Statutul Unitatii Administrativ Teritoriale(UAT) Municipiul Vatra Dornei, judetul Suceava

Cap. 1       Prezentarea generală a Unității Administrativ Teritoriale. 4

Cap. 2       Autorităţile administraţiei publice locale. 5

Cap. 3       Căi de comunicaţii 6

Cap. 4       Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza Municipiului Vatra Dornei 7

Cap. 5       Funcţiuni economice ale unităţii administrativ-teritoriale. 8

Cap. 6       Bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale. 8

Cap. 7       Serviciile publice existente. 8

Cap. 8       Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local 9

Cap. 9       Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială. 10

Cap. 10     Participare publică. 10

Cap. 11     Cooperare sau asociere. 11

Cap. 12     Dispoziţii tranzitorii și finale. 11

ANEXA 1 Stema municipiului 12

ANEXA 2 Prezentare grafică și descriptivă. 13

ANEXA 3 Hidrografia, flora, fauna şi tipul solurilor de la nivelul UAT Vatra Dornei 14

ANEXA 4 Datele privind înfiinţarea UAT Vatra Dornei, prima atestare documentară, precum și evoluţia istorică: 16

ANEXA 5 Componenţa și structura populaţiei: 21

ANEXA 6.a Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor primarilor. 23

ANEXA 6.b Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleşilor locali 25

ANEXA 7 Titluri onorifice. 31

ANEXA 8 Reţeaua rutieră. 35

ANEXA 9 Principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii și altele asemenea. 37

ANEXA 10 ECONOMIA.. 42

ANEXA 12 CULTURĂ, ARTĂ ȘI CULTE. 45

ANEXA 13 COOPERAREA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ.. 50

ANEXA 14 BUGETUL. 51
 

Cap. 1         Prezentarea generală a Unității Administrativ Teritoriale

ART. 1

(1)UAT Municipiul Vatra Dornei este:

a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu;

b) subiect juridic de drept fiscal; 

c) titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

(2) UAT Municipiul Vatra Dornei are sediul social în municipiul Vatra Dornei, str. Mihai Eminescu, nr.17, judetul Suceava.

(3) Însemnele specifice ale UAT Municipiul Vatra Dornei sunt:

a) stema, aprobată prin Hotararea de Consiliu Local nr.686/30.09.1998 și prin Hotărârea Guvernului nr. 790/1999, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1.a la prezentul statut.

ART. 2

(1) Municipiul Vatra Dornei are reşedinţa în UATM Vatra Dornei, judetul Suceava.

(2) UAT Municipiul Vatra Dornei se delimitează din punct de vedere teritorial astfel:la nord comuna Pojorata, la nord-est comuna Iacobeni, la est comuna Dorna Arini, la sud comuna Saru Dornei și la vest comuna Dorna Candrenilor.

(3) Municipiul Vatra Dornei, potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, are rangul II.

(4) Prezentarea grafică și descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului și extravilanului sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut.

ART. 3

(1) UAT Municipiul Vatra Dornei dispune de o reţea hidrografică formată din paraie, mlastini și iazuri.

(2) Pe teritoriul UAT Municipiul Vatra Dornei, se regăseste o floră și faună diversa.

(3) UAT Municipiul Vatra Dornei dispune de o mare diversitate de soluri.

(4) UAT Municipiul Vatra Dornei nu dispune de resurse ale subsolului.

(5) Denumirea şi lungimea râurilor, lacurilor, mlaştinilor sau apelor subterane, denumirea faunei și florei de pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul statut.

ART. 4

(1) UAT Vatra Dornei a devenit municipiu la data de 07 iulie 2000.

(2) Prima atestare documentară a localitatii Vatra Dornei a fost în anul 1592.

(3) Evoluţia istorică a UAT Municipiul Vatra Dornei se regăseşte în anexa nr. 4 la prezentul statut.

ART. 5

(1) Populaţia stabila a UAT Municipiul Vatra Dornei numără 12.578 locuitori (în conformitate cu datele furnizate de Institutul Judetean de Statistică Suceava privind Recensamantul Populatiei și Locuintelor din anul 2021).

(2) Componenţa și structura populaţiei UAT Municipiul Vatra Dornei se regăseşte în anexa nr. 5 din prezentul statut. 

(3) Aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba lor maternă în relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile deconcentrate.

Cap. 2         Autorităţile administraţiei publice locale

ART. 6

(1) Autorităţile administraţiei publice locale sunt:

a) Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornei, reprezintă autoritatea deliberativă de la nivelul UAT Municipiul Vatra Dornei. Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornei este format din 17 membri;

b)Primarul Municipiului Vatra Dornei, ca autoritate executivă;

c) La nivelul UAT Municipiul Vatra Dornei consiliul local a ales un viceprimar, numele acestuia fiind Sorin Andrei.

(2) Apartenenţa politică a consilierilor locali este următoarea:

(3) Constituirea Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei s-a constatat prin Ordinul Prefectului judeţului Suceava nr. 656 din 23.10.2024.

(4) Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali, precum și apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr. 6.a și 6.b ale prezentului statut.

ART. 7

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru UAT Municipiul Vatra Dornei.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/a Municipiului Vatra Dornei persoanelor fizice române sau străine pentru UAT Municipiul Vatra Dornei.

(3) Criteriile potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum și procedura aplicabilă pentru acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a municipiului Vatra Dornei se regăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut.

Cap. 3         Căi de comunicaţii

ART. 8

(1) Raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei este tranzitată, după caz, de una sau mai multe dintre următoarele reţele de transport, potrivit prevederilor <LLNK 12006   363 12 201   0 18>Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, cu modificările și completările ulterioare:

a) reţeaua rutieră;

b) reţeaua de căi ferate.

(2) Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a) este formată, potrivit <LLNK 1199743133 3U1   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din drumuri de interes naţional, drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes comunal și poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.a la prezentul statut.

(3) Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. b), potrivit prevederilor <LLNK 12006   363 12 201    0 18>Legii nr. 363/2006, cu modificările ulterioare, cuprinde: linii de cale ferată convenţionale, linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi sau poduri noi, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.b la prezentul statut.

Cap. 4         Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza Municipiului Vatra Dornei

ART. 9

(1) Reţeaua şcolară de la nivelul UAT Municipiul Vatra Dornei, potrivit Legii invatamantului preuniversitar nr.98/2023<LLNK 12020 1 12 2=1    0 36>, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde numărul total de unităţi de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, acreditate, respectiv autorizate să funcţioneze provizoriu, numărul total al unităţilor de învăţământ preuniversitar, înfiinţate în structura universităţilor de stat, și numărul total al furnizorilor de educaţie autorizaţi să funcţioneze provizoriu.

(2) Pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea un număr total de trei scoli gimnaziale, doua licee, o scoala postliceala sanitara și doua unitati de invatamant prescolar.

(3) Unităţile de învăţământ și furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

(4) UAT Municipiul Vatra Dornei susţine unităţile de învăţământ și furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1) potrivit prevederilor <LLNK 12020 1 12 2=1   0 16>Legii nr. 98/2023.

ART. 10

(1) Pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea 5 de instituţii de cultură.

(2) Tipul şi denumirea instituţiilor de cultură ori tipul şi denumirea manifestărilor culturale se regăsesc în anexa nr. 9 la prezentul statut.

(3) UAT Municipiul Vatra Dornei participă la finanţarea manifestărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii.

ART. 11

(1) Pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei se asigură:

a) asistenţă medicală profilactică și curativă;

b) asistenţă medicală de urgenţă;

c) asistenţă medicală de hemotransfuziologie, transfuzie sanguină sau alte servicii de asistenţă medicală și prestaţii autorizate conform legii.

(2) UAT Municipiul Vatra Dornei participă la finanţarea activităţilor de asistenţă de sănătate publică de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii.

(3) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizează, dacă este cazul, prin:

a) unităţi sanitare publice și private cu paturi.

b) cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie şi de alte specialităţi, centre de diagnostic şi tratament, centre medicale, centre de sănătate, laboratoare, precum și prin alte unităţi sanitare publice și private;

(4) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. b) se asigură, dacă este cazul, prin unităţi specializate de urgenţă şi transport sanitar publice sau private, precum și prin structuri de primire a urgenţelor, organizate în acest scop.

(5) Lista cu numărul şi denumirea unităţilor prin care se asigură asistenţa medicală sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

ART. 12

(1) Pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei se asigură servicii sociale definite potrivit <LLNK 12011   292 12 252  30 49>art. 30 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) UAT Municipiul Vatra Dornei asigură cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1).

(3) Lista cu tipul serviciilor sociale asigurate de UAT Municipiul Vatra Dornei se regăseşte în anexa nr. 9 la prezentul statut.

ART. 13

(1) Pe raza teritorială a UAT Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea 5 instituţii de presă în domeniul presei scrise, media on-line și media audiovizual.

(2) Lista cu denumirea instituţiilor de presă prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 9 la prezentul statut. 

ART. 14

(1) Pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea un număr de trei cluburi ale copiilor, cluburi sportiv-şcolare și Clubul Sportiv Municipal „Dorna” Vatra Dornei.

(2) Lista cu denumirea cluburilor prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 9 prezentul statut.

Cap. 5         Funcţiuni economice ale unităţii administrativ-teritoriale

ART. 15

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum și din agricultură sunt prevăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut.

Cap. 6         Bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale

ART. 16

(1) Patrimoniul UAT Municipiul Vatra Dornei este compus din bunurile mobile și imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al UAT Municipiul Vatra Dornei, precum și din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial.

(2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul UAT Municipiul Vatra Dornei se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică și se publică pe pagina de internet a UAT Municipiul Vatra Dornei, în secţiunea dedicată acestui statut.

Cap. 7         Serviciile publice existente

ART. 17

Serviciile comunitare de utilităţi publice furnizate la nivelul UAT Municipiul Vatra Dornei sunt:

a) serviciul public de alimentare apă şi canalizare, furnizat de SC ACET SA – Agentia Vatra Dornei;

b) serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, furnizat de C.T.D.L – Municipiul Vatra Dornei- servicii din cadrul primariei municipiului Vatra Dornei.

c) serviciul public de salubrizare, furnizat de Fritehnic SRL– Municipiul Vatra Dornei

d) serviciul public de iluminat, furnizat de SC RO UTIL INSTAL SRL – Municipiul Vatra Dornei.

ART. 18

Transportul și distribuţia energiei electrice de pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei de sunt furnizate de Nova Power and Gas.

ART. 19

Alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a UAT Vatra Dornei este asigurată de Nova Power and Gas.

Cap. 8         Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local

ART. 21

(1) Municipiul Vatra Dornei, atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, pieţe şi de obiective de interes public local, precum şi pentru obiective și instituţii de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor <LLNK 1200263132 321   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin <LLNK 1200348 10 201   0 17>Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(2) În situaţia în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană, în conformitate cu prevederile <LLNK 1200263132 321   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin <LLNK 1200348 10 201   0 17>Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Schimbarea denumirilor instituţiilor publice și a obiectivelor de interes judeţean, se face prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile și obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile <LLNK 1200263132 321   0 33>Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin <LLNK 1200348 10 201   0 17>Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare.

Cap. 9         Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

ART. 22

(1) UAT Municipiul Vatra Dornei realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii și cluburi sportive, instituţii culturale și artistice, organizaţii de tineret, în vederea finanţării și realizării unor acţiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunităţii.

(2) UAT Municipiul Vatra Dornei acordă o atenţie deosebită proiectelor culturale şi educative cu caracter local, regional, naţional, european și internaţional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unităţii administrativ- teritoriale. 

(3) UAT Municipiul Vatra Dornei poate acorda finanţări nerambursabile de la bugetul local, în baza <LLNK 12005   350 12 211   0 18>Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Lista cu denumirea principalelor organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a UAT Municipiul Vatra Dornei se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

ART. 23

(1) Pe teritoriul UAT Municipiul Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea un numar de 5 partide politice sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, înfiinţate în condiţiile <LLNK 1200314 11 221   0 50>Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Lista partidelor politice care îşi desfăşoară activitatea în UAT MunicipiulVatra Dornei se găseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

ART. 24

(1) În Municipiul Vatra Dornei îşi desfăşoară activitatea următoarele principale culte religioase: ortodoxa, catolica, greco-catolica, de rit vechi (lipoveneasca), penticostala, baptista, adventista de ziua a saptea, neoprotestant, crestini dupa evanghelie, etc.

(2) Lista cu denumirile lăcaşelor aparţinând cultelor religioase prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Cap. 10   Participare publică

ART. 25

Populaţia din UAT Municipiul Vatra Dornei este consultată și participă la dezbaterea problemelor de interes local sau judeţean, după caz, astfel:

a) prin intermediul referendumului local, organizat în condiţiile legii; 

b) prin intermediul adunărilor cetăţeneşti organizate pe localitati componente, în mediul rural, şi pe cartiere şi/sau zone ori străzi, în mediul urban, după caz;

c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative; 

d) prin participarea la şedinţele consiliului local;

e) prin alte forme de consultare directă a cetăţenilor, stabilite prin regulamentul de organizare și funcţionare al consiliului.

ART. 26

(1) În funcţie de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare și validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor <LLNK 12000 3 12 2I1   0 16>Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare sau ale <LLNK 1201957182 361   0 46>Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, după caz. 

(2) Referendumul local se poate organiza în toate localităţile componente ale municipiului.

Cap. 11   Cooperare sau asociere

ART. 27

UAT Municipiul Vatra Dornei se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanţării și realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor <LLNK 1201957182 362  89 57>art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.

ART. 28

(1) UAT Municipiul Vatra Dornei aderă la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(2) Lista cu denumirea înfrăţirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de UAT Municipiul Vatra Dornei se regăseşte în anexa nr. 13 la prezentul statut.

ART. 29

Programele, proiectele sau activităţile, după caz, ale căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiţii, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut.

Cap. 12   Dispoziţii tranzitorii și finale

ART. 30

Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului UAT Municipiul Vatra Dornei sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorităţii deliberative.

ART. 31

Anexa nr. 11 la prezentul statut se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică.

ART. 32

Prezentul statut şi anexele acestuia, se actualizează, în funcţie de modificările și completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel puţin o dată pe an, atunci cand situatia se impune.

ANEXA 1 Stema municipiului

la statut

Localitatea Vatra Dornei - Dornei este municipiu având rangul II, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.

Stema municipiului

Stemele orăşeneşti sunt prîntre însemnele heraldice româneşti cu cea mai mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesităţii autentificării unor acte emise de sfatul orăşenesc. Primul sigiliu cunoscut al oraşului Vatra Dornei, datează din anul 1470 şi era format dintr-un cap de bour cu stea intre coarne.

   Stema orașului din   
    perioada interbelică 

Stema actuală a orașului Vatra Dornei, conţine un scut, deasupra căruia se află coroana argintie în forma de cetate cu 5 turnuri. Scutul este despărţit în două porţiuni: porţiunea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră şi prezintă două figuri heraldice care susțin simbolurile localității, stațiunea balneo – climaterică cu neprețuitele izvoare binefăcătoare de ape minerale ; porţiunea inferioară ocupă o treimedin scut, este de culoare verde şi conţine o figură heraldică reprezentând un con de brad de aur.

Stema a fost aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, din cadrul Academiei Române. 

ANEXA 2 Prezentare grafică și descriptivă

Municipiul Vatra Dornei este situat în nord-estul României, în partea sud - vestică a Bucovinei, apaţinând de judeţul Suceava, având urmatoarele coordonate 47°21′ latitudine nordica și 25°22′ longitudine estică.

Vecinii municipiului sunt următoarele comune: Pojorîta (la nord), Iacobeni (la nord – vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șarul Dornei (la sud) și Dorna Arini (la est).

Municipiul Vatra Dornei are o suprafaţǎ de 14.434 ha şi este situat la o altitudine de 804 m, la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa, în depresiunea Dornelor, cuprinsă pe două laturi între Obcina Mare şi Obcina Mestecănişului și pe latura nord-vestică de Munţii Bistriţei.

Localitatea Vatra Dornei este traversată de șoseaua europeană E 58 (DN 17), importantă cale rutieră care leagă Bucovina de Transilvania. Distanțele din Vatra Dornei până la cele mai apropiate orașe pe această șosea sunt următoarele: 110 km până în municipiul Suceava (reședința județului), 43 km până în municipiul Câmpulung Moldovenesc, 84 km până în municipiul Bistrița, 74 km până în orașul Gura – Humorului.

Altă cale rutieră importantă care străbate municipiul Vatra Dornei este șoseaua națională DN 17 B, care asigură legătura cu județul Neamț. Pe această șosea, Vatra Dornei-Dornei se află la 156 km de municipiul Piatra – Neamț, 52 km de orașul Broșteni și 130km de orașul Bicaz.

Având o aşezare prielnică, Depresiunea Dornei este un ţinut populat, fiind legată printr-o reţea de cale ferată cu toată ţara. Vatra Dornei este înconjurat de munţi înalţi, acoperiţi cu păduri de brazi și molid, care adăpostesc regiunea în timpul verii de curenţi și iarna de viscole.

Municipiul Vatra Dornei este conectat la sistemul de căi ferate române prin magistrala feroviară Suceava – Vama – Floreni – Ilva Mică, care traversează centrul municipiului.

În municipiul Vatra Dornei există două stații C.F.R. aflate la mică distanță una de cealaltă: Gara Vatra Dornei (construită în 1902) și Gara Vatra Dornei Băi (construită în 1910).

Aeroportul cel mai apropiat este cel de la Salcea, situat în apropierea municipiului Suceava și se află la o distanță de circa 120 km.

ANEXA 3 Hidrografia, flora, fauna şi tipul solurilor de la nivelul UAT Vatra Dornei

1.      Hidrografia UAT Vatra Dornei:

Teritoriul municipiului Vatra Dornei se situează într-o zonă bogată din punct de vedere hidrografic, apele îşi au obârşia în masivul Suhard, Masivul Giumalău și Masivul Călimani.

Râurile Dorna și Bistriţa drenează toate pâraiele din teritoriu.

Râul Dorna, cu izvoarele în Munţii Călimani - Culmea Pietrosul, primeşte numeroşi afluenţi(Secu, Runcu, Colăcelului, Mustenilor, Roşu, Todirenilor, etc.) și se varsă în râul Bistriţa Aurie, la Vatra Dornei, localitatea fiind străbătută și de pârâurile: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești.

Hidrologia zonei se prezintă ca o bogăţie de ape subterane care dau naştere la numeroase şi abundente izvoare minerale cu apă cristalină și curată. În şesul Dornei și Bistriţei și a pârâurilor afluente mai mari, apa freatică se situează între 1-3 m. Alimentaţia reţelei hidrografice și a apelor subterane este asigurată, în cea mai mare parte (peste 50%) din ploi și căderi de zăpezi.

2.      Flora și Fauna UAT Municipiul Vatra Dornei:

Vegetaţia are un caracter montan, preponderente fiind coniferele: molidul, bradul, pinul, ienupărul și unele specii de foioase, paltinul de munte, mesteacănul, scoruşul, plopul, sălciile și arinul, precum şi arbuşti și subarbuşti: măceş, soc roşu, cununiţă, zmeur, afin, merişor.Vegetaţia ierboasă este bogată în specii, dintre care predomină: păiuşul de livadă, timoftica, golomăţ, ţepoşica, rogozuri, piciorul cocoşului, garofiţa, arnica, sunătoarea, secărica, ş.a.

Fauna din această zonă este preponderent populată de: cerb, căprioară, urs brun, râs, lup, vulpe, mistreţ, jder, dihor, nevăstuică, bursuc, vidră.

Dintre păsările de munte specifice zonei amintim: cocoşul de munte, corbul şi unele specii de răpitoare.

În râurile Dorna și Bistriţa se întâlnesc peşti specifici apelor reci, de munte: păstrăv, lipan, boiştean, lostriţă, clean. Pe vegetaţie şi în sol se găsesc numeroase specii nevertebrate (libelule, gândaci, fluturi, etc.).

Datorită acţiunilor de protejare a vânatului și de sancţionare a braconajului, fauna codrilor Dornei se păstrează într-un echilibru acceptabil.

Rezervaţii și arii naturale: Parcul municipiului Vatra Dornei.

Arbori seculari: zâmbru, zadă, stejar, molid.

Plante ocrotite: zâmbru, arin pieptănat, tisă–formă arbustivă, sângele voinicului, angelică.

Animale: urs, lup.

Endemisme: piciorul cocoşului, căldăruşă, vineţea, margaretă, cărbune.

Relicte: coada zmeului

Rarităţi: Montia Fontana.

3.       Solurile UAT Municipiul Vatra Dornei:

În zona UAT Municipiul Vatra Dornei, în arealul extravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole.

Partea superficială terestră trece de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat.

Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, cu o suprafața relativ mică.

ANEXA 4 Datele privind înfiinţarea UAT Vatra Dornei, prima atestare documentară, precum și evoluţia istorică:

Legenda Dornei

Numele de Dorna apare în vechea legendă a locului, povestită prin viu grai de către bătrânii locului tuturor copiilor care s-au ridicat de pe meleagurile „piciorului de plai și-al gurii de rai” (Depresiunea Dornelor ), locuri de tradiți și poveste. 

Se povestește că Dragoș Vodă, „descălecătorul” Moldovei ar fi venit să vâneze pe meleagurile noastre unde a întâlnit o fată frumoasă ca o zână, cu păr bălai și cu numele Dorina. Într-o zi pe când Dragoș era plecat în căutarea vânatului, traversând o pădure deasă, dintr-o dată i se arătă o căprioară, vânatul îndelung căutat. Iute de picior, căprioara, de îndată ce-l simți, o zbughi spre adâncul pădurii. Vodă, vânător iscusit, de cum zărise vânatul, în galopul calului se avântă în urmărirea căprioarei, pregătit cu arcul întins, să o săgeteze. 

Căprioara iute de picior a scăpat de prima săgeată ce o țintise, însă săgețile ucigătoare ale vânătorului o urmăreau. Obosită și ostenită s-a oprit pentru o clipă să-și tragă sufletul lângă un brad cu trunchiul gros.

Dragoș a zărit-o, a intins din nou arcul și a slobozit săgeata ucigătoare spre căprioara ostenită și fără scăpare. De după copac se auzi un țipăt omenesc de durere, iar căprioara făcu un salt și se pierduse în pădurea deasă. 

Dragoș s-a apropiat de bradul gros, lângă care zărise căprioara pe care o săgetase, și spre uimirea sa găsise în locul căprioarei acea fată frumoasă ca o zână, cu păr bălai și cu numele Dorina pe care o cunoscuse atunci când călcase pentru prima data pe aceste meleaguri. 

Plin de mâhnire, Dragoș Vodă a înmormântat-o pe frumoasa Dorina chiar în pădurea unde fusese ucisă, iar în amintirea ei a hotărât ca locul să se numească Vatra Dornei – Dorinei, iar râul din preajmă Dorina. Denumirea localității a devenit în timp Vatra Dornei, iar denumirea apei Dorna. 

Numele Dorina, ca cel al frumoasei fete întâlnită de Dragoș Vodă venit pe aceste meleaguri, este și astăzi purtat cu mare drag de frumoasele fiice ale locului, dezmierdate fiind de cei apropiați, Doruța, Dorna, Dorina. 

O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă” prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă „dolină”, iar la romanii au numit-o „dornacum”, iar la români a ajuns „Dorina”, care prin eliminarea vocalei „Dor(i)na” și prin rotacismul limbii române a devenit „Dorna”.

Istoric

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1592. La 14 mai 1600 Mihai Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează drumul prin Candreni, peste Mestecăniș, spre Cîmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Ierimia Movilă.

După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, împreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna devin iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Situația creată generează conflicte care durează aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit și li se impun taxe pe fânețe și păduri, fiind obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitatre, inițiate de coroană. Sunt deasemenea obligați să plătească biruri în natură ( găini, lână, lemne ). Pe teritoriul Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În anul 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o „dojană severă”.

 Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor, prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar acestea nu sunt soluționate până în jurul anului 1850, când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic.

Evoluţia edilitară și urbanistică a localităţii Dorna a fost puternic marcată de descoperirea uriaşelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafaţă de mai mulţi zeci de kilometri pătrați şj cunoscute încă din anul 1750, când au fost numite izvoare cu „burcut" – nume împrumutat probabil din maghiarul „borvis". O cercetare ştiinţifică a apelor minerale din ţinutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nurnberg a realizat în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna şi din localităţile limitrofe Candreni și Şar. 

Recunoaşterea oficială a importanţei izvoarelor minerale și o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch aflăm că în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului „Ioan", situată la numai 200 de paşi de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea staţiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic şi material al proprietarului minelor din Iacobeni Manz de Mariense.

Proiectul de amenajare al băilor propus de doctorul Plusch, a fost aprobat prin Decretul administraţiei din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer a primit ordinul să construiască o clădire cu şase căzi de baie, la care apa minerală era adusă printr-o ţeavă şi continua să curgă prin jgheaburi. 

În anul 1870 Fondul Bisericesc Român cumpără Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, impreună cu dreptul de proprietate asupra epelor minerale. Pentru bolnavi se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 și Cazinoul Vatra Dornei.

O etapă nouă în dezvoltarea staţiunii balneare s-a înregistrat în anul 1895. La această dată geologul Stur a întreprins un studiu geologic al staţiunii Vatra Dornei și al terenului pe care era amplasată. În baza acestui studiu s-a proiectat şi dezvoltat staţiunea după 1895. 

În anii 1896-1897 principalele obiective ale staţiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate și inaugurate. Între acestea s-a numărat Izvorul „Ioan", Izvorul „Ferdinand” și Izvorul „Sentinela”, Cazinoul Vatra Dornei, Palatul comunal, Palatul Naţional, clădirea şcolii primare, Gara mare şi Gara Băi, Biserica catolică și Templul evreiesc. 

Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând din secolul XVIII în jurul staţiunii balneare şi concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna este dependentă de Ocolul Câmpulung și din această cauză nu are nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de avea sigiliu și vornic sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea continuă să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung până în anul 1853.

În anul 1848, în perioada când primar este George Burcă, se construiește pe locul actualului pod de la piață, un pod care s – a numit „al vicilicilor”. Vicilicii sunt participanții dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului al XVIII – lea.

Un an mai târziu, în 1849, Bucovina este dezlipită de Galiția și ridicată la rangul de ducat. Această acțiune a permis ridicarea satului Dorna, la rangul de târg, în anul 1855 și înscrierea sa în actele oficiale ale stăpânirii habsburgice sub numele Vatra Dornei. În același an în data de 9 septembrie, se înființează la Vatra Dornei.Oficiul Mixt de Județ Dorna, similar cu instituția Prefectului.

În anul 1868 se înființează Prefectura Câmpulung, iar după anul 1872, când este desființat Domeniul Imperial, începe dezvoltarea administrativă a localității în strânsă legătură cu dezvoltarea stațiunii balneare.

În anul 1875, este instalat în funcția de primar al comunei, gospodarul local Vasile Deac, care este primar până în anul 1900.

După obținerea audienței la Împăratul Franz Josef în anul 1886, primarul Vasile Deac obține și aporobarea acestuia pentu dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei. Primarul Vasile Deac, după consultări cu arhitecți și importanți oameni de știință recunoscuți în epocă, hotărăște asupra modului de dezvoltare a târgului concomitant cu stațiunea balneară, urmând să fie edificate pe teritoriul central al localității, Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea Școlii primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica Romano – Catolică precum și Templul Evreiesc.

Cu suma de 60.000 coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coroane pentru zidirea unei școli românești cu trei clase, primarul Vasile Deac pornește executarea proiectelor. Lucrările construcțiilor aprobate de împărat sunt conduse de un meșter Italian care se instalează în în localitatea Vatra Dornei pe cheltuiala primăriei, iar în anul 1896 încep lucrările la Palatul Comunal, care se desfășoară concomitant cu lucrările de construcție ale școlii de trei clase cu predare în limba română. În anul 1897 este dată în folosință clădirea Școlii de trei clase (astăzi Școala nr. 1). Înainte de a se încheia lucrările de construcție a Palatului Comunal, Vasile Deac începe lucrările de construcție a Palatului Național, care era destinat sediului Sociatății Culturale și ale Cabinetului de citire „Sentinela”.

„Sentinela” este prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei, care a acționat consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale.

În timpul mandatului primarului Vasile Deac se construiesc de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare, care leaga pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei și se începe construcția Gării Vatra Dornei Băi, care a fost dată în folosință după decesul primarului Vasile Deac.

Primul război mondial a adus luptele pe creasta munţilor din jurul oraşului Vatra Dornei, transformându-l pe acesta și staţiunea într-o fortăreaţă armată a austro-ungarilor. Staţionarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp în care au fost distruse şi oraşul şi staţiunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României s-a pus problema refacerii și administrării băilor. Tot în timpul vieții lui Vasile Deac au fost demarate lucrările parțiale la Templul Evreiesc și ale Bisericii Romano – Catolice.

La data de 17 decembrie 1907, Vatra Dornei este declarat oraș al Imperiului Austro – Ungar.

În timpul celui de-al doilea război și în special în a doua sa parte – anii 1943-1944 – staţiunea balneară Vatra Dornei a suferit din nou nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preluat băile prin actul naţionalizării de la 11 iunie 1948 și a început o vastă campanie de refacere şi modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea staţiunii. Imediat după 1950 staţiunea balneară Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate și până în 1989 a continuat să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc.

După anul 1989 situaţia economiei oraşului s-a schimbat radical, în concordanţă cu imperativele economiei moderne și în primul rând - activitatea comercială a suferit o transformare esenţială. Comerţul şi prestările de servicii sunt oferite în cea mai mare parte de persoane fizice și societăţi comerciale după legile economiei de piaţă, care încep să guverneze întreaga viaţă a localităţii. 

În Vatra Dornei, în locul fostei mine Dorna, s-a instalat Sucursala Minieră „Bucovina”, sub administrarea căreia în industria mineritului a avut loc o transformare de proporţii. Exploatarea apelor minerale pentru consum a revenit unei societăţi mixte helveto-române – „Dorna Apemin” S.A. - care captează izvoarele, îmbuteliază şi comercializează această bogăţie; industrializarea lemnului a luat o dezvoltare vertiginoasă prin preluarea acestei activitaţi de către societăţi cu capital integral privat. S-a dezvoltat Societatea Comercială „Dorna Mecanica”, profilată pe construirea de maşini pentru prelucrarea lemnului; fostul ICIL a devenit Societatea Comercială „Dorna”. Întreprinderea de Transporturi Auto a devenit societate privată de transport auto; fosta întreprindere balneo-climaterică s-a dispersat în multe societăţi comerciale mai mici.

ANEXA 5 Componenţa și structura populaţiei:

Analiza fondului locuibil pe baza rezultatelor provizorii ale recensământului din 2021 precizează că populaţia stabila a municipiului Vatra Dornei este de 12.578 persoane, pozitionand-l pe locul 5 în județul Suceava.

Populația municipiului Vatra Dornei locuiește în:

o          2.504 - cladiri în care se afla locuințe

o          6.416 – locuințe convenționale

o          5.667- gospodării.

Din totalul de 2.572 clădiri, un numar de 2.504 clădiri sunt destinate spațiului colectiv de locuit, în care se află locuinţe convenționale.

În ceea ce priveşte utilităţile, 4.405 locuinţe sunt alimentate cu apă, 4.291 au canalizare din reţeaua publică sau sistem propriu, 6.252 au instalaţie electrică și 2024 au încălzire prin termoficare în sistem centralizat.

Componenţa etnică a populaţiei, la recensământul din 2021 a fost următoarea:

ETNIA                  NUMAR DE PERSOANE

TOTAL                12.578

Româna                 12.394

Maghiara                31

Germana                32

Roma                     88

Ucraineana            14

Poloneza                -

Rus lipovean          -

Ruteana                 -

Alte etnii                6

Etnie nedeclarata   10

În procente, în Vatra Dornei trăiesc 98, 65% români și 1, 35% alte etnii.

STRUCTURA FORŢEI DE MUNCĂ - este prezentata în tabelul urmator:

Ramura                  %

Industrie                41, 8

Agricultura            0, 1

Comert                   8, 9

Constructii             3, 9

Transport               11, 3

Financiar                1, 9

Adm. Publica         2, 1

Invatamant            7, 6

Sanatate                 8

Altele                     14, 3

Structura forței de muncă

Municipiul Vatra Dornei are o populatie de 12.578 locuitori în conformitate cu datele furnizate de IJS Suceava. 

ANEXA 6.a Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor primarilor 

Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor primarilor de la nivelul UAT Municipiul Vatra Dornei, precum și apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992:

 PRIMAR

a) mandatul 1992-1996

 b) mandatul 1996-2000

c) mandatul 2000-2004

d) mandatul 2004-2008

e) mandatul 2008-2012

f) mandatul 2012-2016

g) mandatul 2016-2020

h) mandatul 2020-2024

ANEXA 6.b Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleşilor locali 

Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleşilor locali de la nivelul UAT Municipiul Vatra Dornei precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992:

I.                   CONSILIERI LOCALI

 a) mandatul 1992-1996

 b) mandatul 1996-2000

c) mandatul 2000-2004

d) mandatul 2004-2008

e) mandatul 2008-2012

f) mandatul 2012-2016

 g) mandatul 2016-2020

h) mandatul 2020-2024

II.VICEPRIMARI:

a) mandatul 1992-1996

b) mandatul 1996-2000

c) mandatul 2000-2004

d) mandatul 2004-2008

e) mandatul 2008-2012

f) mandatul 2012-2016

g) mandatul 2016-2020

h) mandatul 2020-2024

ANEXA 7 Titluri onorifice

Procedura privind acordarea titlului de „Cetăţean de onoare al Municipiului Vatra Dornei”, respectiv a „Certificatului de Fiu/Fiică al/a Municipiului Vatra Dornei”

ART. 1

Titlul de „Cetăţean de onoare al Municipiului Vatra Dornei”, denumit în continuare Titlu reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către Consiliul Consiliul Local al MunicipiuluiVatra Dornei.

ART. 2

„Certificatul de Fiu/Fiică al/a Municipiului Vatra Dornei” denumit în continuare Certificat reprezintă distincţia acordată de către Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornei, persoanelor născute în municipiul Vatra Dornei la împlinirea vârstei de 18 ani.

ART. 3

Titlul și Certificatul se pot acorda la iniţiativa:

a) primarului;

b) consilierilor locali;

c) unui număr de cel puţin 5% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

ART. 4

Acordarea Titlului și a Certificatului nu este condiţionată de cetăţenie, naţionalitate, vârstă, domiciliu, sex, religie, apartenenţă politică. 

ART. 5

Titlul și Certificatul au următoarele caracteristici:

a) sunt personale;

b) sunt netransmisibile;

c) reprezintă un drept al titularului;

d) au valabilitate nedeterminată.

ART. 6

Sunt îndreptăţite să fie propuse pentru acordarea Titlului categoriile de persoane sau personalităţi care se găsesc în una din următoarele situaţii:

a) personalităţi cu recunoaştere locală, naţională sau internaţională care și-au pus amprenta asupra dezvoltării municipiului și a imaginii acestuia;

b) personalităţi care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele municipiului, în ţară şi străinătate;

c) persoane care, prin acţiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat vieţile concetăţenilor lor, în municipiul;

d) persoane care, prin acţiunile lor dezinteresate (donaţii, acţiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătăţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor municipiului;

e) foşti deţinuţi politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară au un aport la realizarea unei imagini pozitive a municipiului în lume;

f) sportivi din municipiu care au obţinut rezultate deosebite în competiţii sportive internaţionale;

g) alte situaţii stabilite prin regulamentul de organizare și funcţionare al consiliului judeţean/local, după caz.

ART. 7

Nu pot deţine Titlul persoanele care se găsesc în una din următoarele situaţii:

a) condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă pentru infracţiuni contra statului, crime împotriva umanităţii, fapte penale;

b) care au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea Titlului; propunerea se va face după clarificarea situaţiei juridice. 

ART. 8

(1) Persoanele prevăzute la art. 3 solicită acordarea Titlului sau a Certificatului prin depunerea unui dosar la unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Titlului cuprinde cel puţin următoarele înscrisuri:

a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);

b) curriculum vitae (în original);

c) certificat de cazier judiciar (în original);

d) actul de deces al celui propus, după caz (copie vizată în conformitate cu originalul).

(3) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Certificatului cuprinde cel puţin următoarele înscrisuri:

a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);

b) curriculum vitae (în original).

(4) Persoanele prevăzute la art. 3, după înregistrarea dosarului, depun la secretarul general al unităţii administrativ-teritoriale proiectul de hotărâre de consiliu însoţit de referatul de aprobare și dosarul prevăzut la alin. (2) sau (3).

(5) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este înscris pe ordinea de zi a şedinţelor consiliului dacă sunt îndeplinite prevederile <LLNK 1201957182 362 136 96>art. 136 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

(6) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este dezbătut în şedinţă ordinară sau extraordinară.

(7) Hotărârea privind acordarea Titlului sau a Certificatului, după caz, se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor consiliului local sau judeţean, după caz.

(8) Propunerile respinse nu pot fi reintroduse în dezbatere pe perioada mandatului în curs.

(9) Decernarea Titlului se face de către primarul municipiului Vatra Dornei sau după caz, în cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare ale Consiliului Local Vatra Dornei.

(10) Acordarea Certificatului se face de către primarul municipiului Vatra Dornei, în cadrul unei festivităţi care se organizează de către primar.

ART. 9

Înmânarea Titlului se realizează după cum urmează:

a) preşedintele de şedinţă anunţă festivitatea ce urmează să se desfăşoare;

b) primarul municipiului Vatra Dornei prezintă referatul de aprobare care a stat la baza propunerii Hotărârii Consiliului Local;

c) primarul municipiului Vatra Dornei înmânează diploma de „Cetăţean de onoare al Municipiului Vatra Dornei” persoanei laureate sau persoanei care o reprezintă;

d) ia cuvântul persoana laureată sau reprezentantul acesteia;

e) pot lua cuvântul şi alte persoane prezente, care doresc să sublinieze pe scurt meritele laureatului;

f) laureatul sau, după caz, persoana care îl reprezintă este invitat/ă să scrie câteva rânduri în Cartea de onoare a Municipiului Vatra Dornei.

ART. 10

Deţinătorii în viaţă ai Titlului dobândesc următoarele drepturi specifice:

a) dreptul de a lua cuvântul în şedinţele Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei la dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate;

b) dreptul de a participa la toate manifestările desfăşurate sub patronajul Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei sau în care acesta este coorganizator;

c) dreptul de a călători gratuit pe toate mijloacele de transport în comun din municipiul Vatra Dornei;

d) dreptul de a participa gratuit la toate manifestările cultural-sportive organizate de instituţiile aflate în subordinea consiliului local;

e) alte drepturi stabilite prin regulamentul de organizare și funcţionare al Consiliului Local al Municipiului Vatra Dornei.

ART. 11

Drepturile prevăzute la art. 6 încetează în următoarele situaţii:

a) decesul titularului;

b) retragerea Titlului.

ART. 12

Titlul se retrage în următoarele situaţii:

a) atunci când ulterior decernării apar incompatibilităţile prevăzute la art. 7 lit. a);

b) atunci când persoana laureată produce prejudicii de imagine sau de altă natură municipiului Vatra Dornei locuitorilor săi sau ţării.

ART. 13

Retragerea Titlului se face de către Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornei, după următoarea metodologie:

a) este sesizat Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornei de către persoanele menţionate la art. 3;

b) dezbaterea cazului se va face în cadrul comisiilor consiliului local;

c) retragerea Titlului se va face prin hotărâre a consiliului local, adoptată cu majoritate absolută, cu aplicarea prevederilor art. 8 pentru dezbaterea candidaturii;

d) la şedinţa consiliului va fi invitat deţinătorul Titlului, iar dacă va fi prezent i se va acorda cuvântul, la solicitarea sa.

ART. 14

Cetăţenii de onoare au datoria de a promova imaginea UAT Municipiul Vatra Dornei.

ART. 15

Fiecare Cetăţean de onoare va planta un copac pe care va fi aplicată o plăcuţă cu numele acestuia.

ART. 16

Informaţiile publice referitoare la „cetăţenii de onoare” vor fi publicate și în format electronic pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale respective. 

ART. 17

Legitimarea cetăţenilor de onoare sa va face în baza unui înscris denumit brevet, semnat de către primarul UAT Municipiul Vatra Dornei. 

ANEXA 8 Reţeaua rutieră

TRANSPORTURI

Municipiul Vatra Dornei, este un centru teritorial de tranzit atât pentru transportul de persoane cât și pentru transportul de marfă, cunoscut din cele mai vechi timpuri. Din depresiunea Dornelor se realizează legătura cu: Transilvania, respectiv județul Bistrița – Năsăud prin Pasul Tihuța sau Pasul Bîrgău ce se află situat pe E 58, E 576 și DN. 17, la o altitudine de 1201 m., cu Maramureșul prin pasul Prislop sau pasul Maramureș situat pe DN. 18. Pasul Prislop se află la altitudinea de 1413 m. fiind considerată cea mai înaltă trecătoare din România. Pasul Mestecăniș situat pe E.58, E 576 supapuse pe DN. 17, se află la o altitudine de 1096 m. și leagă Depresiunea Dornelor de Depresiunea Cîmpulung – Moldovenesc, respectiv municipiul Cîmpulung - Moldovenesc situat la o distanta de 42 km. Valea Bistriței ( Poiana Largului ) leagă Depresiunea Dornelor prin parte sud - esticăcu centrul Moldovei, respectiv cu județele Neamț și Transilvania, respectiv judetul Harghita.

Transporturile marfare rutiere sunt caracterizate prin prezența frecventă a mijloacelor de transport ce tranzitează teritoriul municipiului Vatra Dornei, îndreptându – se către toate regiunile menționate. 

Municipiul Vatra Dornei are o infrastructură rutieră predefinită prin moștenirea istorică. Era socialistă și – a lăsat amprenta arhitecturală, dar clădirile istorice însă s – au păstrat în marea lor majoritate. Străzile orașului nu au fost proiectate pentru un trafic intens de un nivel excendentar actual. Arterele principale sunt limitate pentru preluarea unui număr mai mare de un vehicul pe sensul e deplasare. Zonele critice centrale sunt strada Mihai Eminescu, strada Dornelor ce deservește și accesul mijloacelor de transport greu, strada Gării, strada N. Lițu, mai ales din cauza lipsei spațiului suficient de parcări, prin parcarea autoturismelor pe ambele sensuri de circulație. Primăria municipiului a intervenit salutar pentru descongestionarea circulației în zona centrală, prin îndestularea suprafeței de parcare prin amenajarea de terenuri pretabile în acest scop.

Lipsa unui drum de centură îngreunează tranzitarea transportului greu de marfă, perturbă atmosfera de liniște și calm a stațiunii, poluând fonic și deteriorând caltatea aerului.

Mobilitatea populației se face cu autoturisme proprii, pe jos și cu transport public local în regim de taxi.

Transporturile feroviare de persoane și marfă se fac pe traseul Suceava – Vatra Dornei – Ilva Mică – Beclean – Dej – Cluj și în sens invers. Paralel cu șoseaua DN. 17, calea ferată secundară 502, leagă cele două depresiuni prin Tunelul Mestecăniș cu lungimea de 1647m.

Transportul aerian 

Traficul aerian de călători și mărfuri este asigurat prin aeroportul Salcea de lângă municipiul Suceava, aflat la o distanţă de aproximativ 130 km de Vatra Dornei.

Există posibilitatea repunerii în circuit a unei piste de aterizare pentru avioane mici, aflată la o distanţă de 12 km de Vatra Dornei, respectiv localitatea Floreni.

ANEXA 9 Principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii și altele asemenea.

I.                   Instituţii din domeniul educaţiei și cercetării:

 ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Vatra Dornei este o localitate cu vechi tradiții în învățământ. Prima școală a luat ființă în perioada Domnitorului Ioan Teodor Callimachi zis Călmașul ( n.1690 – d. 1780 ), domn al Moldovei în perioada 7 august 1758 – 11 iunie 1761, în Chilia, lângă biserica ctitorită de domnitor.

Primele date cu privire la activitatea unei școli în Vatra Dornei sunt consemnate în cronicele vremii, începând cu data de 1 octombrie 1845, când se precizează că primele cursuri școlare au început într – o casă de lemn amenajată ca școală, având un număr de 20 de elevi și un învățător pe nume Ion Talpariu.

Școala a funcționat în acea clădire de lemn vreme de 2 ani, din anul 1845 până în anul 1847, când școala a fost mutată din din Chilia în centrul comunei. Prima școală modernă a fost constuită între anii 1895 – 1897, sub conducerea directă a primarului Vasile Deac, în paralel cu construirea Palatului Comunal. Construirea școlii a costat comunitatea la acea vreme 30.000 de forinți.

Conform cu mențiunile făcute de ziarul cernăuțean „Deșteptarea” în anul 1894 a fost construită școala din cătunul Argestru avându – l ctitor pe primarul Vasile Deac. În anul 1936 școala a fost mutată în clădirea care dăinuește și în zilele noastre.

Școala din cătunul Roșu a fost inaugurată la 1 septembrie 1927 în locința unui gospodar, iar după 5 ani a dobândit sediul propriu.

Primul liceu din orașul Vatra Dornei a funcționat între anii 1924 – 1934 în clădirea construită de Fondul Bisericesc Român.

Învățământul dornean a cunosc apogeul dezvoltării după anii 1950 când s – au înființat școlile nr. doi, trei și patru.

În prezent în municipiul Vatra Dornei funcționeaza 3 școli generale, un liceu teoretic „Ion Luca” un liceu tehnologic „Vasile Deac” si o scoala postliceala sanitara „Tara de Sus”.

Învățământul universitar, la Vatra Dornei, este reprezentat de filiala institutiei de invatamant superior a universitații „Stefan cel Mare” din Suceava.

În anul 2000 a fost infiintat primul centru de invatamant superior

II.                Instituţii din domeniul sănătăţii:

OCROTIREA SĂNĂTĂȚII ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

Conform O.M.S. – Organizația Mondială a Sănătății – sănătatea este definită ca o stare de bine fizică, psihică, socială și nu numai absența bolii sau a infirmității.

Conceptul de sănătate este echilibrul și armonia tuturor posibilităților persoanelor umane: biologice, psihologice și sociale. Acest echilibru constă pe de o parte în satisfacerea nevoilor fundamentale ale omului – ( nevoi afective, nutriționale, sanitare, educative și sociale ), iar pe de altă parte, într – o adaptare care să nu pună probleme între om și mediu. Sănătatea implică o deplină dezvoltare a potențialului uman în condițiile unei economii adecvate și prospere, a unui mediu viabil și într – o comunitate amabilă.Astfel apare conceptul de sănătate comunitară ca model al relației dintre comunitate și sănătatea indivizilor.

Sănătatea comunitară, apare atunci când membrii unei comunități geografice și sociale, conștienți de apartenența lor la același grup sau colectivitate, reflectează în comun asupra stării lor de sănătate, exprimând nevoile prioritare de sănătate și participând activ la satisfacerea lor.

Infrastructura furnizorilor de servicii medicale din municipiul Vatra Dornei este complexă, asistența medicală fiind asigurată în toate domeniile de asistență:

·         7 cabinete medicale individuale, cu 7 medici de familie;

·         12 cabinete stomatologice, cu 12 stomatologi;

·         3 laboratoare de tehnicǎ dentarǎ;

·         7 farmacii cu 19 farmacişti;

·         1 laborator de analize medicale

·         2 laboratoare de radiologie și imagistică.

În baza OUG. nr. 162 din 12 noiembrie 2008, privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății Publice către autoritățile administrației publice locale, în cursul anului 2009 au fost preluate în subordinea Consiliului Local Vatra Dornei cabinetele medicale școlare și unitatea sanitară publică cu paturi, devenită Spitalul Municipal Vatra Dornei.

Dintre cei mai importanți operatori pe piața serviciilor medicale pot fi menționați:

·         Servicii medicale integrate: spitalicești, ambulatoriu de specialitate clinică, laborator analize medicale, radiologie și imagistică medicală, transport sanitar, îngrijiri medicale la domiciliu SC. DORNA MEDICAL SRL

·         Laboratoare analize medicale: SC. DORNA MEDICAL SRL.

III.             Instituţii din domeniul asistenţei sociale:

Serviciul de Asistență Socială din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vatra Dornei, acordă servicii și prestații sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum și altor persoane singure, grupuri sau comunități aflate în stare de risc social, care domiciliază pe raza municipiului Vatra Dornei – Doreni. Primăria municipiului Vatra Dornei acordă protecţie socială prin Serviciul Public de Asistenţă Socială care îşi desfăşoară activitatea prin Compartimentele acreditate:

1. Serviciul de informare, consiliere, evaluare şi suport a categoriilor defavorizate din municipiul Vatra Dornei 

Beneficiarii acestor servicii se pot clasifica astfel:

• Acordarea venitului minim garantat – 150 beneficiari
• Asistenta sociala a persoanelor adulte cu handicap - 147 persoane adulte - 16 persoane cu gradul I cu insotitor;
• Aplicarea prevederilor OG105/2003 privind acordarea alocaţiei complementare și de susţinere pentru familia monoparentală - 900 beneficiari.
• OG 107/2006 privind modificarea OG 5/2003 privind acordarea ajutoarelor de încălzire la populaţie - 985 beneficiari
• În cadrul acestui serviciu, din totalul de 150 de cazuri de minori monitorizate în luna decembrie 2011 prezentam o clasificare a cazurilor:

o   40 familii în situatie de risc, de abandonare sau de internare a copilului într-o institutie, din municipiul Vatra Dornei

o   10 familii din municipiul Vatra Dornei ai caror copii sunt institutionalizati;

o   60 familii din municipiul Vatra Dornei aflate în situatie de criza cu parinti despartiti, - 20 de familii cu copii care au cerinte educative speciale, 

o   30 familii din municipiul Vatra Dornei (naturale, substitutive sau adoptive) care solicita consiliere pentru cresterea și educarea copiilor;

o   10 familii (potential) adoptatoare, viitori parinti sau copii.

2. Serviciul de Asistenţă şi Suport a Persoanelor Vârstnice

Centrul de Primire, Îngrijire și Asistare a Persoanelor Vârstnice din municipiul Vatra Dornei are o capacitate de 32 locuri și se adresează persoanelor vârstnice din comunitate care nu au o locuință, sunt fară familie sau sunt abandonați de aceasta și au probleme de sănătate.

Sunt acordate servicii de asistență socio-medicală individualizată, intr-un cadru organizat, masă și terapie ocupațională, promovarea relațiilor sociale (socializare), participarea la activități socio culturale. În prezent numărul persoanelor beneficiare este de 24 persoane asistate, iar personalul este format dintr-un asistent social, un asistent medical și 5 ingrijitoare.

4.      Serviciul de sprijin comunitar pentru persoane și familii aflate în dificultate 

Cantina socială, principala activitate a serviciului este de servirea unei mese calde categoriilor defavorizate de cetățeni ai municipiului Vatra Dornei – numărul beneficiarilor este de 215.

4. Serviciul de îngrijire socio-medicală la domiciliu a persoanelor vârstnice

Prin acest serviciu sunt asistaţi la domiciliu un număr de 37 persoane vîrstnice care au nevoie de sprijin în efectuarea cumpărăturilor, în efectuarea menajului, a igienei personale. Echipa interdisciplinară este formată dintr-un asistent social, un asistent medical şi 5 îngrijitori la domiciliu.

5. Serviciul de Asistenţă şi Suport a Victimelor Violenţei în Familie

Centrul pentru adăpostirea victimelor violenţei în familie    asigură:

o   sprijinirea membrilor familiei aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie;

o   sprijinirea victimelor prin consiliere, programe de recuperare a sănătăţii și de reinserţie socială;

o   protejarea victimelor, în special a minorilor, prin măsuri de păstrare a confidenţialităţii asupra identităţii și dificultăţilor lor, precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora, în timpul instrumentării cazului

o   parteneriate cu Poliţia şi Serviciul de Primire Urgenţe în scopul prevenirii și combaterii violenţei în familie.

6. Creșa municipiului Vatra Dornei 

Acordă servicii de îngrijire, asistență medicală și educație copiilor cu vârste cuprinse între 0 – 3 ani.

Beneficiari serviciilor sunt 50 copii cu varsta intre 0-3 ani

Servicii acordate:

a) servicii de îngrijire și supraveghere a copiilor în varsta de 0 - 3 ani; 

b) asigură un program de educație timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularităților copiilor în varstă de pană la 3 ani; 

c) asigură supravegherea stării de sănătate și de igienă a copiilor și acordă primul ajutor și îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de către susținătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz ; 

d) asigură nutriția copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare; 

e) colaborează cu familiile copiilor care frecventează creșa și realizeaza o relație de parteneriat activ cu părinții/reprezentanții legali în respectarea interesului copilului; 

f) asigură consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali ai copiilor; 

g) contribuie la depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi.

IV.             Instituţiile din domeniul presei, radioului, televiziunii ale UAT Municipiul Vatra Dornei sunt:

 MASS-MEDIA

Presa scrisă

În municipiul Vatra Dornei, se editează unica publicație locă „Monitorul de Dorna” cu o apariție lunară.

Televiziunea locală 

Prima emisiune de televiziune locală a fost realizată la Vatra Dornei de „Orion TV”. În prezent este singura televiziune locală.

Radio

În municipiul Vatra Dornei, au fost înființate după 1989 următoarele posturi locale de radio:

·         Radio Orion, primul post de radio privat din Vatra Dornei și emite din anul 2003;

·         Radio Dorna, este al doilea post de radio privat din Vatra Dornei și emite din anul 2003;

·         Radio Impact FM. al treilea post de radio privat din Vatra Dornei și emite din anul 2004.

ANEXA 10 ECONOMIA

Viața economică

Vatra Dornei a fost dintotdeauna unul dintre cele mai prospere orașe ale județului și una dintre cele mai vechi și semnificative sațiuni baleneo – climaterice din România în tratarea afecțiunilor cardio – vasculare și odihnă.

Ocupaţii de bază

Turismul, prelucrarea lemnului și industria alimentară;

Gradul de calificare a resurselor umane:

-       studii superioare – 479

-       studii medii – 2568

-       10 clase – 1053

-       8 clase - 2040

-       fără studii – 111

 Calificarea forţei de muncă disponblile: 

-       agenţi turism

-       recepţioneri hotel

-       ospătari – bucătari 

-       constructori – zidari, dulgheri, ferari betonişti, etc.

-       muncitori în confecţii metalice (strungar, sudori, lăcătuşi mecanici, etc)

-       mineri

Agenți economici în municipiul Vatra Dornei

Furnizorii de servicii (servicii externalizate: contabilitate, asistenţă juridică, consultanţă, informatizare) 

-       Notariate particulare – 3

-       Servicii informatică – S.C. „NEW BUSINES” S.R.L. – str. George Coşbuc. 

Sistemul financiar – bancar și de asigurari.

În municipiul Vatra Dornei, își desfășoară activitatea filialele celor mai importante bănci din România, după cum urmează:

-       Banca Comercială Română – str. Mihai Eminescu, nr. 10

-       Banca Română de Dezvoltare – str. Mihai Eminescu.

-       Banca Raiffeisen – Str. Mihai Eminescu, nr. 8

-       Banca Transilvania – Strada Mihai Eminescu nr.17

-       CEC Bank Vatra Dornei- Strada Mihai Eminescu nr.42

Societăţi de asigurări        

-       ALLIANZ TIRIAC – Strada Schitului nr 4 

-       GRUPAMA – Strada Republicii nr 2 

-       ASTRA – Strada Mihai Eminescu

-       UNITA – Strada Vicilicilor

-       OMNIASIG – Strada Podu Verde

-       BT Asigurări – Strada Mihai Eminescu 

Industria în Vatra Dornei se bazează pe valorificarea resurselor proprii, ceea ce se reflectă și în structurarea ei pe următoarele ramuri: industrializarea laptelui și a cărnii, exploatarea resurselor miniere, industria lemnului, a construcţiilor de maşini pentru exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea zăcămintelor de ape minerale carbogazoase.

SOCIETĂȚI COMERCIALE IMPORTANTE - PARAMETRI                   

Agenţi economici importanţi cu capital privat

Industria alimentară

Potenţialul economic al oraşului Vatra Dornei are ca trăsătură specifică faptul că activitatea economică se întemeiază pe resursele zonei într-o proporţie foarte ridicată.

Vatra Dornei este caracterizată de existenţa unui mare număr de izvoare cu ape minerale. Aşa se explică numărul mare de întreprinderi ce îmbuteliază apă minerală. Cele mai importante sunt: S.C MASPEX ROMANIA S.R.L, CARPATHIAN SPRING SA.

Industria forestieră

Fiind înconjurată de păduri, Vatra Dornei și-a dezvoltat încă din vechime o industrie de exploatare şi prelucrare a lemnului. Astăzi, industria forestieră din bazinul Dornelor se desfăşoară în următoarele faze faze:

-       Exploatarea şi transportul materialului lemnos; 

-       Prelucrarea primară a lemnului (cherestea);

-       Construirea de case din lemn;

-       Produse finite din lemn.

ANEXA 12 CULTURĂ, ARTĂ ȘI CULTE

Vatra Dornei este un locul unde istoria se întâlnește cu experiența milenară a poporului român, teritoriu bogat în valori de patrimoniu etnografic, de spiritualitate străveche și de ospitalitate exemplară.

Prin intermediul ocupanților, al arhitecturii locuințelor, prin maniera originală de a - și aranja casele, prin datinele și obiceiurile practicate de sărbători și cu prilejul unor evenimente semnificative din viața lor: botezuri, cumetrii, nunți, aniversări, praznice și pomeniri.

Locuitorii dorneni oferă turiștilor șansa de a le cunoște pe viu identitatea culturală și de a le înțelege particularitățile de mentalitate.

Viața culturală a Vatrei Dorna este extrem de bogată, fapt demonstrat de multitudinea frapantă a evenimentelor culturale din stațiune, care se derulează de – a lungul întregului an. Sunt de menționat Serbările Zăpezii din lunile ianuarie – februarie, Prichindei și ghiocei din luna martie, Expoziția de ouă încondeiate din preajma sărbătorilor de Paște, Zilele municipiului Vatra Dornei, Sărbătoarea Limbii române, Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă din preajma Crăciunului.

Municipalitatea organizează numeroase festivaluri dedidicate unor personalități românești de seamă, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Enescu, Ion Luca Caragiale și alții.

Casa de cultură

Centru de desfășurare a majorității evenimentelor culturale din municipiul Vatra Dornei este Casa de Cultură „Platon Pardău”. Aici au loc expoziții, spectacole folclorice, vernisaje, spectacole de teatru, muzica simfonica, proiectii de filme și alte manifestări artistice locale.

În interiorul clădirii există, începând din anul 2002, o sală multifuncțională „Salonul Alb”, în care au loc simpozioane, dezbateri, ședințe, microconcerte, expoziții de pictură, grafică, sculptură, ceramică și artă fotografică.

Casa de cultură dispune de un număr de 350 de locuri, este situată în centrul orașului, pe strada Gării nr. 2, și poartă numele scriitorului și poetului Platon Pardău, originar din Vatra Dornei.

Muzee

Muzeul de Științe ale Naturii și Cinegetică situat pestrada Unirii, nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în anul 1957. Este constituit din două secții: Secția de Faună și Floră din zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul Suceava.

Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și ecologie. Parterul muzeului prezintă colecția cinegetică. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă: pești, amfibieni, reptile, păsări și mamifere. Muzeul include un interior vânătoresc realizat cu obiecte din coarne de cerb căzute, blănuri, fazani și capete de căprior naturalizate și Sala Trofeelor, unde sunt expuse trofee de blană, trofee de coarne și colți de mistreț, adunate din zona Dornelor.

Muzeul de Etnografie, din Vatra Dornei, situat pe Strada Mihai Eminescu nr. 17, în clădirea primăriei, a fost înființat în anul 1987 și oferă o imagine de ansamblu a creației populare din zona montană a Bucovinei.

Expoziția reprezintă cursiv domeniile principale ale artei populare, structurale sub forma zonelor montane. Sunt ilustrate preocupările de vârf ale locuitorilor de pe aceste meleaguri, prin prezentarea fenomenului artistic popular. Tot în cadrul muzeului sunt reprezentate două din ocupațiile specifice zonei Dornelor: creșterea animalelor și plutăritul.

În incinta muzeului au fost reconstituite două interioare tradiționale din zonă, care prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din zona Bucovinei.

Cazinoul din Vatra Dornei

Palatul Dornelor sau Cazinoul din Vatra Dornei este o cladire construita în perioada 1896-1898 în orasul Vatra Dornei, Judetul Suceava.

La 10 iulie 1899 se inaugura în Vatra Dornei Cazinoul Bailor, un edificiu construit dupa proiectul arhitectului vienez Peter Von Brang, o cladire maiestuoasa, simbol al unei lumi moderne care a stiut sa pretuiasca darurile naturii.

Arhiepiscopia Sucevei și Radautilor, prin Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei, a semnat în decembrie 2017 Contractul de Finantare pentru proiectul Consolidarea și restaurarea cladirii monument Cazinoul Bailor cu schimbarea destinatiei în Centrul Muzeal Cazinoul Bailor, proiect finantat prin Programul Operational Regional 2014-2020, Axa prioritara 5 – Imbunatatirea mediului urban și conservarea, protectia și valorificarea durabila a patrimoniului cultural, Prioritatea de investitii 5.1-Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

În prezent, Cazinoul este complet renovat, recapatandu-și gratia de altadata. El a fost deschis publicului, marti, 28 noiembrie 2023, data la care se implinesc 105 de ani de la Unirea Bucovinei cu Romania.

Biblioteca

În municipiul Vatra Dornei funcționează Biblioteca Municipală „G.T. Kirileanu”, înființată din anul 1901.

Primarul patriot Vasile Deac construiește în anul 1901, Palatul Național Român, viitor sediu al Bibliotheca Publice. În trei camere la parterul Palatului Național s – a organizat „Cabinetul de Cetire” care în momentul deschiderii avea în dotare 1000 de volume în limba română primite prin donație.

În anul 1914 o parte însemnată a fondului de carte a fost dată în păstrare către gospodăriile populației, iar clădirea este rechiziționată pe perioada războiului.

După război biblioteca, dispunând de cărțile care au fost recuperate de la populația căre le – a păstrat pe toată perioada războiului, începe să funcționeze în spații improvizate.

În perioada interbelică, clădirea suferă daune importante, fiind devastată de trupele germane aflate în retragere; refăcută spațiile bibliotecii au fost folosite în diferite scopuri, inclusiv învățământul școlar.

În anul 1975 – Clădirea își reia destinația inițială, cea de bibliotecă publică;

În anul 1992 – Biblioteca primește denumirea de „G.T. Kirileanu” – personalitate dorneană cu o vastă cultură umanistică, fost bibliotecar al casei regale.

În anul 2001 – Biblioteca și Palatul Național Român sărbătoresc Centenarul.

În anul 2011 – Se sărbătoresc 110 ani de lectură public la Biblioteca „G.T. Kirileanu” Vatra Dornei.

Biblioteca dețíne 6 calculatoare cu acces la internet, are sală de lectură, oferă servicii de împrumut la domiciliu, referințe bibliografice, bibliografii, reproduceri, scanări, copiere și organizează evenimente cultural, lansări de carte și expoziții.

Biblioteca „G.T. Kirileanu” dispune de un fond de 63.743 u.b. carte românescă, 1.124 u.b. carte străină, 40 colecții audio – video.

Utilizatorii materialelor oferite de către bibliotecă, fac parte din toate categoriile socio – profesionale.

Festivaluri

Cultele

Religia predominantă în rândurile a peste 80% din populația dornelor este cea creștin – ortodoxă. Primul lăcaș pomenit de închinăciune pomenit în cronicele timpului, a fost biserica din lemn de pe pintenul extremității estice a Muntelui Runc.

Aceasta a fost ctitorită de în anul 1678 de domnitorul Petru Ruset.

O altă biserică ortodoxă de seamă în istoria dornenilor a fost cea ctitorită de domnitorul Ioan Teodor Calimachi în anul 1749 lângă schitul din Chilia Dornei. În anul 1868 această biserică a fost demolată și donată Parohiei ortodoxe din Poiana – Stampei, care la rândul ei a donat – o în anul 1884 credincioșilor ortodocși din satul Moroșeni, care au îngijit – o și o îngrijesc și astăzi cu respect și credință.

Vatra Dornei, prin așezarea sa geografică, a constituit un adevărat nod de legătură între așezările din Transilvania și Moldova. Consecințele acetui fapt s –au răsfrânt asupra localității, în mod benefic, prin prezența la începuturi și mai apoi prin stabilirea diverselor comunități etnice și confesionale, ce își desfășurau activitatea pe meleagurile Dornene. Astfel putem aminti ca prezență biserica lipovenească de pe strada Negrești, remarcată într – o gravură de epocă. În prezent imobilul acestei biserici constituie obiectul unei dispute patrimoniale între cârmuitorii a două confesiuni creștine.

În anul 1991 în data de 11 aprilie, au fost demarate lucrările Catedralei Sfânta Treime cu binecuvântarea Înalt Prea Sfințitului Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților, primar fiind la acea vreme Dl. Ing. Macovei Alexandru. Edificiul a fost proiectat de către arhitectul Bratiloveanu Gheorghe și inginerul Gemeniuc Gheorghe.

Lucrările au fost  săvârșite sub păstoria Preotului Paroh dr. Mihai Valică. Catedrala a fost închinată Sfintei Treimi.

Demisolul catedralei a fost sfințit în data de 13 septembrie 1998 iar spațiul liturgic de sus a fost sfințit în data de 22 septembrie 2002.

Ca date arhitecturale se pot reține următoarele:

Edificiul are o lungime de 40 de m. o lățime de 11 m. la naos, o lățime de 16 m. la abside și o înălțime de 40, 28 m. Are șapte turle simbolizând cele Șapte sfinte Taine ale Bisericii, cu 13 cruci, 12 în cinstea celor 12 Apostoli și una de pe frontul catedralei, din marmură albă în cinstea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu și Pururea Fecioarei Maria.

Biserica ortodoxă „Sfinții Chiril și Ioan” situată în curtea Spitalului municipal Vatra Dornei, construită în anul 2009 prin efortul preotului Cristian Agavriloaei, cu hramul pe data de 31 ianuarie.

Celelalte locașuri de cult aflate pe teritoriul municipiului Vatra Dornei: Parohia Sf. Treime, Parohia Nașterea Maicii Domnului, Parohia Romano-Catolică, Parohia Sf. Ilie, Biserica Sf. Chir și Ioan, Parohia Sf. Ioachim și Ana, Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, Parohia Sf. Apostoli Petru și Pavel, Parohia Sf. Gheorghe, Mănăstirea Sf. Dimitrie, Mănăstirea Sf. Nectarie, Parohia Pogorarea Sf. Duh.

Templele evreiești de pe strada Luceafărului și cel de strda Mihai Eminescu au fost edificate datorită prezenței populației evreești, stabilită în această localitate, care a mărit considerabil comunitatea de rit mozaic.

Templul din strada Luceafărului a fost edificat la sfârșit de secol XIX, iar cel din strada Mihai Eminescu în anul 1908, al sugestia administrației imperial de la Viena și al proprietarului băilor, deoarece numărul evreilor care veneau la tratament în stațiunea Vatra Dornei creștea de la an la an.

ANEXA 13 COOPERAREA INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ

Consiliul Local în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, hotărăște cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării sau realizării în comuna unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local.

Consiliul Local poate hotărâ, înfrățirea cu alte localități din alte țări, sau asocierea, cooperarea cu alte unități administrativ – teritoriale din alte țări precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale administrației publice locale în vederea promovării unor interese comune.

Consiliu Local al Municipiului Vatra Dornei, este înfrățit cu următoarele localități:

-       Kozieglowy – Polonia – din data de 06.12.2006;

-       Florești – Republica Moldova – din data de 29.06.2006;

-       Yasinya – Ucraina – din data de 26.09.2007.

Acțiunile desfășurate în colaborare cu localitățile înfrățite au avut caracter cultural, schimburi de experiență privind implementarea proiectelor europene (localitatea Kozieglowy Polonia) și acțiuni de tip „people to people”.

ANEXA 14 BUGETUL

La nivelul municipiului Vatra Dornei, documentațiile de aprobare a bugetului de venituri și cheltuieli prezentate Consiliului local, au cuprins forma consolidată a bugetelor componente.

Structural, bugetul consolidat al municipiului Vatra Dornei cuprinde:

-       bugetul local al municipiului Vatra Dornei;

-       bugetul instituțiilor publice finanțate integral sau partial din venituri proprii;

-       bugetul creditelor interne interne.

La data elaborării prezentului statut, instituțiile publice care gestionează bugetul public al municipiului Vatra Dornei, ai căror conducători au calitatea de ordonatori terțiari ai bugetului local, sunt următorii:

-       unitățile de învățământ;

-       Spitalul Municipal Vatra Dornei;

-       Clubul Sportiv Municipal „Dorna” Vatra Dornei.

Politicile bugetare utilizate în fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli al municipiului Vatra Dornei sunt:

-       în domeniul gestionării veniturilor publice locale;

-       în domeniul gestionării cheltuielilor operaționale ale municipiului Vatra Dornei;

-       în domeniul politicii de gestionare a datoriei publice locale;

-       în domeniul politicii de gestionare a investițiilor publice locale.

Evoluția veniturilor bugetului public al municipiului Vatra Dornei pe perioada 2020-2024, este următoarea: 2020– 67.524.291; 2021 – 83.781.016; 2022– 88.214.157; 2023 – 123.054.116.

Veniturile bugetului municipal pentru anul 2024 sunt de 68.291.896 lei.

                            Primar                                                             Secretar General, 

                 Rîpan Marius Vasile                                                      Turcu Vasile