spre Cluj-Napoca și retur.

SECŢIUNEA a-6-a

Dezvoltare economică

            Densitatea antreprenorială, adică numărul de firme raportat la 1000 de locuitori este de 21,34 în anul 2014, 27,49 în anul 2015, 30.48 în anul 2016, și 35,77 în anul 20179. Cu acest scor, comuna este în topul comunelor din județ, împreună cu comunele din proximitatea centrului de județ Cluj Napoca ca Florești, Gilău, Baciu, Feleacu sau Apahida, beneficiind de avantajele proximității cu un oraș de mărimea Clujului. Privind capacitatea antreprenorială, adică numărul total al întreprinderilor nou create în anul de referință ce revin la 1000 de locuitori, comuna are următoarele valori: 4,56 în anul 2014, respectiv 10,76 în anul 2015, 7,44 în anul 2016 și 7,25 în anul 2017. Cu aceste valori comuna se află în topul comunelor clujene, numărul mare întreprinderi nou create este semnul unei economii dezvoltate. Sporul natural al întreprinderilor (se calculează în felul următor: din numărul de întreprinderi nou create care au sediul social în unitatea de analiză se scade numărul de întreprinderi închise în anul de referință, se împarte cu numărul de întreprinderi existente în localitate în anul de referință, și se înmulțește cu 1000. ) în Săvădisla are o valoare de 224,72 în 2014, 469,56 în anul 2015, 94,48 în anul 2016 și 216,22 în anul 2017. Comuna este o unitate prea mică pentru ca indicatorul să fie utilizat la capacitatea totală a acestuia, mai exact, o schimbare în cazul a 5-6 întreprinderi cauzează deja o schimbare majoră a indicatorului, ceea ce în cazul unei unități mari de analiză (județ, regiune de dezvoltare, etc.) se întâmplă numai când există trenduri mari de închidere, creare, etc. de unități economice. Însă totuși valoarea indicatorului din perioada 2014 și 2017 este una pozitivă, care indică o dezvoltare în economia locală. Conform cercetărilor sociologice din domeniu10, nu se poate cuantifica exact contribuția diferitelor factori economici, geografico-economici, socio-demografici, istorici, culturaliști în dezvoltarea spiritului antreprenorial, și în consecință, a numărului de întreprinderi. În ceea ce privește mediul rural din județul Cluj, și implicit comuna Săvădisla, sunt însă câteva aspecte care trebuie menționate. Mediul rural mai larg aferent municipiului Cluj-Napoca (zona metropolitană, pol de creștere) are un efect benefic asupra spiritului antreprenorial și implicit asupra numărului de întreprinderi, acest efect este prezent și în cazul comunei Săvădisla, proximitatea acestuia cu Cluj-Napoca reprezintă o influență pozitivă asupra densității întreprinderilor, mai ales în satele Vlaha și Săvădisla. Totodată, în regiune o importanță semnificativă, ca factor ce influențează spiritul antreprenorial, o are infrastructura, mai exact lipsa acestuia corelează cu numărul mic al întreprinderilor. Din acest punct de vedere, proximitatea drumului european E60, a autostrăzii A3 Gilău - Câmpia Turzii, respectiv infrastructura relativ dezvoltată a comunei este și va fi și în viitor un factor care influențează în mod pozitiv numărul întreprinderilor, și implicit densitatea acestora. În acest caz satele care nu sunt atinse de drumul județean, și nu au o infrastructură adecvată suferă de un factor negativ în domeniul întreprinderilor. Un alt factor care influențează în mod pozitiv spiritul antreprenorial este tradiția și cultura locală, mai exact, în comunitățile în care înainte de perioada comunistă exista o sferă antreprenorială dezvoltată, și în perioada de după revoluție dezvoltarea întreprinderilor a fost influențată în mod pozitiv de acest factor, un exemplu în acest sens fiind comuna Săvădisla, unde și înainte de perioada comunistă a existat o importantă activitate antreprenorială, activitate influențată și de calitatea slabă a solului, populația s-a orientat în trecut spre activități neagricole.
             Despre numărul exact al întreprinderilor existente în comună, din păcate nu sunt disponibile surse de date complete, astfel că numărul, respectiv aspectele acestor firme trebuie corelate din indicatori, surse de date parțiale.11 Pentru a afla numărul exact al întreprinderilor cel mai la îndemână indicator este densitatea întreprinderilor (numărul de întreprinderi raportat la 1000 de locuitori). Deficiența acestui mod de calcul, respectiv a indicatorului este faptul că nu ia în considerare personalitățile juridice de tip PFA, ÎI, ÎF.Nu există o listă exactă, publică, a agenților economici existenți pe teritoriul comunei. Totuși, cunoscând numărul întreprinderilor din calculele de mai sus din principalii indicatori despre întreprinderi, Lista Firmelor și alte siteuri de profil oferă o imagine destul de apropriată de totalitatea firmelor, au fost identificate 116 din totalul de 148 unități economice din comună.

            Zone industrializate/ramuri

            Fond funciar-terenuri agricole, suprafete impadurite

            Suprafața agricolă totală este alcătuită din fânețe în cea mai mare parte – 2837 ha ( 40%), teren arabil 2489 ha ( 35%), pășuni 1736 ha ( 24%) și vii si livezi 2 ha ( 1%) în anul 2013, în anul 2014 nu sunt disponibile informații despre această categorie de teren la INS. Fondul forestier acoperă 3131 hectare, ocupând primul loc în structura suprafeței administrative a comunei ( 28% din totalul suprafeței administrative) și este reprezentată de păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră.

      Cresterea animalelor

            Agricultura este unul dintre domeniile importante al economiei în comuna 

 analizată, fiind o importantă sursă de venit, respectiv o sursă de ocupare pentru forța    de muncă din localitate. Totodată, agricultura, în special creșterea animalelor are o tradiție importantă în această regiune.Din totalul terenurilor agricole există date numai despre 5934 ha, din cauza faptului că Recensământul Agricol nu a colectat date despre persoanele fizice și juridice care dețin o suprafață mai mică decât 0,15 hectare, respectiv din cauza faptului că există multe suprafețe agricole în pantă, terenuri accidentate, în special pășuni și fânețe, care sunt neproductive și au fost abandonate de către proprietari. Astfel, în anul 2010 dintre cele 5934 ha identificate și înscrise în Recensământul Agricol, 4024 de ha au fost utilizate, și 1909 ha neutilizate. Efectivul de bovine, respectiv porcine a comunei a fost de 407, respectiv 812 în la data de 1 decembrie 2010. În total au fost identificate 1652 de exploatații agricole, din care 186 în satul Liteni, 350 în satul Săvădisla, 269 în satul Finișel, 91 în satul Stolna, 313 în satul Vlaha, 255 în satul Hășdate, 143 în satul Lita și 45 în satul Vălișoara.

Turism/capacitatii de primire turistica

      Atracții turistice locale 

În comuna Săvădisla există amenajat un muzeu sătesc cuprinzând obiecte de îmbrăcăminte și mobilier specifice portului popular și gospodăriilor țărănești din satul Săvădisla, muzeu patronat de biserica reformată din localitate. În satele Finișel și Stolna există două biserici ortodoxe construite înainte de 1900 acestea fiind considerate monumente istorice. De asemenea în satul Vlaha se află o biserică romano-catolică, care prezintă importanță deosebită, fiind foarte veche. În pășunea satului Liteni la limita cu hotarul satului Săcel, la 8 km de Săvădisla se află vestigiile unei cetăți (Géczy), zona respectivă fiind protejată pe o suprafață de aproximativ 2 hectare. Cele mai mari atracții culturale sunt zilele satelor Săvădisla și Vlaha. În fiecare an, în luna iunie cu ocazia Zilelor Satului Săvădisla are loc întâlnirea internațională a Corurilor iar cu ocazia Zilelor Satului Vlaha în luna august are loc și o întâlnire internațională a formațiilor de dansuri populare. Aceste evenimente sunt vestite atât prin calitatea artistică a manifestărilor cît și prin prezentarea porturilor populare dintr[1]o arie destul de largă. Întrucât adăpostește in prezent un sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză, Castelul Mikes din Săvădisla, construit la sfârșitul secolului al XlX-lea în stil romantic, care din motive de siguranță a sănătății nu poate fi momentan inclus între obiectivele turistice deschise turiștilor. Într-o rază de 20 - 30 km se află foarte multe atracții turistice, cum ar fi Cheile[1]Turzii, Muntele Băișorii, Muntele Filii, Valea-Ierii, Cluj, Turda cu mina de sare, satul Rimetea, etc.

      Unități de primire turistică 

      În prezent , conform bazelor de date de la Autoritatea Națională pentru Turism9 , în comuna Săvădisla există patru unități de cazare clasificate, cu un total de 22 de locuri de cazare. Totodată, există și o structură de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică clasificată, cu o capacitate de primire de 75 de locuri. În total, cele cinci unități dispun de 46 de locuri de cazare, respectiv 75 de locuri în alimentație publică. 

SECŢIUNEA a-7-a

Infrastructuri locale

Institutii publice - cultură, ocrotirea sanataţii etc.

Biblioteci 

În comună există o bibliotecă, Biblioteca Comunală Săvădisla, care prin serviciile ei asigură tuturor categoriilor de cetățeni accesul egal la informație, cultură și educație. Biblioteca Comunală Săvădisla a fost înființată în 1961 de către directorul școlii din Săvădisla. Colecția bibliotecii conținea 3407 volume, alcătuită din cărțile rămase din Biblioteca Căminului Cultural Săvădisla, Vlaha, Finișel, Stolna și câteva primite din Biblioteca Județeană Cluj. Biblioteca comunală a funcționat între 1961-1963 în incinta școlii din Săvădisla. Începând din anul 1963 colecțiile bibliotecii au fost transferate în clădirea noului Cămin Cultural Săvădisla, unde funcționează Biblioteca și în prezent. Biblioteca Comunală Săvădisla oferă acces gratuit la 4 calculatoare cu Internet, 1 video proiector, scanare și copiere contra-cost. Colecția Bibliotecii Comunale Săvădisla conține 11658 volume și este formată din: cărți, publicații seriale și documente electronice. Biblioteca Comunală are rol de a asigura egalitatea accesului la informații și la documente necesare informării, educației permanente și dezvoltării personalității utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenență politică, religioasă ori naționalitate.

Case de cultură În comună există două case de cultură: Casa de Cultură Săvădisla, având sediul în comuna Săvădisla, sat Săvădisla nr. 368, este situată pe un teren de 1594 mp (curți, construcții) având suprafața construită de 760 mp, dată în folosință în anul 1963 și este formată din sală de spectacole cu 350 de locuri, scena și 3 vestiare, grup sanitar, sala de dans, club, 3 încăperi pentru Biblioteca Comunală Săvădisla, o încăpere pentru sediul Asociației Civile pentru Dezvoltarea Comunitară și Integrarea Europeană Săvădisla – Telecentru. Reparații capitale a construcției au avut loc în anul 2009. Prin Casa de Cultură Săvădisla se organizează activități culturale cu o tradiție de peste 127 ani, în vederea satisfacerii nevoilor culturale ale locuitorilor. În anul 1888 preotul Tamó Gyula – a cărui nume și astăzi îl poartă asociația culturală din Săvădisla – și directorul-dascăl Borbély József, înființează „Cercul Coral Maghiar de Tineret din Săvădisla”. Din această trupă s-a înființat „Cercul Dramatic din Săvădisla” în anul 1898, care de 117 ani asigură fără întrerupere organizarea spectacolelor, în prezent sub denumirea de Trupa de teatru Amatori din Săvădisla. Din banii obținuți cu ocazia deplasărilor grupurilor culturale și din sume împrumutate în 1898 s-a construit primul cămin cultural din Săvădisla numit „Casa Corală‖, care a asigurat spațiul necesar activităților culturale până în 1963, când a fost dat în folosință noul cămin cultural construit în perioada 1951-1963, cu aportul substanțial a populației satului. Fanfara locală înființată în 1934, cât și corul bărbătesc au câte o trupă de teatru de amatori, care au reușit să prezintă anual aproximativ 12 piese de teatru. De a lungul timpului au fost prezentate pe scenă piese de Móricz Zsigmond, Tamási Áron, Moliere, Schiller, Ibsen și altele. De obicei s-a pus pe scenă câte o piesă nouă de sărbători mari, cum ar fi Crăciun, Paști, Anul Nou și Rusalii. Începând cu anul 1990 s-a amplificat activitatea trupei de teatru amator, repertoriul acesteia cuprinzând piese de teatru și operete scrise de Móricz Zsigmond, Tamási Áron, Sütő András, Kisfaludy Károly, Szigligeti Ede, Csíki Gergely, Marton Lili, Heltai Jenő, I.L. Caragiale, Kálmán Imre, Georges Feydeau, Ray Cooney, Carlo Goldini. Începuturile grupului de dans popular datează în anii 60- 70, ca un răspuns la nevoia de revigorare și păstrare ale obiceiurilor populare, care au început să piardă teren în viața de zi cu zi a satului aflat în proces de schimbare. Activitatea culturală din comună s-a diversificat prin organizarea unui grup de dans de societate pentru tinerii de vârsta între 14 și 24 de ani. Prin aceste inițiative s-au extins posibilitățile de distracție în condiții civilizate. Corul actual din Săvădisla, înființat în 1988, a fost dirijat de domnul profesor[1]dirijor Guttman Mihaly până în 2007. Membrii acestui cor sătesc, în majoritate fără o pregătire muzicală adecvată, au reușit să învețe cu succes mai mult de o sută de opere corale a unor compozitori renumiți cum ar fi: Kodály Zoltán, Bartók Béla, Bárdos Lajos, Jagamas János, Erkel Ferenc etc. Corul participă și la organizarea întâlnirilor corale anuale „Szent László‖ din Săvădisla, care a ajuns deja la 26-lea ediție. Aceste grupuri culturale s-au organizat în 1998 într-o asociație cu personalitate juridică, înființând Asociația Culturală Thamó Gyula din Săvădisla. Activitatea culturală, păstrarea tradițiilor s-a moștenit de la o generație la alta. Casa de Cultură oferă un spațiu civilizat spectacolelor culturale locale și a celor cu artiști invitați, precum și concertelor ținute în fiecare an începând din 1990 în cadrul Întâlnirii corale Szent László. Referitor la mediul cultural din Săvădisla trebuie să menționăm faptul că grupurile culturale reușesc să-și realizeze activitățile anuale aproape în totalitate din resurse proprii, răspunzând la nevoile culturale ale membrilor comunității. Sub egida Casei de Cultură din Săvădisla anual se derulează următoarele activități: - Organizarea și desfășurarea activităților celor patru grupuri culturale de bază (teatru amator, dansuri populare, famfară, cor), - Primirea unor formații culturale pentru prezentare de spectacole în Casa de Cultură, - Deplasările formațiilor noastre în țară și în străinătate, - Organizarea balurilor tradiționale pe parcursul anului, - Asigurarea activității cu orar permanent a bibliotecii. Trupa de teatru amator este printre puținele din județ și poate și din țară care duce mai departe tradiția teatrală amatoare din mediul rural de mai mult de 115 ani, care a avut și are un rol determinat în viața comunității locale. Ansamblul de dans popular se prezintă pe scenă în portul popular moștenit de la strămoși. Famfara este renumită în zonă fiind invitată des la diferite evenimente. Corul este dintre puținele din mediul rural, care are în repertoriu operele unor compozitori de renume (Kodály, Bartók, Erkel, Jagamas, Halmos). Casa de Cultură Vlaha, este situată în satul Vlaha nr. 240, pe o suprafață de 2483 mp (curți, construcții), având suprafața construită de 740 mp, dată în folosință în anul 1973, este formată din: sala de spectacol, scena, 2 vestiare, club, 2 săli de repetiții, 4 săli pt. activități cultural/sportiv, grup sanitar. Reparații capitale au avut loc în 2010. Cămine Culturale În comună avem șase cămine culturale: · Căminul Cultural Lita, este situat în satul Lita la nr. 78, pe o suprafață de 560 mp, (curți construcții) având suprafața construită de 260 mp, dat în folosință în anul 1969, este format din sala de spectacol, scenă, 2 săli pt. repetiții,, vestiar, bucătărie, grup sanitar. · Căminul Cultural Liteni, este situat în satul Liteni nr. 132 pe o suprafață de teren de 528 mp (curți, construcții), având suprafața construită de 187 mp, dat in folosință în anul 1950, este format din sala de spectacol, scena, vestiar și bucătărie. · Căminul Cultural Hășdate, este situat în satul Hășdate nr. 41, pe o suprafață de teren de 3400 mp (curți, construcții), având o suprafață construită de 329 mp, dat în folosință în anul 2013, este format din sală de spectacol, scenă, birou, depozit, grupuri sanitare, sală de ședință, având o suprafață desfășurată de 515 mp. · Căminul Cultural Finișel, este situat în satul Finișel nr. 242, pe o suprafață de 1410 mp (curți, construcții) având suprafața construită de 273 mp, dat în folosință în anul 1960, este format din sala de spectacol, scena, sala pentru nunți, bucătărie, vestiar, grup sanitar. Ansamblul folcloric POIENIȚA din Finișel a luat naștere în primăvara anului 2010 și de atunci a luat parte la mai multe evenimente și manifestări cultural artistice (ex. spectacole: Finișel decembrie 2010, 8 martie 2011, fiii satului septembrie 2011, decembrie 2011, Muntele Băișorii - Serbările zăpezii 2011 și 2012, fiii satului Lita 15 august 2011, Cluj-Napoca - Liceul Samus - Ziua Copilului 2011, 2012, Iulius Mall – dec. 2012, noiembrie 2014 Festivalul Jocului Fecioresc - Sala Sportului Cluj-Napoca 4-5 aprilie 2012, Huedin 2012, Ziua localității Baciu, 2012,2013,2014, Zilele comunei Săvădisla 2013, Zilele Vlaha 2013,2014, Zilele localității Finișel 2013, Spectacol de datini și obiceiuri ,,De Crăciun’’ Finișel. 2012,2013 etc,). Trupa de teatru SCARA a luat naștere în data de 1 Mai 2012 și de atunci a pregătit trei piese de teatru, pe care le-a jucat în cadrul spectacolului de sărbători de iarnă. Toate cele trei piese de teatru sunt filmate și se află și la conducerea Căminelor Culturale din comuna Săvădisla. În anul 2013 trupa de teatru ,,SCARA’’ din Finișel a câștigat Premiul I la Festivalul național de teatru pentru elevi Alter Ego care s-a ținut la Turda în perioada 1-2 iunie 2013. În 2014 trupa de teatru ,,SCARA’’ a fost singura trupă de teatru pentru elevi, din județul Cluj, care s-a calificat în faza finală la Festivalul Național de Teatru pentru Elevi ,, George Constantin‖ de la București, cu spectacolul ,,Carre’ de Dame cu Un scos din Pepeni‖ după un text de Gheorghe Brăiescu. Trupa de dans modern și de societate ECOU. La 1 septembrie 2013 ia naștere trupa de dans modern și de societate ,‖Ecou‖ care are ca scop inițierea tinerilor în arta dansului și pregătirea lor pentru viață cu un bagaj de cunoștințe cultural artistice cât mai bogat. · Căminul Cultural Stolna, este situat în satul Stolna nr. 22, pe o suprafață de 600 mp, (curți, construcții), având suprafața construită de 300 mp, dat în folosință în anul 1973, este format din sala de spectacol, scena, 2 săli anexe. · Căminul Cultural Vălișoara. Este situat in satul Vălișoara la nr. 79 pe o suprafață de teren 600 mp. (curți, construcții), având suprafața construită de 305 mp, dat în folosință în anul 1958, este format din: sala de spectacol, sala de repetiții. Muzee

În comună funcționează un muzeu: Muzeul de regiune din Săvădisla și 

Călata – Tordaszentlászlói Kalotaszegi Tájmúzeum, care a fost înființat în 1967.

Această colecție etnografică s-a dezvoltat ulterior și prin achiziționarea de obiecte 

tradiționale. Muzeul satului aflat din anul 2000 într-o gospodărie foarte veche, are în 

inventar foarte multe obiecte de valoare muzeală, colectate de-a lungul a multor zeci 

de ani de către elevii școlii generale locale sub îndrumarea conducerii acesteia.

Monumente istorice

 Monumentul eroilor Liteni, piatră granit, placă comemorală marmură, data 

realizării: 2006

 Monumentul eroilor Săvădisla, piatră granit, placă comemorală marmură, data 

realizării: 1925

 Monumentul eroilor Hășdate, piatră granit, placă comemorală marmură, data 

realizării: 1925

 Monumentul eroilor Finișel, piatră granit, placă comemorală marmură, data 

realizării: 2000

 Monumentul eroilor Lita, piatră granit, placă comemorală marmură, data 

realizării: 1968

 Monumentul eroilor Vălișoara, piatră granit, placă comemorală marmură, data 

realizării: 1946

      Ocrotirea Sănătăţii

      Serviciile de asistență socială Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicată, rolul autorității locale este de a monitoriza în condiții optime atribuțiile și obligațiile care le revin asistenților personali în vederea ameliorării situației persoanelor cu handicap grav astfel încât să primească îngrijire specială la nivelul la care starea lor o cere. Îngrijirile ce li se acordă pot permite persoanelor bolnave să-și valorifice potențialul fizic, intelectual, spiritual, emoțional și social, în pofida handicapului de care suferă. Cea mai notabilă activitate de asistență socială din comună este desfășurată de Fundația Creștină Diakonia, filiala Cluj-Napoca, care cu sprijinul autorităților locale din Săvădisla asigură servicii de îngrijire medicală și paliativă la domiciliu pentru populația comunei. Serviciile de îngrijire sunt recunoscute și acreditate de Ministerul Sănătății din anul 2006, iar Fundația se află în relații contractuale cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel că serviciile sunt oferite gratuit populației. Fundația își desfășoară activitatea și în alte comune din județ, având o echipă formată din 3 medici, 12 asistente medicale, 8 îngrijitori bolnavi, 5 asistente sociale și 4 voluntari.

      Reţele de utilităţi – apă, canalizare, electrice,gaze etc

      Alimentare cu apă 

În comuna Săvădisla rețeaua de apă potabilă are o lungime totală de 39,9 km, cu un consum anual în creștere, de 55 de mii de mc în anul 2014, 51 de mii de mc în anul 2013, 51 de mii de mc în anul 2012, și 45 de mii de mc în anul 2011.

Rețeaua principală de apă potabilă este conectat la rețeaua orașului Cluj Napoca, localnicii din satele Săvădisla, Vlaha, Finișel și Stolna au acces la această rețea (3359 locuitori din totalul de 4392). Celelalte sate componente a comunei au rețele de apă proprii, alimentate de izvoarele din apropierea satelor. 

Rețeaua de ape uzate 

Rețeaua de canalizare din comună are o lungime totală de 31,9 km, rețeaua este conectată la stația de epurare a municipiului Cluj Napoca. 2592 de locuitori au acces la acest sistem de canalizare, și 270 de gospodării au sisteme independente de canalizare. 

      Alimentare cu gaze 

      Rețeaua de alimentare cu gaze naturale a populației are o lungime totală de 32,1 km, astfel 3359 locuitori, din localitățile Săvădisla, Vlaha, Finișel, si Stolna au posibilitate de racordare la rețeaua de distribuție gaze naturale. În anul 2014 volumul total de gaze naturale livrate consumatorilor prin rețeaua de distribuție a fost de 568 mii de mc, din care 341 mii de mc au fost livrate pentru uz casnic. În satele care nu au acces la rețeaua de distribuție de gaze naturale încălzirea pe timp de iarnă se face cu lemne, acest tip de combustibil fiind folosit însă deseori și în satele care sunt conectate la sistemul de distribuire a gazelor naturale. Rețeaua de iluminat public 

Sistemul de iluminat public reprezintă ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distribuție, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundații, stâlpi, instalații de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare și măsurare utilizate pentru iluminatul public. Rețeaua de iluminat public din comuna Săvădisla acoperă toată suprafața satelor componente a comunei, nefiind identificate lipsuri la acest capitol.

      Locuri de adunare si cazare a populaţiei in situaţii de urgenţa

      Locurile de adunare și cazare a populației în situatii de urgentă sunt caminele culturale din fiecare localitate, care au sistem de alimentare cu curent electric, sistem de incazlire si unele si acces la rfetele informatice.

      In cazul in care acestei din diferite motive nu vor fi disponibile se vor utiliza locurile de cazarte turistice din comuna .

SECŢINEA a-8-a

Vecinataţi, influenţe, riscuri transfrontaliere

Comuna Săvădisla este situată la 46°40'21” latitudine nordică şi 23°27'18” longitudine estică, în partea sudică a judeţului Cluj.

Comuna se învecinează la:

-     Nord: cu comuna Gilău, 

-     Nord-est cu Floreşti,  

-     Est cu Ciurila,  

-     Sud cu comunele Valea-Ierii şi Băişoara, 

-     Vest pe o porţiune mai mică cu Măguri -Răcătău.

CAPITOLUL III

Analiza riscurilor generatoare de situaţii de urgenţa

Cunoaşterea mecanismelor şi a condiţiilor de producere, a aplorii şi a efectelor posibile a acestora, permite o analiză a riscurilor pe tipuri, pe baza datelor şi evidenţelor statistice-studii procnoze etc. pe raza municipiului/orasului/comunei.

SECTIUNEA I

Analiza riscurilor naturale

Fenomene meteorologice periculoase

Inundaţii.

Furtuna

Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forţate sa se ridice si sa producă fulgere si tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torenţiala, vânturi puternice, grindina, fulgere si tornade. Intr-o furtuna, se produce mişcarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata.

Vânturile din urma unei furtuni la suprafaţa ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor si proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitaţiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundaţiile sunt asociate cu acest tip de precipitaţii.

Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care ameninţa vieţi si locuinţe omeneşti. Întreruperea curentului cauzata de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scara larga a activităţilor zilnice oamenilor şi operatorilor economici.

La acest tip de risc nu se execută evacuarea populaţiei.

Tornada

Mişcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate şi tropicale şi au efecte catastrofale: smulg acoperişuri de case, arborii din rădăcini şi ridică de la sol oameni, animale şi autovehicule. Viteza de rotaţie poate depăşi chiar şi 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele

pot fi însemnate.

Seceta

Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsa de precipitaţii sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multa apa este luata dintr-un rezervor decât cea adăugata. Acesta este de obicei rezultatul unei combinaţii de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitaţii puţine sau neexistente si folosirea excesiva a apei pentru activităţile umane. Rezultatele secetei pot fi micşorarea producţiilor agricole , micşorarea calităţii si existentei apei de băut si micşorarea rezervelor de hrana. Astfel, când populaţia e in continua creştere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicaţiile secetei devin din ce in ce mai serioase.

De asemenea, vegetaţia moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, ameninţând locuinţe, lanuri de culturi agricole si vieţi. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă pentru nevoile imediate.

Zăpada si gheata

Inzăpezirile, de regula au caracter aparte privind masurile de protectie, in sensul ca acest gen de riscuri cu rare exceptii, se formeaza intr-un timp mai indelungat si exista posibilitatea de a lua unele masuri, astfel incat mare parte din efectele acestora sa fie reduse. In aceste imprejurari se recomanda tuturor cetatenilor aflati in zona, sa se informeze permanent asupra conditiilor meteorologice si sa ramana in locuinte, asigurandu-se necesarul de hrana, apa, combustibil pentru incalzit, iluminat,lopata etc. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populaţiei şi a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie şi gaze, precum şi telecomunicaţiile. Zăpada poate fi umeda, cauzând condiţii de apa si inundaţii sau solida, in combinaţie cu ploaia cauzând polei. Zăpada solida duce la ger si viscol, combinata cu vanturile înalte. In zonele deluroase, avalanşele sunt un hazard comun provocat de zăpada.

Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfăşoară în baza „ Programului de măsuri pentru perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliu local.

Pentru conducerea intervenţiei in caz de înzăpeziri, se desfăşoară următoarele acţiuni:

-recunoaşterea locului si estimarea urmărilor

-organizarea dispozitivului de acţiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de lucru şi urgenţe

-stabilirea cailor de acces si asigurarea legaturilor intre diferite formaţiuni si punctele de lucru, stabilirea legaturilor cu cei surprinşi de înzăpezire, organizarea corecta a lucrărilor de salvare si evacuare a acestora, asigurarea protecţiei împotriva degeraturilor şi îngheţului.

Volumul de muncă pentru reluarea normală a activităţilor economico-sociale necesită un număr mare de mijloace mecanice specializate şi un număr mare de oameni, practic întreaga populaţie aptă, operatorii economici şi asociaţiile de proprietari au obligaţia participării la activitatea de deszăpezire.

Sunt stabilite următoarele praguri critice pentru înzăpezire:

-40 cm strat zăpadă nou depus

-25 cm strat de zăpadă depus peste stratul vechi

Combinate cu intensificări puternice ale vântului, căderile mari de zăpadă pot produce întroieniri în zonele periferice, blocaje de circulaţie, pagube materiale, modificări ale configuraţiei căilor de circulaţie.

Incendii de pădure

Incendiul se produce întotdeauna când sunt împreunã trei elemente: aerul, căldura şi combustibilul. Cea mai mare parte din riscurile de incendiu de pădure apar atunci când este secetã şi cald. Pădurea trebuie consideratã în integralitatea sa un combustibil potenţial. Flăcările pot afecta vegetaţia vie (ramuri, frunze) sau moartã (ace, arbori uscaţi) precum şi gospodăriile din zonã.

Se consideră incendiu de pădure atunci când este distrusã suprafaţa minimã de un hectar şi cel puţin o parte a pãrţilor superioare ale vegetaţiei pitice, arbuştilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conţinut de apã al solului şi turiştii care nu respectã mãsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot sã favorizeze producerea incendiilor.

Influenţa factorilor naturali, condiţiile meteo şi caracteristicile vegetaţiei contribuie la propagarea incendiilor. Vântul accelerează uscarea solului şi vegetaţiei şi creşte riscurile de propagare a incendiilor la mare distanţã. De asemenea, fulgerele sunt la originea începuturilor de incendiu, pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului. 

Printre cauzele cele mai frecvente de incendiu se disting factorii naturali şi factorii legaţi de activităţi umane.

Pe lângă ameninţările normale ale flăcărilor fierbinţi ce cauzează arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenuşa in atmosfera, cauzând inhibiţia dezvoltării plantelor, reducând vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator. Poate fi si locul propice pentru instalarea alunecărilor de teren , prin distrugerea vegetaţiei si lăsând regiunile de deal vulnerabile la căderi masive de precipitaţii după ce focul s-a stins.

Fenomene distructive de origine geologică

Cutremurele sunt evenimente imprevizibile, care apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul mişcărilor tectonice. Ele sunt cele mai întâlnite de-a lungul limitelor plăcii tectonice dar pot apărea aproape oriunde. Majoritatea acestora îşi au originea în zona Vrancei, altele în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord - vest ale ţării. 

După adâncimea la care se produc, cutremurele pot fi de suprafaţă(50- 250 km.) sau la adâncime(250- 700km).

Mărimea cutremurului(magnitudinea), care evaluează energia eliberată prin deplasarea rocilor tectonice, se măsoară pe scara Richter, iar amploarea distrugerilor produse(intensitatea) se măsoară pe scara Mercalli. Chiar daca de obicei durează câteva secunde, cutremurele pot cauza pagube pe arii extinse clădirilor, ţevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicaţii si şoselelor. Focul cauzat de ţevile de gaze si de căderea liniilor de curent este o

 cauza primara de pagube.

Alunecări de teren

Alunecările de teren sunt fenomene naturale majore care, de regulă, se produc pe versanţii dealurilor, prin deplasarea rocilor de-a lungul pantei sau lateral ca urmare a unor fenomene naturale(ploi torenţiale, mişcări tectonice, prăbuşiri grote sau eroziuni puternice ale solului, distrugerea plantaţiilor etc). Astfel de fenomene includ căderea pietrelor si avalanşe.

Alunecările de teren cauzează pagube imense pentru căile de transport, proprietăţi agricole si locuinţe. Ele se pot declanşa şi urmare altor hazarde precum cutremurele, ploile torenţiale. 

Masurile planificate pentru prevenire, protecţie si intervenţie in cazul alunecărilor de teren sunt similare cu cele aplicate in caz de cutremur. O particularitate o constituie faptul ca evenimentul, cu rare excepţii, nu se desfăşoară chiar prin surprindere. Alunecările de teren se pot desfasura cu viteze de 1,5 – 3 m/s, iar in unele situaţii si peste 3 m/s, oferind posibilitatea pentru realizarea unor masuri in astfel de situaţii. In aceste condiţii, un rol important revine acţiunilor de observare a condiţiilor de favorizare a alunecărilor de teren si alarmării (avertizării) populaţiei in timp util realizării protecţiei.

SECŢIUNEA a-2-a

Analiza riscurilor tehnologice

Riscuri industriale

De transport şi depozitare produse periculoase

Transport rutier

Transport feroviar

Transport reţele magistrale

Prabuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări

Eşecul utilităţilor publice

Caderi de obiecte din atnosferă sau din cosmos

Muniţie neexplodată

Sub denumirea generala de muniţii sunt incluse următoarele: cartuşe de toate tipurile, proiectilele, bombele, torpilele, minele, petardele, grenadele si orice  elemente încărcate cu substanţe explozive. In timp de pace si război un mare rol îl prezintă acţiunea de identificare a muniţiei si apoi neutralizarea acestora in poligoane speciale si de un personal calificat in acest domeniu. Detectarea propriuzisa (nu intamplatoare) a muniţiei rămasa neexplodată se face de câtre formaţiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind dispozitive speciale, cu mari performante, care pot detectă muniţia la mari adâncimi.

La descoperirea oricărui tip de muniţie (in special de elevi, tineri etc.) trebuie respectate următoarele reguli:

- sa nu fie atinse, lovite sau mişcate;

- sa nu se încerce sa se demonteze focoasele sau alte elemente componente;

- sa nu fie ridicate, transportate si depozitate in locuinţe sau grămezi de fier vechi;

- sa se anunţe imediat organele de politie, care la rândul lor anunţa organele de protecţie civila si care intervin pentru ridicarea muniţiei respective. La locul descoperirii muniţiei, organele de politie asigura paza locului pana la sosirea organelor de protecţie civila;

SECŢIUNEA a-3-a

Analiza riscurilor biologice

Cuprinde referiri cu privire la inventarierea şi analizarea surselor potenţiale de izbucnire a unor epidemii /epizootii în construcţii, ferme zootehnice, spitale de boli contagioase, laboratoare de analize epidemiologice, colonii de muncitori, zone locuite paupere - fără utilităţi publice, tabere de sinistraţi sau refugiaţi etc. - şi poluările accidentale.

SECTIUNEA a-4-a

Analiza riscurilor de incendiu

Cuprinde referiri cu privire la analizarea şi diferenţierea riscurilor de incendiu după context: statistica incendiilor şi a altor situaţii de urgenţă, evidenţele existente pe localităţi, operatori economici, instalaţii publice etc., fond construit, vegetaţie sau vehicule.

SECTIUNEA a-5-a

Analiza riscurilor sociale

Cuprinde referiri cu privire la analizarea riscurilor sociale în funcţie de evidenţele existente privind adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenţă mare de public şi mişcările sociale posibile, în raport de politica socială şi situaţia forţei de muncă din zonă.

 SECTIUNEA a 6-a.

Analiza altor tipuri de riscuri cum sunt descarcerări, asistenţă medicală şi transport medical, deblocări de persoane, evacuare şi autoevacuare, distrugerea focarelor de infecţie şi parazitare, salvarea de la înălţime/ scoaterea din puţuri a animalelor căzute şi persoanelor labile psihic hotărâte să se sinucidă, dar şi altele precum scoaterea apei de la subsoluri de bloc, beciuri şi fântâni inundate .

CAPITOLUL IV

Acoperirea riscurilor

SECTIUNEA 1

Conceptia desfăsurarii acţiunilor de protecţie-intervenţie

Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de intervenţie, în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă, definirea obiectivelor, crearea de scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (completarea alternativelor faţă de obiectivele urmărite, identificarea şi alegerea alternativei de

acţiune optime şi care recomandă planul de acţiune ce urmează să fie aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea /transmiterea acesteia la structurile proprii şi celor de cooperare.

Pentru fiecare categorie de risc se întocmesc şi actualizează planuri de protecţie şi intervenţie ce se vor constitui anexe la prezentul plan de analiză şi acoperire a riscurilor.

La proclamarea „STĂRII DE ASEDIU” sau a „STĂRII DE URGENŢĂ” se vor executa următoarele măsuri :

- verificarea şi actualizarea documentelor de conducere ;

- introducerea serviciului operativ ;

- stabilirea măsurilor pentru asigurarea evacuării imediate a materialelor existente în adăposturile pentru populaţie;

- verificarea instalaţilor de acţionare a iluminatului public ;

- verificarea şi aducerea în stare de funcţionare a aparaturii şi mijloacelor de înştiinţare- alarmare;

- completarea materialelor necesare dotării formaţiunilor de protecţie civilă;

- intensificarea pregătirii comisiilor şi formaţiunilor de protecţie civilă /SVSU

La declararea mobilizării generale / parţiale sau a stării de război se asigură capacitatea completă de protecţie civilă.

La primirea mesajului „PREALARMĂ AERIANĂ”se execută următoarele activităţi :

- alarmarea persoanelor prevăzute să ocupe punctul de comandă / conducere ;

- verificarea mijloacelor de transmisiuni şi instalaţilor din punctul de

comandă ;

- întărirea pazei şi apărării punctului de comandă ;

- urmărirea evoluţiei evenimentului pentru care s-a primit mesajul ;

- analizarea şi interpretarea situaţiei;

- verificarea şi pregătirea C.L:S.U. şi S.V.S.U.

La primirea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau „DEZASTRE” se execută următoarele activităţi :

- transmiterea semnalului la operatorii economici posibil afectaţi din raza administrativă;

- introducerea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” sau, după caz,”DEZASTRE” pe teritoriul localitatii şi respectiv în zonele posibil afectate;

- verificarea şi pregătirea pentru intervenţie a formaţiunilor SVSU;

-  intensificarea observării prin formaţiunile de specialitate ale SVSU, centralizarea informărilor şi trimiterea sintezei lor(rapoartelor operative) la eşalonul superior;

- analizarea şi interpretarea situaţiilor de la etapă la etapă;

- pregătirea acţiunilor de intervenţie:

SECŢIUNEA a-II-a

Etapele de realizare a acţiunilor

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

a) alertarea şi /sau alarmarea serviciilor profesionist, voluntar şi private pentru situaţii de urgenţă în vederea pregătirii şi executării intervenţiei;

b) informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

c) deplasarea la locul intervenţiei;

d) intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

e) transmiterea dispoziţiilor preliminare;

f) recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

g) evacuarea, salvarea şi /sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;

h) realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

i) manevra de forţe;

j) localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);

k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului (dezastrului);

l) regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;

m) stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;

n) întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

o) retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

p) restabilirea capacităţii de intervenţie;

q) informarea primarului şi a eşalonului superior.

Măsuri pe timpul producerii dezastrului:

- salvarea (prevenirea şi protecţia) populaţiei, animalelor, bunurilor materiale şi valorilor de patrimoniu, de acţiunile distructive ale dezastrelor prin înştiinţare, alarmare şi evacuare sau dispersare temporară, adăpostire, descarcerare;

- decontaminarea chimică radioactivă a personalului, terenului, clădirilor, instalaţiilor şi echipamentului, în cazul producerii unor accidente nucleare sau chimice;

- limitarea şi înlăturarea avariilor la reţelele de utilitate publică;

- izolarea focarelor epidemiilor sau epizootiilor;

- acordarea primului ajutor, trierea şi evacuarea răniţilor la formaţiunile medicale fixe sau mobile cele mai apropiate;

- acordarea asistenţei medicale specializate şi spitalizarea persoanelor rănite, arse, iradiate, contaminate, intoxicate;

- amenajarea unor spaţii de locuit improvizate sau specializate, inclusiv a unor tabere de sinistraţi (refugiaţi), pentru persoanele rămase fără locuinţe;

- paza şi supravegherea zonelor calamitate; colectarea, depozitarea, transportul şi distribuirea ajutoarelor umanitare de strictă necesitate pentru populaţia rămasă fără locuinţe;

- paza şi însoţirea convoaielor umanitare;

- înlăturarea tuturor urmărilor dezastrelor şi participarea la refacerea condiţiilor pentru reluarea, în stare de normalitate a activităţilor sociale şi economice;

Toate acestea se pot desfăşura succesiv sau simultan în faza de producere a dezastrului precum şi după producerea acestuia (post-dezastru), în acest ultim caz, misiunile fiind împărţite în misiuni post-dezastru pe termen scurt, pe termen mediu, respectiv pe termen lung.

Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale

Activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă generate de riscuri naturale presupune un efort conjugat şi multidisciplinar, implicând resurse umane şi materiale deosebite. Cum împiedicarea manifestării acestor riscuri nu este posibilă, activitatea de prevenire are în vedere influenţarea caracteristicilor legate în primul rând de vulnerabilitatea populaţiei, bunurilor materiale şi proprietăţii,

prin măsuri şi acţiuni de apărare. 

Obiectivele specifice sunt:

a) identificarea şi delimitarea zonelor expuse riscului;

b) întreţinerea lucrărilor şi amenajărilor de apărare şi realizarea unora noi în zonele expuse riscului;

c) implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare;

d) întocmirea planurilor de apărare în vederea unei gestionări eficiente a situaţiilor de urgenţă determinate de manifestarea riscului specific:

1. planuri de intervenţie;

2. planuri de înştiinţare-alarmare a populaţiei;

3. planuri de evacuare a populaţiei în cazul situaţiilor de urgenţă;

4. asigurarea logistică în cazul situaţiilor de urgenţă;

e) elaborarea hărţilor de risc pentru localităţile vulnerabile;

f) elaborarea politicilor de amenajare a teritoriului în concordanţă cu hărţile de risc;

g) implementarea unor sisteme de asigurări obligatorii pentru locuinţele din zonele de risc;

h) pregătirea populaţiei şi a autorităţilor privind responsabilităţile şi modul de acţiune în fazele pre-dezastru, dezastru şi post-dezastru;

i) elaborarea unor programe naţionale şi locale care să vizeze strămutarea comunităţilor din zonele de risc major, în care nu se pot aplica alte măsuri de reducere a riscului sau acestea nu sunt viabile din punct de vedere al costurilor.

Prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de riscuri tehnologice

Din punct de vedere al riscurilor tehnologice, activitatea de prevenire are drept obiectiv evitarea manifestării acestora prin aplicarea unor măsuri şi acţiuni încă din etapa de proiectare, continuând în fazele de exploatare şi dezafectare în condiţii de siguranţă.

Accidente industriale

Prevenirea accidentelor industriale reprezintă un aspect deosebit de important, fiind reglementată printr-o serie de acte normative, în conformitate cu reglementările existente la nivelul Uniunii Europene şi presupune obiective concrete şi responsabilităţi pentru toate componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. 

Principalele obiective specifice sunt:

a) identificarea şi realizarea unui inventar unic cu operatorii economici care produc sau transportă substanţe periculoase pe teritoriul municipiului/oraşului/comunei;

b) elaborarea unor politici eficiente de prevenire a accidentelor majore şi aplicarea practică a acestora;

c) reducerea riscului tehnologic prin utilizarea celor mai sigure tehnici disponibile şi retehnologizare;

d) reducerea impactului negativ asupra comunităţilor şi mediului prin politici coerente de amenajare şi utilizare a teritoriului;

e) implementarea unui sistem de management de siguranţă, la nivelul operatorului economic, care să conducă la o gestionare mai eficientă a accidentelor pe amplasamente;

f) elaborarea unor planuri de urgenţă externă viabile şi care să ofere un instrument eficient autorităţilor administraţiei publice locale pentru limitarea şi înlăturarea efectelor accidentelor industriale în exteriorul amplasamentelor;

g) dezvoltarea cooperării între comunităţile locale şi operatorii economici, pentru asigurarea măsurilor de protecţie a populaţiei în zonele de planificare la urgenţă;

h) elaborarea unor programe pentru conştientizarea populaţiei expuse, prin îmbunătăţirea comunicării cu publicul şi implicarea mass-media;

i) îmbunătăţirea colaborării în context transfrontalier, în vederea mai bunei gestionări a situaţiilor de urgenţă declanşate de accidente industriale în care sunt implicate substanţe periculoase.

Accidente pe timpul transportului materialelor periculoase

Prevenirea accidentelor pe timpul transportului materialelor periculoase constituie o activitate de interes naţional şi este reglementată prin legislaţie specifică, în conformitate cu acordurile internaţionale la care România este parte.

Principalele obiective sunt:

a) realizarea hărţilor de risc cu rutele cele mai susceptibile la accidente de transport în care sunt implicate materiale şi deşeuri periculoase;

b) realizarea unui sistem de monitorizare a transporturilor de materiale periculoase în vederea asigurării unei intervenţii oportune şi operative în caz de accidente;

c) elaborarea unor planuri judeţene de răspuns la accidente de transport în vederea unei gestionări adecvate.

Prevenirea incendiilor

1. Exercitarea autorităţii de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor prin activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, control, organizarea apărării împotriva incendiilor, supravegherea pieţei, recunoaşterea şi desemnarea organismelor pentru atestarea conformităţii produselor cu rol în satisfacerea cerinţei securitate la incendiu, auditul de supraveghere a persoanelor fizice şi juridice atestate, stabilirea răspunderii juridice şi sancţionarea persoanelor vinovate de încălcarea prevederilor legii.

2. Optimizarea activităţii de avizare a proiectelor pentru anumite categorii de construcţii şi autorizarea la punerea în funcţiune a acestora în vederea asigurării cerinţei esenţiale de securitate la incendiu a construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi ale exigenţelor utilizatorilor.

3. Implementarea codurilor de proiectare bazate pe performanţă şi a metodelor ingineriei securităţii la incendiu în domeniul proiectării şi realizării investiţilor. Totodată se va acţiona pentru cunoaşterea prevederilor reglementărilor privind noua clasificare europeană a produselor pentru construcţii din punct de vedere al comportării la foc de către producători, patroni, utilizatori şi proiectanţi, pentru a asigura un nivel competitiv pentru produsele şi serviciile de proiectare naţionale.

4. Operaţionalizarea serviciilor publice voluntare pentru situaţii de urgenţă la

nivelul comunităţii locale în vederea reducerii numărului mare de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei.

5. Crearea unui cadru legislativ adecvat în vederea înfiinţării, echipării, dotării şi pregătirii serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, având în vedere tendinţa dezvoltării aglomerărilor competitive în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, în consonanţă cu iniţiativele europene de politică industrială.

6. Planificarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a incendiilor de către Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, preponderent la instituţii publice, operatori economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu, ori obiective în care se desfăşoară activităţi socioeconomice şi culturale la care participă un număr mare de persoane.

7. Elaborarea unei noi concepţii privind statistica incendiilor, bine definită şi de înaltă calitate, care va determina optimizarea măsurilor preventive şi îmbunătăţirea calităţii produselor de protecţie la incendii.

8. Elaborarea unor metode de evaluare a riscului de incendiu, armonizate cu reglementările europene specifice.

9. Crearea unei culturi a prevenirii incendiilor prin informarea publicului asupra riscurilor existente şi educarea populaţiei cu privire la măsurile practice pe care le poate lua pentru reducerea vulnerabilităţii.

10. Dezvoltarea la nivel local a unei concepţii integrate de conştientizare a publicului, precum şi a factorilor de decizie şi a celorlalţi factori implicaţi, pentru cunoaşterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, a măsurilor de prevenire a acestora, precum şi a comportamentului de adoptat în cazul producerii lor. O astfel de concepţie este necesară pentru a crea o societate informată şi rapidă în reacţii, capabilă să-şi reducă vulnerabilitatea la dezastre.

11. Crearea unei mentalităţi adecvate la nivelul comunităţilor locale prin angrenarea în acest efort a celorlalţi factori educaţionali: şcoala, biserica, organizaţiile nonguvernamentale, etc.

Conducerea acţiunilor şi asigurarea cooperării:

A. Conducerea– se asigură, funcţie de situaţia creată pe teritoriul Municipiului/orasului/comunei , de la sediul Primăriei sau din punctul de comandă municipal,

prin serviciul organizat, cu personalul de conducere al CLSU.

Conducerea acţiunilor de protecţie civilă se exercită, potrivit legii, de către autorităţile administraţiei publice, prin Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţiile de Urgenţă.

Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie, în cazul producerilor riscurilor, se realizează de către Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă.

Convocarea Comitetului local pentru Situaţii de Urgenţă se va face la ordinul primarului, pentru a stabili măsurile ce se impun pentru înlăturarea urmărilor. Conducerea forţelor şi mijloacelor fiecărui organism component al comitetului se va realiza strict de către organul de conducere al organismului respectiv.

Conducerea acţiunilor de protecţie-intervenţie se va desfăşura pe etape şi va cuprinde :

- culegerea, centralizarea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor despre riscul produs:

- analiza situaţiei create:

- mărime, amploare;

- evaluarea urmărilor, pierderilor şi distrugerilor;

- evaluarea necesarului de resurse umane, materiale şi financiare;

- evaluarea nevoilor de sprijin;

- stabilirea celor mai urgente măsuri (alarmare, evacuare, restricţii);

- elaborarea deciziei pentru intervenţie şi transmiterea dispoziţiunilor de intervenţie (acţiune);

- coordonarea, conducerea şi controlul desfăşurării acţiunilor;

- elaborarea sintezelor şi rapoartelor pentru eşaloanele şi organismele interesate;

- elaborarea comunicatelor de informare pentru populaţie şi transmiterea lor prin mass-media;

- analiza stadiului de realizare a măsurilor stabilite.

Conducerea se va realiza atât de la nivelul Primăriei cât şi in teren, din zonele afectate.

Declanşarea sistemului de alarmare se execută în situaţia existenţei pericolului de risc, prin sistemul centralizat de alarmare, de IJSU 

Activităţi care se execută la producerea unei situaţii de urgenţă:

• Asigurea protecţiei individuale (familială sau colectiva, funcţie de situaţie)

• Deplasarea în cel mai scurt timp la Primărie

• Constituirea grupului de lucru, compus din consultanţii/experţi ai instituţilor şi operatorilor economici cu reprezentare în comitetul local

• Verificarea prezenţei

• Emiterea de ordine referitoare la situaţia de urgenţă creată

• Verificarea stadiului de activare al sistemului de acţiune :

- organismele de conducere;

- formaţiile de intervenţie;

- agenţii economici;

- sursa de risc;

- furnizorii de resurse.

• Executarea înştiinţării organismelor şi celorlalte componente ale sistemului care nu sunt încă activate.

• Culegerea şi analizarea, împreuna cu membrii comitetului, a datele şi informaţiile disponibile despre:

- caracteristicile situaţiei de urgenţă ;

- urmările probabile ale acestuia şi cele cunoscute la momentul analizei.

• Elaborarea şi transmiterea ordinelor preliminare de intervenţie pentru executarea unor acţiuni de:

- cercetare-căutare şi observare;

- deconectare/întrerupere generala/parţială a distribuţiei de: electricitate, gaze, agent termic, apă.

• Culegerea datelor si informaţiilor despre urmările situaţiei produse de la:

- sistemul de cercetare-căutare, observare;

- agenţii economici;

- organisme si organizaţii din municipiu: Societatea de Cruce Roşie, Ambulanţă, Societăţi de taximetrie, transport, echipaje de poliţie din trafic, etc.

• Analiza situaţiei create, ca urmare a acţiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse:

- evaluarea caracterului, gravităţii si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube;

- distribuţia acestora pe cartiere, agenţi economici, instituţii;

- compararea cu datele din scenariile pre-dezastru, in vederea planificării intervenţiei

- înscrierea situaţiei pe planul hartă general al localitatii.

• Culegerea propunerilor pentru iniţierea si desfăşurarea acţiunilor de intervenţie de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă:

- înscrierea propunerilor în jurnalul acţiunilor de intervenţie.

• Stabilirea categoriilor acţiunilor de intervenţie, care trebuie să fie executate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfăşurare a acestora.

• Stabilirea si repartiţia misiunilor de intervenţie la :

- Comitetului local pentru situaţii de urgenţă ;

- organismelor prevăzute în planurile de intervenţie/cooperare, specifice tipurilor de risc:

- formaţiilor de intervenţie profesioniste şi voluntare;

• Stabilirea termenelor si duratei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie (după caz).

• Organizarea si desfăşurarea evacuării si cazării sinistraţilor, conform prevederilor planului de evacuare.

• Alocarea resurselor umane, materiale şi financiare:

- repartiţia formaţiilor de intervenţie;

- repartiţia specialiştilor pentru supraveghere si control a dezvoltării evenimentelor, a declanşării unor dezastre complementare si/sau a declanşării şi dezvoltării unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea acţiunilor de intervenţie;

- repartiţia mijloacelor de intervenţie de la nivelul Comitetului Local (echipamente, aparatură, unelte, instalaţii – utilaje, mijloace de transport, etc.).

• Elaborarea ordinului pentru intervenţie

• Elaborarea ordinului pentru evacuare si cazarea sinistraţilor/evacuatilor

• Transmiterea ordinului către organismele si formaţiile care urmează să execute acţiuni de localizare şi înlăturare a urmărilor Ordinul se transmite:

- direct la conducătorii formaţiilor, prin componenţii grupului de lucru;

- telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) şi alte mijloace specializate.

• Stabilirea nevoilor de sprijin şi ajutor de la IJSU :

- nevoile de sprijin şi ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor şi se pot referi la:

- formaţii de intervenţie;

- mijloace de intervenţie;

- resurse logistice;

- spaţii de cazare pentru sinistraţi.

- asistenţa pentru rezolvarea unor situaţii speciale care depăşesc posibilităţile comitetului;

- contaminare NBC;

- carantină;

• Stabilirea nevoii si condiţiilor de introducere a stării de necesitate /urgentă se execută în funcţie de caracterul, gravitatea şi volumul de urmări ale situaţiei create, de capacitatea de a face faţă acestora cu resursele comitetului.

• Organizarea coordonării şi controlului referitor la:

- iniţierea şi desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;

- evoluţia situaţiei in zonele de risc şi în zonele de intervenţie;

- supravegherea şi controlul calităţii factorilor de mediu;

- pericolul unor dezastre complementare;

- pericolul unor fenomene/evenimente care ar complica sau împiedica realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie. Ca urmare a acţiunii de coordonare si control, în vederea asigurării eficientei, se mai realizează:

- corectări şi completări ale ordinului de intervenţie;

- manevre de forţe şi mijloace ale organismelor de intervenţie.

• Organizarea cooperării:

- între formaţiile sistemului de intervenţie;

- cu formaţiile primite în sprijin şi ajutor;

- cu organizaţiile neguvernamentale;

• Asigurarea logistica a intervenţiei care se refera la:

- organizarea schimburilor de lucru;

- organizarea hrănirii şi odihnei;

- asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.;

- asigurarea materialelor şi condiţiilor de protecţie şi siguranţă în executarea operaţiilor;

- organizarea depanării -întreţinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport;

- asigurarea asistenţei medicale şi primul ajutor pentru formaţiile de intervenţie.

• Urmărirea desfăşurării acţiunilor de intervenţie în vederea asigurării calităţii şi eficienţei acţiunilor şi pentru:

- respectarea tehnicilor, procedurilor şi tehnologiilor adoptate;

- diminuarea riscului pentru victime, supravieţuitori şi operatori în cazul unor replici periculoase;

- reducerea pericolului de declanşare a unor situaţii complementare, a unor evenimente / fenomene care ar influenţa desfăşurarea intervenţiei;

            - reluarea distribuţiei parţiale sau totale de utilităţi: energie electrică, gaze, apă, agent termic, etc.

• Urmărirea respectării restricţiilor si interdicţiilor în zona de risc în vederea asigurării:

- protecţiei victimelor, operatorilor şi a populaţiei valide din zona de intervenţie sau de risc;

- desfăşurării în condiţii optime a acţiunilor de intervenţie;

- desfăşurării evacuării şi cazării sinistraţilor;

- stării de sănătate a populaţiei în zona de risc;

- siguranţei în acţiune a sistemului de intervenţie.

• Organizarea acţiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulaţiei, prevenirii şi stingerii incendiilor în vederea asigurării:

-          continuităţii şi cursivităţii desfăşurării acţiunilor de intervenţie şi de evacuare;

- protejării – siguranţei bunurilor si valorilor materiale ale victimelor şi sinistraţilor din zonele de intervenţie şi zonele de risc;

- diminuării producerii unor incidente şi accidente de circulaţie care ar complica sau influenţa desfăşurarea acţiunilor de intervenţie şi evacuare:

- înlăturării pericolului de declanşare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si intervenţie;

- localizarea şi stingerea incendiilor.

• Notificarea dezastrului, se realizează de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă;

• Transmiterea cererii pentru aprobarea declarării stării de necesitate/urgenţă, către Centrul Operaţional Judeţean din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă;

• Informarea populaţiei din zonele de intervenţie şi zonele de risc asupra:

- situaţiei create;

- acţiunilor si măsurilor de protecţie care s-au planificat şi care se desfăşoară;

- evoluţiei situaţiei în zonele intervenţiei şi de risc;

- restricţiilor şi interdicţiilor impuse şi necesitatea respectării întocmai a acestora;

- modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi şi cerinţe ale populaţiei;

- nevoilor (eventuale) de participare a populaţiei apte şi instruite la realizarea unor acţiuni de protecţie şi intervenţie.

• Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru IJSU şi CJSU despre dezastru, urmările lui şi acţiunile de protecţie – intervenţie realizate şi în curs de desfăşurare, despre nevoile de asistenţă, sprijin si ajutor, despre acţiunile pe termen lung.

-          • Restrângerea acţiunilor de intervenţie, prin:

- încetarea activităţilor de intervenţie, la ordin, din întreaga zona sau în anumite sectoare;

- retragerea formaţiilor din zona de intervenţie;

- desfăşurarea activităţilor de restabilire a capacităţii de acţiune a formaţiilor de intervenţie.

• Analize, strategii si tactici pentru acţiunile pe termen lung în vederea realizării

- demolării – curăţării zonelor de distrugeri;

- consolidării – restabilirii unor construcţii avariate;

- reabilitării unor activităţi economico – sociale;

- asigurării locuinţelor permanente şi a asistentei sociale pentru sinistraţi;

- asigurării asistentei medicale şi sociale a vătămaţilor;

- revenirii la situaţia iniţială.

B. Cooperarea– se organizează cu scopul ducerii acţiunilor de intervenţie într-o concepţie unitară şi pentru evitarea surprinderii şi conjugarea efortului formaţiunilor de intervenţie împreună cu celelalte forţe ale sistemului naţional de apărare pentru realizarea intervenţiei conform planurilor de protecţie civilă.

Cooperarea se realizează cu :

a) Poliţia Locală (comunitară) pentru :

-asigurarea pazei şi ordinii publice, controlul şi îndrumarea circulaţiei pe

-          - timpul situaţiilor de urgenţă;

-executarea unor misiuni de cercetare în scopul determinării volumului distrugerilor rezultate în urma atacului aerian sau dezastrului;

-asigurarea pazei unor obiective vitale;

-transmiterea unor comunicate către populaţie,

-sprijinirea pentru evacuarea populaţiei la punerea în aplicare a planului de evacuare;

-asanarea teritoriului de muniţia neexplodată şi identificarea cadavrelor necunoscute.

b) Detaşamentul de jandarmi pentru :

-paza şi apărarea punctelor de comandă;

-paza şi supravegherea zonelor contaminate precum şi a zonelor cu muniţie neexplodată;

-paza obiectivelor afectate de riscul produs;

-contracararea acţiunilor care să împiedice activitatea de intervenţie

c) Filiala de Cruce Roşie pentru:

-organizarea acţiunilor de prim ajutor şi sprijinirea tehnică a formaţiunilor medicale din SVSU;

-recrutarea donatorilor de sânge şi trimiterea acestora la punctele de recoltare;

 -colectarea şi distribuirea de ajutoare pentru persoanele sinistrate.

d) Detaşamentul de pompieri pentru:

-participarea la acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor incendiilor;

-informarea reciprocă despre producerea situaţiilor de urgenţă şi în mod special a incendiilor, stabilirea măsurilor necesare ducerii acţiunilor de intervenţie;

-participarea la acţiunile de neutralizare a efectelor accidentelor produse pe timpul transportului, cu substanţe toxice, chimice periculoase, pe teritoriul localitatii.

-executarea intervenţiilor de descarcerare

SECŢIUNEA a-3-a

Faze de urgenţă a acţiunilor În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evolutia evenimentului, intervenţiile serviciilor pentru situaţii de urgentă sunt organizate astfel:

- urgenta I - asigurată de SVSU la obiectivul afectat sau de serviciile private organizate la operatorii economici;

- urgenta a II-a - asigurată de subunitaţile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Avram Iancu” al judeţului Cluj;

- urgenta a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;

- urgenta a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţa, în cazul unor intervenţii de amploare si de lungă durată.

SECŢIUNEA a- 4-a

Acţiuni de protecţie-intervenţie

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

a) salvarea şi /sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;

c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

e) diminuarea şi /sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi /sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

SECŢIUNEA a- 5-a

Instruirea

Pregătirea forţelor profesioniste şi / sau voluntare şi private de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă judeţean şi aprobate de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Prefectul, primarul şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie / salariaţi, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor aprobate.

Pregătirea pentru intervenţie a forţelor operaţionale se va executa concomitent cu îndeplinirea atribuţiilor de bază ce le revin. În perioada premergătoare perioadei la care vor participa la operaţiuni de sprijin şi asistenţă, ele vor executa o pregătire particularizată intensivă, la specificul fiecărei specialităţi.

Principala caracteristică a procesului de pregătire va fi standardizarea instruirii de bază la un nivel maxim posibil pentru fiecare componentă a forţelor de protecţie civilă. O atenţie deosebită va fi acordată problemelor specifice, procedurilor de întrebuinţare a tehnicii de intervenţie, punându-se accent pe însuşirea deprinderilor practice.

Sarcina prioritară a instruirii o va constitui profesionalizarea personalului potrivit standardelor naţionale prin şedinţe de pregătire, convocări şi specializări, exerciţii şi aplicaţii conform programelor anuale de pregătire.

Personalul din serviciul voluntar va fi instruit în scopul menţinerii deprinderilor impuse de utilizarea tehnicii de intervenţie necesară îndeplinirii misiunilor. Treptat, după încadrarea integrală a SVSU, se vor mări numărul antrenamentelor şi exerciţiilor de specialitate. Instruirea va fi orientată către creşterea stării de operativitate a forţelor.

Forţele operaţionale de protecţie civilă vor respecta standardele de operativitate stabilite. Acestea vor fi încadrate cu specialităţile şi necesarul tehnicii de luptă prevăzute în organizarea şi respectiv normele de dotare. Pe măsură ce resursele necesare vor fi realizate, standardele operative vor fi ridicate la niveluri cât mai înalte.

SECŢIUNEA a-6-a

Realizarea circuitului informaţional-decizional si de cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul evitării surprinderii şi a luării măsurilor privind adăpostirea populaţiei, protecţiei bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer şi ale acţiunilor militare.

Înştiinţarea reprezintă activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea riscurilor şi /sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, şi cuprinde:

-înştiinţarea despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă;

-înştiinţarea despre pericolul atacului din aer;

-înştiinţarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, convenţionale şi neconvenţionale.

Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul Judeţean pentu Situaţii de Urgenţă Salaj”, pe baza informaţiilor primite de la structurile care monitorizează sursele de risc sau de la populaţie, inclusiv prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă. Mesajele de înştiinţare despre pericolul atacurilor din aer vizează introducerea situaţiilor de alarmă aeriană şi încetarea alarmei şi se introduc pe baza informaţiilor primite de la organismul de conducere al Forţelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens.

Mesajele de înştiinţare despre iminenţa producerii sau producerea unor situaţii de urgenţă vizează iminenţa declanşării sau declanşarea unor tipuri de risc.

Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, rediologice, convenţionale şi neconvenţionale vizează pericolul contaminării, direcţia de deplasare a norului toxic şi se transmit pe baza datelor şi informaţiilor primite de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislaţiei în vigoare.

Prealarmarea reprezintă activitatea de transmitere către autorităţile publice locale a mesajelor /semnalelor /informaţiilor despre probabilitatea producerii unor situaţii de urgenţă sau a atacurilor din aer.

Prealarmarea se realizază de Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Porolissum “ Sălaj.

Alarmarea populaţiei reprezintă activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă sau a unui atac aerian şi se realizează de către ISUJ sau autorităţile administraţiei publice locale, după caz, prin mijloace de alarmare specifice, pe baza înştiinţării de la

structurile abilitate.

Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă şi să asigure în bune condiţii prevenirea populaţiei:

- oportună – dacă asigură prevenirea populaţiei în timp scurt şi se realizează prin mijloace şi sisteme de alarmare care să poată fi acţionate imediat la apariţia pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre.

- autentică – transmiterea semnalelor destinate prevenirii populaţiei se realizează prin mijloace specifice de către personalul stabilit prin decizii ale preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă.

- stabilă – prevenirea populaţiei şi operatorilor economici se realizează în orice situaţie creată şi se obţine prin:

- menţinerea mijloacelor de alarmare în permanenţă stare de funcţionare;

- folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare care să se bazeze pe surse energetice diferite de funcţionare: reţea industrială, grupuri electrogene, acumulatoare;

- verificarea periodică a dispozitivelor de acţionare a mijloacelor de alarmare afectate în urma riscurilor produse;

- intensitatea acustică a semnalelor de alarmare să fie cu cel puţin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond.

Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit prin toate sistemele de telecomunicaţii, posturile şi reţelele de radio şi de televiziune locale, inclusiv prin satelit şi cablu, care operează pe teritoriul municipiului, la solicitarea preşedintelui comitetului local pentru situaţii de urgenţă

În cazul producerii unor dezastre locale, folosirea mijloacelor de alarmare se realizează cu aprobarea prefectului, primarului localităţii ori a conducătorului instituţiei publice sau operatorului economic implicat, după caz, sau a împuterniciţilor acestora. Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisă 

Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se întreţine şi se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii.

CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere /manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se vor stabili tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor în cadrul SVSU, astfel:

- compartimentul de prevenire;

- echipaje / grupe de intervenţie ;

- formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă ;

- echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice);

- echipe de cercetare – observare;

- alte formaţiuni de cooperare (Crucea Roşie, echipe slvamont, scafandri profesionişti ş.a.);

- grupe de sprijin.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

- controale şi inspecţii de prevenire

- asistenţa tehnică de specialitate

- informarea preventivă

- pregătirea populaţiei şi salariaţilor

- constatarea şi propunerea spre sancţionare a încălcărilor de la prevederile legale

Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă, mai pot acţiona: unităţile poliţiei, jandarmeriei, structurile poliţiei locale (comunitare), unitati speciale de aviaţie şi SMURD., unităţile specializate /detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul local(fondurile colectate din taxa specială de protecţie civilă) , precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul localităţii.

Costurile prevenirii sunt actuale, iar beneficiile viitoare. Având în vedere faptul că prevenirea este o activitate permanentă, logistica trebuie să asigure derularea tuturor etapelor apărării împotriva dezastrelor, astfel:

1) asigurarea finanţării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieţii şi sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale;

2) asigurarea finanţării şi derulării programelor de îmbunătăţirea dotării pentru gestionarea dezastrelor;

3) asigurarea resurselor necesare funcţionării structurilor cu activitate în domeniul prevenirii şi gestionării dezastrelor;

4) finanţarea programelor pentru pregătirea autorităţilor şi populaţiei;

5) constituirea prin bugete, procentual faţă de prevederile acestora, de fonduri pentru intervenţie la dispoziţia autorităţilor cu atribuţiuni în managementul dezastrelor;

6) constituirea şi împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situaţii de dezastre.

Finanţarea acţiunilor preventive, de intervenţie şi reabilitare se face, potrivit legii, prin bugetul local al municipiului, precum şi ale instituţiilor şi operatorilor economici, din alte surse interne şi internaţionale.

Finanţarea măsurilor şi acţiunilor de protecţie şi supravieţuire a populaţiei pe timpul şi după producerea situaţiilor de urgenţă se face astfel:

1. prin bugetul local, dacă situaţia de urgenţă s-a produs la nivelul unităţii administrativ- teritoriale a municipiului;

2. prin bugetul de stat, dacă situaţia de urgenţă s-a produs la nivel naţional sau nivelul mai multor judeţe;

3. operatorii economici şi instituţiile publice au obligaţia prevederii în bugetele proprii a fondurilor necesare protecţiei şi supravieţuirii salariaţilor pentru asigurarea continuităţii activităţii pe timpul situaţiilor de urgenţă.

Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise deâ către ministere pe domenii de activitate, autorităţile centrale şi locale ale administraţiei publice, cu avizul inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean. Este necesară realizarea unor baze de date şi a unor programe informatice care să fundamenteze alegerea priorităţilor în activitatea preventivă.

 CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACŢIUNILOR

Logistica trebuie să-şi adapteze capabilităţile la scopurile şi obiectivele cuprinse în strategia protecţiei civile, prin stabilirea priorităţilor necesare asigurării unui sprijin adecvat, dinamic şi oportun pentru susţinerea forţelor. Sistemul logistic trebuie să asigure libertatea de acţiune atât pe timp de pace, cât şi în situaţii de criză sau război. Pentru susţinerea participării la noi tipuri de angajamente /misiuni

multinaţionale de sprijin şi asistenţă umanitară, acesta trebuie să fie suplu şi flexibil.

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecţie specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ ,                                                 Contrasemnează          

       Gyurka Izabella-Katalin                                        Secretar general al comunei Săvădisla                                                                                                                                                        Savașer Ramona-Bianca