Având în vedere:

                       Adresa nr.1605(19602-2020/SL din data de 26.01.2021 venită din partea Instituției Prefectului-Județul Harghita;

Raport de aprobare nr. 897/2021,Expunerea de motive nr.898/2021 si Proietul de hotărâre nr.19/2021 inițiate de către primarul comunei Voșlăbeni precum și raportul de specialitate nr.896/2021 privind obligativitatea și necesitatea stabilirii și aprobării impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal următor, respective anul 2021 pe raza comunei Voslabeni,judetul Harghita.

Temeiurile juridice, respective prevederile:

• Art.56, art. 120 alin.(1), art.121, alin. (1) și (2) și art.139, alin (2), din Constituția României, republicată;
• Art.7, alin. (2) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare;
• Art.5, alin (1) lit. a), și alin. (2), art.16, alin(2), art. 20, alin(1), lit.b), art.27, art. 30 și art. 76 indice 1 alin (2) și (3) din Legea nr. 273/2006 privind finațele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
• Art. 1, art.2 alin.(1), lit. h), precum și pe cele ale titlului IX din legea nr. 227/2015 privind codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
• H.G.  nr. 1/13.01.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
• O.U.G. nr.41 din 30.09.2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și reglementarea unor măsuri bugetare;
• Art. 266, alin (6), alin (7), art.344 din Legea 207/2015 privind codul de procedură fiscal;
• Ordonaței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbre, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonaței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol, aprobate cu modificări și completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările și completările ulterioare;
• Prevederile art.6 alin.(1), lit. ”k” din Legea nr. 101/2006, privind Legea serviciului de salubrizare a localitățiilor, republicată, modificată și completată;
• Prevederile O.G. nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare;

Procesul verbal de afișare nr. 66/2021 privind îndeplinirea procedurilor de transparență decizinală conform Legii nr. 52/2003 privind transparența deczională în administrația public.

Văzând raportul favorabil nr.67/2021 al comisiei pentru activități economico-financiare, agricultură, amenajarea teritoriului și urbanism din cadrul Consiliului Local Voșlăbeni, precum și raportul favorabil al compartimentului financiar-contabil .

Văzând raportul nr.68/2021 favorabil al comisiei juridice și de disciplină, protecția copiilor, tineret și sport, protecția mediului și turism.

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația public.

Legea nr. 24 din 27 Martie 2000***Republicată privind normele de tehnică legislativă pentru laborarea actelor normative.

În temeiul prevederilor art.129 alin.(2)lit.a,alin (3)lit.d,prevederile art.139 alin.(3),lit.a si prevederile art.196 alin(1) lit.a din O.U.G. 57/2019 privind Codul administrativ.

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. – Se aproba modificarea a Hotarârii nr.67/2020 privind stabilirea și aprobarea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2021 .

-Se modifică Anexa nr.1 la Horarârea nr.67/2020 astfel:  

“Art. 1  Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri

Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ- teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.

1. Persoane fizice

   1. CLĂDIRE REZIDENŢIALĂ - construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface  cerinţele  de locuit ale unei persoane sau familii;

1. Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii.
2. Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei,  se  determină  prin  înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în  metri  pătraţi,  cu  valoarea impozabilă  corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor:

1. În cazul unei clădiri care are pereţii  exteriori   din  material  diferite,  pentru  stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut  la  alin.  (2)  valoarea  impozabilă cea mai mare corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.
2. Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor  nivelurilor  clădirii,  inclusive  ale  balcoanelor,  logiilor  sau  ale  celor situate la subsol sau  la  mansardă,exceptând  suprafeţele  podurilor  neutilizate  ca  locuinţă, ale  scărilor şi teraselor neacoperite.
3. Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un  coeficient de transformare de 1,4.
4. Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în  funcţie  de  rangul  localităţii  şi  zona  în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform alin. (2) - (5) cu coeficientul de  corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

1. În  cazul  unui  apartament  amplasat  într-un  bloc  cu  mai  mult  de  3  niveluri  şi  8 apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut la alin. (6) se reduce cu 0,10.
2. Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) - (7), se reduce  în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:
   1. cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
   2. cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
   3. cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de  ani

inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

1. În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

1. CLĂDIRE NEREZIDENŢIALĂ - orice clădire care nu este rezidenţială;
   1. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe  clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% asupra valorii care poate fi:
      1. valoarea  rezultată  dintr-un  raport  de  evaluare întocmit  de  un evaluator autorizat în

ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

1. valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
2. valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în  cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă

1. Pentru clădirile nerezidențiale aflate în  proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activități din domeniul                   agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de

0,4%

asupra valorii impozabile a clădirii.

1. În cazul în care valoarea clădirii nerezidenţiale nu poate  fi  calculată  conform prevederilor de mai sus impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate în cazul clădirilor rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice.

1. CLĂDIRE  CU  DESTINAŢIE  MIXTĂ  -  clădire  folosită  atât  în  scop  rezidenţial,  cât  şi nerezidenţial;

1. În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate înproprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial conform art.1, lit.(a), punct 2, cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform art.1, lit.(b), punct 1.
2. În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art.1, lit.(a), punct 2.
3. Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:

1. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. art.1, lit.(a), punct 2;

1. în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. art.1, lit.(b), punct 1.

2. Persoane juridice

3. Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii.
4. Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deținute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 1%, inclusive, asupra valorii impozabile  a clădirii.
5. Pentru clădirile nerezidențiale aflate în  proprietatea  sau  deținute de persoanele juridice, utiliz ate pentru activități din  domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea  unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
6. În cazul clădirilor cu destinație  mixtă  aflate  în  proprietatea  persoanelor  juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial, cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.
7. Pentru stabilire a impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:
   1. ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;
   2. valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
   3. valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;
   4. valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;
   5. în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
   6. în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.
8. Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării.
9. Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii falimentului.
10. În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
11. În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a  actualizat

valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă faţă de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.

Declararea, dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor

1. Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
2. În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
3. Pentru clădirile nou-construite, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:
   1. pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;
   2. pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;
   3. pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.
4. Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.
5. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.
6. În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parţială a folosinţei, precum şi în cazul reevaluării unei clădiri, care determină creşterea sau diminuarea impozitului, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
7. În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de desfiinţare.
8. Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
9. În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.
10. În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
    1. impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
    2. în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;
    3. atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.
11. Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporţional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
12. Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.
13. În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.
14. Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
15. Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri.

Art. 2   Impozitul pe teren și taxa pe teren

1. Pentru  terenurile  proprietate  publică  sau  privată  a  statului  ori  a  unităţilor  administrativ-

teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului pe teren.

1. Impozitul/Taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
2. Impozitul/taxa pe teren în cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat  în  registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum și terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafață de până la 400  m2,  inclusiv,  se  stabileşte  prin  înmulţirea  suprafeţei  terenului,  exprimată  în  hectare,  cu

suma  corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

1. În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 m2, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la alin. (5).
2. Pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din tabelul următor, exprimate în lei pe hectar:

1. Suma  stabilită  conform  alineatului  precedent  se  înmulţeşte  cu   coeficientul  de  corecţie corespunzător prevăzut în următorul tabel:

1. Ca excepţie de la prevederile alin. (2) - (5), în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se calculează conform prevederilor alin. (7) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
   1. au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;
   2. au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a)
2. În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea

suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la art. 2 alin. (6):

1. Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile şi terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se pot face numai pe bază de documente, anexate la declaraţia făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei. Procedura de înregistrare şi categoriile de documente se vor stabili prin norme metodologice.

Declararea şi datorarea impozitului şi a taxei pe teren

1. Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
2. În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
3. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.
4. Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

1. În cazul modificării categoriei de folosinţă a terenului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificării folosinţei, şi datorează impozitul pe teren conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
2. În cazul terenurilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea respectivă, ca anexă la declaraţia fiscală.
3. În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
   1. impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
   2. în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului- verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;
   3. atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.
4. Taxa pe teren se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporţional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
5. Persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.
6. În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.
7. Declararea terenurilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor terenuri la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.
8. Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de

scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren.

Art.3. Impozitul pe mijloacele de transport

1. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.

2. Nr. crt.     Mijloace de transport cu tracţiune mecanică Lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta 2021 I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta)   1 Motociclete, tricicluri, cvadricicluri şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv   8   2 Motociclete, tricicluri şi cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3   9   3 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm  şi 2.000 cm3 inclusiv   20   4 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 şi 2.600 cm3 inclusiv   79   5 Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm  şi 3.000 cm3 inclusiv   159 6 Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 320 7 Autobuze, autocare, microbuze 26   8 Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv   32 9 Tractoare înmatriculate 20 II. Vehicule înregistrate 1 Vehicule cu capacitate cilindrică   1.1 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică < 4.800 cm3 4 1.2 Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică > 4.800 6 2 Vehicule fără capacitate cilindrică evidenţiată 55  lei/an

   În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor
3.  

1. În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 50%.
2. În cazul unui ataş, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motocicletele respective.
3. În cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:

1. În cazul unei combinaţii de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12  tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:

1. În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o conbinațiie de autovehicule prevăzute la alin. (6), impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

1. În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

1. În înţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziţie sau un alt document similar.

Declararea şi datorarea impozitului pe mijloacele de transport

1. Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
2. În cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării, şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
3. În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul datorează impozit începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.
4. În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii, şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
5. În cazul oricărei situaţii care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită, şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

1. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
   1. impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârşitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;
   2. locatarul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor documente;
   3. la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât şi locatorul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului, însoţită de o copie a acestor documente.
2. Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport.

Art. 4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

1. Taxa pentru  eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită conform tabelului următor:

1. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu 50% din taxa stabilită conform alin. (1)

1. Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.

1. Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judeţean se stabileşte de consiliul local în sumă de 17 lei.

1. Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire rezidenţială sau clădire- anexă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii.

1. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru alte construcţii decât cele menţionate la alin. (5) este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv valoarea instalaţiilor aferente.

1. Pentru taxele prevăzute la alin. (5) şi (6) stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcţie se aplică următoarele reguli:

1. taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită avizul şi se plăteşte înainte de emiterea avizului;

1. pentru taxa prevăzută la alin. (5), valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art.1, lit.(a), punct 2;

1. în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizaţia respectivă, persoana care a obţinut autorizaţia trebuie să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale;

1. până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;

1. până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale a comunicat valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice diferenţă de taxă datorată de către persoana care a primit autorizaţia sau orice diferenţă de taxă care trebuie rambursată de autoritatea administraţiei publice locale.

1. Taxa pentru prelungirea unei autorizaţii de construire este egală cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.

1. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri, aferentă părţii desfiinţate.

1. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesare lucrărilor de cercetare şi prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol şi alte excavări se datorează de către titularii drepturilor de prospecţiune şi explorare şi se calculează prin înmulţirea numărului de metri pătraţi de teren ce vor fi efectiv afectaţi la suprafaţa solului de foraje şi excavări cu o valoare de 7 lei.

1. În termen de 30 de zile de la finalizarea fazelor de cercetare şi prospectare, contribuabilii au obligaţia să declare suprafaţa efectiv afectată de foraje sau excavări, iar în cazul în care aceasta diferă de cea pentru care a fost emisă anterior o autorizaţie, taxa aferentă se regularizează astfel încât să reflecte suprafaţa efectiv afectată.

1. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier în vederea realizării unei construcţii, care nu sunt incluse în altă autorizaţie de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de şantier.

1. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie.

1. Taxa pentru autorizarea amplasării de chioşcuri, containere, tonete, cabine, spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame situate pe căile şi în spaţiile publice este de 2 lei, inclusiv, pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă ocupată de construcţie.

1. Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu se stabileşte de consiliul local şi este de 10 lei, pentru fiecare racord.

1. Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se stabileşte de către consiliile locale în sumă de 9 lei.

Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru desfăşurarea unor activităţi

1. Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare se stabileşte de consiliul local şi este de 10 lei.

1. Taxele pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol se stabilesc de către consiliile locale şi sunt de 22 lei

1. Persoanele a căror activitate se încadrează în grupele 561 - Restaurante, 563 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi 932 - Alte activităţi recreative şi distractive potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ-teritorială se desfăşoară activitatea, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor respective, în sumă de:

1. 10 lei, pentru o suprafaţă de până la 500 m2, inclusiv;

1. 10 lei pentru o suprafaţă mai mare de 500 m2.

1. Nivelul taxei prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această taxă se stabileşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui rază teritorială se desfăşoară activitatea.

1. Autorizaţia privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, în cazul în care comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competenţă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare.

Art.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

1. Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate

1. Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.

1. Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă scrise şi audiovizuale, în sensul prezentului articol, corespunde activităţilor agenţilor de publicitate potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare şi alte tipărituri, precum şi prin radio, televiziune şi internet.

1. Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate.

1. Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate.

1. Cota taxei este de 3%.

1. Valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate cuprinde orice plată obţinută sau care urmează a fi obţinută pentru serviciile de reclamă şi publicitate, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată.

1. Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă şi publicitate.

1. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate

1. Orice persoană care utilizează un panou, un afişaj sau o structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, cu excepţia celei care intră sub incidenţa art. 5 lit. A, datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, în raza căreia/căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă. La nivelul municipiului Bucureşti, această taxă revine bugetului local al sectorului în raza căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.

1. Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

1. în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de 10 lei.

1. în cazul oricărui altui panou, afişaj sau oricărei altei structuri de afişaj pentru reclamă şi publicitate, suma este de 10 lei.

1. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracţiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afişează în scop de reclamă şi publicitate.

1. Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate, datorată aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

1. Persoanele care datorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate sunt obligate să depună o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data amplasării structurii de afişaj.

Art.6. Impozitul pe spectacole

1. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma  încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor ,după cum urmează:

1. 2%, în cazul unui spectacol de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice  competiţie sportivă internă sau internaţională;
2. 3 % în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit.a).

Art.7. Taxe speciale

• taxa salubritate persoane fizice(gospodarii) fara contract de prestari servicii incheiat cu operatorul acestor servicii-6,16 lei/pers./luna;

• taxa salubritate persoane fizice(casute de vacanta) fara contract de prestari servicii incheiat cu operatorul acestor servicii-74 lei/an;

• taxa salubritate persoane juridice fara contract de prestari servicii incheiat cu operatorul acestor servicii -115 lei/mc;

• taxa de canalizare gospodarie-1 lei/pers./luna pentru toti locuitorii racordati la reteaua de canalizare;

• taxa de canalizare gospodarie+pensiune-0,50 lei/pers./luna in conformitate cu capacitatea de cazare;

• taxa de canalizare hotel cu baie in fiecare camera-2,50 lei/loc/luna in conformitate cu capacitatea de cazare;

• taxa canalizare restaurant-32,5 lei/robinet/luna;

• taxa canalizare magazine alimentar-8 lei/robinet/luna;

• taxa canalizare casa de vacant-0,50 lei/pers./luna.

Persoanele fizice care dețin locuințe pe raza comunei Voșlăbeni și care beneficiază de service de salubritate si canalizare, depun declarație privind numărul de personae care locuiesc la adresa respectivă, în baza căreia se calculează taxa pentru salubritate și canalizarea, după caz:

• Taxă salubritate (gospodărie) = nr. pers. x 6,16lei/lună;
• Taxă salubritate (căsută de vacanță) = 74 lei/an;
• Taxă canalizare (gospodării) = nr. pers. x 1.00 lei/lună;
• Taxă canalizare (căsută de vacanță) = nr. pers. x 0,50 lei/lună;

Taxa canalizare pentru persoanele juridice care dețin hotel, restaurant, magazine alimentar încheie contract de prestări servicii cu comuna în baza căreia se calculează taxa.

Taxele speciale se achită la caseria comunei Voșlăbeni sau în cont la trezoreria

Gheorgheni.

Art. 8. .Alte taxe locale

1.Taxă comerț ambulant -10 lei.

-taxă comerț ambulant - persoanele care desfăsoară activitate de comerț ambulant, depune o cerere la compartimentul secretariat al primăriei impreună cu următoarele documente:

- copie autorizație desfășurare activitate;

- copie CI sau BI;

• aprobarea cererii   se realizează de către Primar în cursul zilei de depunere a cererii;
• taxa se achită la compartimentul Caserie unde se eliberează chitanță. 2.Taxă pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă - 550 lei

1. entru Caminul cultural din comuna Voslabeni, sat Voslabeni

1. Taxă inchiriere sala mare de spectacol cu ora - 32 lei/ora; 2.Taxă închiriere cămin cultural pentru nunti - 550 lei.

B.Pentru Caminul cultural din comuna Voslabeni, sat Izvoru Muresului

1.Taxă închiriere cămin cultural pentru petreceri și nunti - 275 lei; 2.Taxă închiriere sală cămin cultural parastase - 56 lei;

1. Taxă închiriere obiete de inventar - 22 lei;

1. Taxă închiriere sală pentru adunări publice - 10 lei.

1. Taxa xerocopiere -  1 lei/pagina

1. Taxa pentru prestarea serviciului de copiere a documentelor detinute de Primaria Comunei Voslabeni care contin informatii de interes public:

-1,00 lei /pagina A4;

-1,50 lei /pagina A4 fata-verso;

-1,50 lei /pagina A3;

-2,00 lei /pagina A3 fata-verso.

-taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri,detinute de consiliile locale-1,00 lei.

Art.9. Sancţiuni

1. Nerespectarea    prevederilor      prezentului         titlu                    atrage răspunderea          disciplinară, contravenţională sau penală, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
2. Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât

să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni:

1. depunerea  peste  termen  a  declaraţiilor  de  impunere  prevăzute  la art.   461  alin. (2),  (6),  (7),  alin.  (10) lit.  c), alin. (12) și  (13),  art.  466 alin. (2), (5), alin. (7) lit.

c), alin.  (9) și (10), art. 471 alin. (2), (4), (5) și alin. (6) lit. b) și c), art. 474 alin. (7)

lit. c), alin. (11) , art.  478 alin. (5) și art. 483 alin. (2);

1. nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7),  alin. (10) lit. c), alin. (12) și (13), art. 466 alin. (2), (5)  și alin. (7) lit. c), alin. (9) și (10),

art. 471  alin. (2), (4), (5) și alin. (6) lit. b) și c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art.

478 alin. (5) și art.483  alin.(2);

1. Contravenţia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 77 lei la 307 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b) cu amendă de la 307 lei la 765 lei.

1. Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie  şi se sancţionează cu amendă de la 357 lei la 1737 lei.

1. În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la  alin.

(3) și (4) se majorează cu 300%.

(6) Necomunicarea informatiilor si a documentelor de natura celor prevazute la art.494 alin.12 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data primirii solicitarii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 550 la 2751 lei.

Art.10. TAXE JUDICIARE DE TIMBRU

1. Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

1. până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;

1. între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;

1. între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;

1. între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;

1. între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;

1. peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.

1. Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:

1. în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;

1. privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;

1. prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

1. În cazul acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se calculează la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.

1. Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.

1. Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:

1. stabilirea bunurilor supuse împărţelii - 3% din valoarea acestora;

1. stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare coproprietar;

1. creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună - 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;

1. cererea de raport - 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;

1. cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive - 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;

1. cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.

1. Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.

1. Cererile de valoare redusă, formulate potrivit procedurii speciale prevăzute la titlul X al cărţii a VI - a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură civilă, sau, după caz, potrivit Regulamentului (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă, cu modificările şi completările ulterioare, se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei sau

valoarea în euro nu depăşeşte echivalentul sumei de 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei sau a căror valoare în euro depăşeşte echivalentul sumei de 2.000 lei.

1. Cererile privind ordonanţa de plată, formulate potrivit procedurii speciale prevăzute la titlul IX al cărţii a VI - a din Codul de procedură civilă, precum şi cererile privind emiterea somaţiei europene de plată formulate potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată, cu modificările şi completările ulterioare, se taxează cu 200 lei.

1. Opoziţia la somaţia europeană de plată formulată potrivit art. 16 din Regulamentul (CE) nr. 1.896/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 decembrie 2006 de instituire a unei proceduri europene de somaţie de plată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cererea de reexaminare formulată potrivit art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 861/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusă se taxează cu 100 lei

1. Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul XI al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 100 lei.

1. Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.

1. Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.

1. Se taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti:

1. cereri pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial;

1. cereri în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial;

1. cereri care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani;

1. acţiunile în grăniţuire; în ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.

1. Cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

1. Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:

1. cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;

1. cereri de strămutare în materie civilă - 100 lei;
2. cereri de repunere în termen - 20 lei;
3. cereri de perimare - 20 lei;
4. cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă - 20 lei;
5. cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă - 20 lei;
6. cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor - 50%

din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată;

1. cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute - 50 lei;
2. cereri pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă - 0,20 lei/pagină;
3. cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie - 1 leu/pagină;
4. cereri pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora - 1 leu/pagină;
5. cereri pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.
6. În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:
   1. cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu - 20 lei;
   2. cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei.
7. În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.

1. În cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).

1. Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.

1. Alte categorii de cereri se taxează după cum urmează:

1. cereri prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere - 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s- ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac

obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;

b)cereri în legătură cu măsurile asigurătorii - 100 lei; când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asigurătorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu 1.000 lei; cereri de ordonanţă asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare, formulate potrivit Regulamentului (UE)  nr. 655/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unei proceduri pentru ordonanţa asigurătorie europeană de indisponibilizare a conturilor bancare în vederea facilitării recuperării transfrontaliere a datoriilor în materie civilă şi comercială - 100 lei;

c) contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei - 20 lei.

1. Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxează după cum urmează:
   1. cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora -

300 lei; 

1. cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în Legea

dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora - 200 lei;

1. cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop lucrativ,

fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora - 100 lei.

1. Acţiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum urmează:
   1. pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins - 100 lei;

1. pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului - 100 lei;
2. cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă, desene şi modele industriale - 300 lei.
3. Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, al Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 287/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se taxează cu 200 lei.
4. Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.

1. Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
   1. pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul civil - 200 lei;
   2. pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil - 100 lei;
   3. pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil - 50 lei;
   4. cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii - 50 lei;

1. pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei - 20 lei fiecare cerere;
2. orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de

timbru.

1. În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
   1. cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei;
   2. cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un

act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.

1. Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se taxează după cum urmează:
   1. contestaţia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, după caz, a

Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au fost soluţionate conflictele de competenţă dintre notarii publici - 100 lei;

1. plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial - 20 lei.

1. Se taxează cu 20 lei următoarele cereri formulate potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările ulterioare:
   1. cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti;
   2. plângeri împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege;
   3. cereri pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc.
2. În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.
3. Acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei.
4. Cererea  privind  înregistrarea  asociaţiilor  de  proprietari,  de  locatari  sau  mixte  şi  apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.
5. Cererile adresate Ministerului Justiţiei se taxează după cum urmează:
   1. cereri pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în străinătate - 10 lei pentru fiecare înscris ori copie;
   2. cereri pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor - 300 lei;
   3. cereri în vederea atestării titlului oficial de calificare român de consilier juridic şi a experienţei dobândite în România, în vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European; pentru atestarea calificării de traducător şi interpret autorizat, în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană; pentru atestarea calificării de expert tehnic judiciar în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană - 100 lei;
   4. cereri  adresate  Ministerului  Justiţiei  în  vederea  recunoaşterii  calificării  profesionale  de traducător  şi  interpret  autorizat  sau  expert  tehnic  judiciar,  în  condiţiile  Legii  nr.  200/2004  privind

recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare - 100 lei.

1. Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:
   1. taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 lei;
   2. taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.
2. Apelul incident şi apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la alin. (1).
3. Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din Codul de procedură civilă.
4. În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.
5. Recursul incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) şi (2).
6. Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
   1. încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj;
   2. încheierea de suspendare a judecării cauzei;
   3. hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant.
7. Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
   1. hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru

autoritate de lucru judecat;

1. hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins;
2. hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la judecată;
3. hotărârea prin care se încuviinţează învoiala părţilor.
4. Cererea pentru exercitarea căii de atac care vizează numai considerentele hotărârii se timbrează, în toate situaţiile, cu 100 lei.
5. Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.
6. Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.
7. Acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv invocat. Recursul împotriva hotărârii pronunţate în acţiunea în anulare se timbrează potrivit art. 24, care se aplică în mod corespunzător.
8. Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.”

Art.2  Celelalte prevederi ale Hotarârii nr.67/2020 rămân neschimbate.

Art.3.  Cu aducere la îndeplinire se însarcineaza primarul comunei Voslabeni si referentul rol.

Art.4. Prezenta hotarare se comunica Institutiei Prefectului Judetului Harghita pentru verificarea legalitatii si se afiseaza la sediul primariei pentru aducere la cunostiinta publica.