ANEXĂ LA HOTĂRÂREA NR. 35/2024 

STATUT

COMUNA MIHĂEȘTI

JUDEȚUL VÂLCEA

2024

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale

Art. 1. - (1) Comuna Mihăești este:

a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu;

b) subiect juridic de drept fiscal;

c) titulară a drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat al acesteia, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

(2) Comuna Mihăești, Județul Vâlcea are sediul social în, Comuna Mihăești, Județul Vâlcea, conform nomenclaturii stradale aprobate prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Mihăești nr. 64 din 21.09.2017 și modificată prin HCL 37 din 28.05.2020 și HCL nr. 52 din 30.07.2020, având codul de înregistrare fiscală 4956170. 

 (3) Pe teritoriul comunei Mihăești, Județul Vâlcea se folosesc, în condiţiile legii, următoarele simboluri:

Naţionale:

• Drapelul României (tricolor);
• Ziua Naţională a României – 1 Decembrie;
• Imnul Naţional al României – „Deşteaptă-te române”;
• Stema ţării – stabilită prin lege organică.

Europene: 

• Drapelul Uniunii Europene;
• Stema Uniunii Europene;
• Imnul Uniunii Europene;
• Ziua Uniunii Europene.

Art. 2. - (1) Comuna Mihăești, Județul Vâlcea are reședința în localitatea Mihăești.   

(2) Comuna Mihăeşti este aşezată în partea centrală a judeţului Vâlcea, pe DN 64 şi DN 70 şi se află la 14 km faţă de capitala judeţului, pe direcţia sud-vest şi la o distanţă de 160 km faţă de capitala României.

(3) Din punct de vedere geografic comuna Mihăeşti este poziţionată în partea centrală a Subcarpaţilor Getici, în Subcarpaţii Vâlcei la o altitudine de 225 m, pe valea râului Govora şi pe dreapta văii Oltului, la confluenţa celor două cursuri de apă. Localitatea are în componenţa sa un număr de 13 sate: Buleta (reşedinţa), Arsanca, Bârseşti, Govora, Gurişoara, Măgura, Mihăeşti, Munteni, Negreni, Rugetu, Scărişoara, Stupărei şi Vulpuieşti. Satele comunei, în special cele din partea sudică, poartă amprenta unei vechi îndeletniciri, specifică oierilor ardeleni. Numeroase familii de aici sunt înrudite cu familiile de ciobani din Băbeni şi legate prin originea comună de Mărginimea Sibiului.

 Art. 3. – (1) Teritoriul administrativ al comunei Mihăeşti se învecinează la nord cu oraşul Ocnele Mari şi Comuna Buneşti; la sud cu comuna Galicea şi oraşul Băbeni; la est cu municipiul Râmnicu Vâlcea; la vest cu oraşul Govora-Bai şi comună Frânceşti. 

CAPITOLUL II

Autoritățile administrației publice locale

          Art. 4. - (1) Autoritățile administrației publice locale sunt:

1. Consiliul Local al Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, reprezintă autoritatea deliberativă de la nivelul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, Consiliul Local al Comunei Mihăești, Județul Vâlcea este format din 15 membri;
2. Primarul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, ca autoritate executivă;

(2) Apartenența politică a consilierilor locali este următoarea: 5 consilieri locali Partidul Social Democrat, 6 consilieri locali  Partidul Național Liberal și 4 consilieri locali Partidul Uniunea Salvați România.

(3) Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 2004, sunt prevăzute în anexa nr. 5.a la prezentul statut, respectiv în anexa nr. 5.b la prezentul statut, după caz.

Art. 5. - (1) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Mihăești, Județul Vâlcea.

 (2) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/a Comunei persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Mihăești, Județul Vâlcea.

 (3) Criteriile potrivit cărora autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum și procedura aplicabilă pentru acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei Mihăești, se regăsesc în anexa nr. 6 la prezentul statut.

CAPITOLUL III

Căi de comunicații

Art. 6. -  (1) Starea drumurilor județene și comunale are o influență deosebită asupra dezvoltării locale. Comuna este străbătută de traseul a 7 drumuri publice clasate prin HG 540/2000, ce servesc în intravilan ca străzi şi ulite şi anume:

➢ Drumul Naţional DN 64 (Limită judeţ Olt, Drăgăşani, Ramnicu Valcea, Băile Olăneşti) străbate comuna prin partea de est a acesteia, traversând satele Munteni şi Stupărei. Este drum modernizat şi are îmbrăcăminte asfaltică, aflată într-o stare bună;

➢ Drumul Naţional DN 67 (Limită jud. Gorj, Horezu, Râmnicu Vâlcea varianta Sud, Goranu, D N 7), ce străbate comuna prin partea de nord-est, prin satele Gurişoara, Govora şi Bîrseşti. Este un drum modernizat cu îmbrăcăminte asfaltică aflată în stare foarte bună;

➢ Drumul Judeţean DJ 649 (DN 67, Govora, Băile Govora, Pietrari, DN 67), ce străbate comuna pe 1.000 m, din care 150 m constituie graniţa cu oraşul Băile Govora;

➢ Drumul Judeţean DJ 650 (DN 67, Gura Suhaşului, Ocnele Mari, Ocniţa, Slătioarele, Buneşti, DN 67) formează pe o porţiune de cca 1 km graniţa cu Buneşti (în partea de nord);

➢ Drumul Judeţean DJ 647 (DN 64, Tătărani, Munteni, Măgura, Arsanca, Mihăeşti, Negreni, Vulpueşti, Scărişoara, Buleta, DN 67) ce străbate comuna Mihăeşti de la sud la nord, asigurând şi legătura pe această relaţie î ntre DN 64 şi DN 67 şi traversează satele Rugetu, Măgura, Mihăeşti, Negreni, Buleta, Vulpueşti şi Gurişoara.

➢ Drumul Judeţean DJ 678 A (DN 64, Tătărani, Bratia din Vale, Cocoru, Dealu Mare, Predeşti, Corbii din Vale, Popeşti, Ginerica, Limită judet Argeş) asigurălegătura între DN 64, prin satul Munteni şi satul Bratia din Vale din comuna Galicea. Este asfaltat cu îmbrăcăminte aflată în stare bună.

(2) Aceste drumuri arătate mai sus servesc în intravilanul satelor pe care le traversează ca străzi principale.

➢ Drumul Comunal DC 128 (DN 64, Halta Govora, Buleta, DJ 647) asigură legătura între DN64, DJ 647 şi DN 67 prin Halta Govora, între satul de reşedintă Buleta şi satul Stupărei. O parte din traseul acestui drum formează graniţa cu municipiul Râmnicu Vâlcea, iar o altă parte se află pe teritoriul municipiului;

➢ Drumul Comunal DC 179 (DC 128, Halta Govora, Mihăeşti, DJ 647) ce asigură legătura Coloniei Govora, aflată pe teritoriul Municipiului Râmnicu Vâlcea, cu satul Negreni. Este un drum asfaltat, cu îmbrăcăminte asfaltică aflată în stare bună;

➢ Drumul Comunal DC 123 A (DN 64, Măgura, Mihăeşti, DJ 647) face legătura dintre DN 64 şi DJ 647 prin satul Măgura. Este asfaltat şi în stare bună.

➢ Drumurile comunale arătate mai sus servesc în intravilanul satelor pe care le traversează ca străzi secundare.

(3) Comuna este străbătută de mai multe drumuri naţionale, judeţene şi comunale.

(4) Situaţia drumurilor este:

- Drumul Naţional DN 64;

- Drumul Naţional DN 67;

- Drumul Judeţean DJ 649;

- Drumul Judeţean DJ 650;

- Drumul Judeţean DJ 647;

- Drumul Judeţean DJ 678 A;

- Drumul Comunal DC 128;

- Drumul Comunal DC 179;

- Drumul Comunal DC 123.

(5) Drumurile comunale arătate mai sus servesc în intravilanul satelor pe care le traversează ca străzi secundare.

(6) Mai există şi o serie de alte drumuri secundare (uliţe săteşti) ce asigură legătura unor sate componente cu drumurile publice descrise mai sus, servind ca străzi secundare, precum şi o serie de drumuri vicinale ce asigură accesul la grupuri de proprietăţi.

(7) Comuna Mihăeşti este străbătută de traseul a mai multor reţele de căi ferate, atât de lăţime normală cât şi înguste.

(8) În partea de est este străbătută de traseul de CF normală Piatra Olt-Podu Olt, ce deserveşte şi a ceastă comună prin Gara Govora aflată la cca 4 km de satul de reşedintă.

(9) De asemenea, tot de lătime normală se mai găsesc şi multe racorduri la marile firme de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea Sud.

(10) Comuna este străbătută şi de traseul căii ferate înguste ce asigură transportul de calcar dintre cariera Bistriţa-Arnota şi Uzina de Sodă Govora.

CAPITOLUL IV

Principalele instituții care își desfășoară activitatea

pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale

            Art. 7. -  (1) Sistemul de învățământ public reprezintă principala componentă a sistemului de educație. Structura sistemului de învățământ din România cuprinde învățământul preșcolar, primar, secundar inferior, general obligatoriu, secundar superior, şcolile de arte şi meserii, şcolile de ucenici, învăţământul post-liceal şi învăţământul superior.

(2) În anul 2004, aproximativ 4.4 milioane din populația României era înscrisă la școală. Dintre aceștia, 650.000 în grădinițe, 3.11 milioane (14.0% din populație) în învățământul primar și secundar și 650.000 (3.0% din populație) la nivel terțiar (universități). Populația școlară a României a înregistrat o scădere cu 13.6% în anul 2014 față de anul 2008. De asemenea, în anul 2014, numărul cadrelor din sistemul de învățămât românesc a scăzut cu 11.2% comparativ cu anul 2008 când au fost înregistrate 275.426 cadre didactice la nivel național. 

(3) La nivelul anului 2019, comuna Mihăești deţine în dotarea unităţilor de învăţământ avute în administrare patru laboratoare de informatică cu 58 de terminale de lucru şi o sală de sport în cadrul unităţii de învăţământ.

Art. 8. – (1) Mănăstirea Govora

(2) Trecutul staţiunii balneoclimaterice Băile Govora este strâns legat de cel al Mănăstirii Govora - unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură feudală din ţara noastră. Retrasă printre copaci seculari la adăpostul unor ziduri groase fortificate, mănăstirea se află la cca. 5 km depărtare de centrul staţiunii şi la mai puţin de 2 km de comuna Govora, pe o vâlcea pe partea dreaptă a pârâului Govora.

(3) Construită iniţial, conform tradiţiei, încă dinainte de Mircea cel Bătrân, de către nişte călugări fugiţi din Peninsula Balcanică; într-un document din 3 noiembrie 1533 se spune că există "de când este Ţara Românească", iar în altul din 1 aprilie 1551, de pe vremea lui Mircea Vodă Ciobanul, se menţionează că a fost "pustiită" în vremea lui Vlad Ţepeş (1456-1462) de către marele boier Vlad Vodă Călugărul, aşa cum rezultă dintr-un act de danie din 4 februarie 1488, prin care voievodul întăreşte Mănăstirii Govora "ocina numită Hinta cu tot hotarul", mănăstirea este zidită din temelii în 1496, în timpul domniei lui Radu cel Mare (1496-1508), care aşa cum precizează un document din 1551 - "au găsit-o pustie şi stricată...au dres-o şi au înfrumuseţat-o".

(4) În timpul lui Matei Basarab (1632-1654), mănăstirea a fost refăcută, întărită cu ziduri şi cu trei turnuri de apărare prevăzută cu creneluri. Tot atunci a fost clădită actuala biserică şi şi-au amenajat încăperile care au adăpostit o tipografie.

(5) Restaurările au fost continuate de Constantin Brancoveanu în anul 1701-1702, aşa cum reiese şi din pisania pusă la intrarea bisericii "...în zilele luminatului Domn Constantin Basarab Voivodu...au prefăcut-o din temelii, înfrumuseţând-o cu zugrăveli şi cu toată podoaba ei...sfârşindu-se la anii de la zidire 1729 (1711) iulie 23". Pictura murală interioară executată atunci de zugravii Iosif ermonah, Hrănite, Theodosie şi Ştefan, ni-l înfăţişează drept ctitor pe Radu cel Mare împreună cu Doamna Cătălina. Demne de vizitat sunt cele 8 portrete native din pronaus (Constantin Brancoveanu, Radu cel Mare, mitropolitul Antim Ivireanul) operă a aceloraşi renumiţi zugravi. Tot în timpul domniei lui Brancoveanu s-a ridicat şi impunătorul turn - clopotniţa de la intrare, s-au făcut reparaţii la clădirile mănăstirii, s-a ridicat o nouă catapeteasmă din lemn, cu valoroase decoraţii specifice vremii (cu chenare şi brâie în care să văd motive vegetale), se reface întraga pictură a bisericii, aşa cum poate fi văzută astăzi. Restaurări ulterioare au mai fost executate în 1783 - 1787 (cu refacerea picturilor) în 1920 şi în 1957-1959.

Art. 9. – (1) În anul 1977 se inaugurează "Colecţia de arheologie şi carte veche" a preotului Gheorghe Petre Govora, un neobosit cercetător şi arheolog local. Colecţia donate Muzeului Judeţean Vâlcea cuprinde obiecte descoperite în raza Govorei şi a judeţului Vâlcea, începând din paleolitic şi până în secolele X-XII. Multe dintre exponate sunt unicate de o valoare ştiinţifică deosebită care atestă locuirea permanentă a acestei vechi vetre vâlcene, convieţuirea daco-romana (un cuptor din secolul III e.n.) şi perioada de etnogeneza a poporului român. La etaj, colecţia cuprinde cărţi rare, tipărite în ţara sau peste hotare în secolele XVII-XVIII, lucrări deosebit de importante pentru istoria culturală romană. În anul 1995, când s-au împlinit 25 de ani de la înfiinţarea muzeului, Gheorghe Petre Govora publică la Rm. Vâlcea, sub egida muzeului judeţean - lucrarea "O priestorie a nord-estului Olteniei".

(2) Conform datelor INS, fişa de date a comunei, pe raza comunei Mihăeşti funcţionează 2 biblioteci, cu un total de 17.339 volume de cărţi şi 530 de cititori activi înregistraţi, datele valabile la nivelul anului 2019.

(3) Pe linie de cultură şi artă, în localitatea Mihăeşti reies din plin trăsăturile caracteristice pe această linie a zonei de est a judeţului Vâlcea. Aici se atenuează şi se îmbină trăsături specifice în cultura şi arta satelor din zona montană, cu a celor din satele de şes cu relief colinar şi apar aspecte de sinteză originală în contextul unei vieţi folclorice dense de mare rezistenţă structurală şi a creaţiei populare de o mar bogăţie şi diversitate. Localitatea Mihăeşti se bucură de trei cămine culturale în satele Măgura, Buleta şi Vulpuieşti. Căminul cultural a fost şi este integrat în spiritualitatea satului românesc, jucând un rol de seamă în dezvoltarea societăţii româneşti, capacitând forţe intelectuale de frunte ale ţării şi coagulând în jurul lor valorile comunităţii săteşti.

CAPITOLUL V

Funcțiuni economice ale unității administrativ-teritoriale

Art. 10. – (1) La ultimul recensământ a reieșit faptul că în România anului 2011 existau 20.121.641 persoane, iar la nivelul județului Vâlcea conviețuiau 371.714 persoane, dintre aceștia 6380 erau locuitorii comunei Mihăești.

(2) În perioada 2013-2019 se observă o scădere a populaţiei active a județului Vâlcea de la 178,2 în anul 2013 la 161,3 în 2019, un procent de aproximativ 10%. La nivel național există o scădere pentru perioada 2008-2019, cu un procent similar, de aproximativ 10%.

(3) Principala ramură economică a comunei este industria. A doua ramură economică a comunei este comerțul, iar pe locurile 3 și 4 se situează administraţia publică și sistemul de învățământ. Un loc important este reprezentat şi de activităţile de transport, existând la nivelul comunei o serie de agenţi economici cu domeniu de activitate în domeniul transporturilor.

CAPITOLUL VI

Bunurile din patrimoniul unității administrativ-teritoriale

Art. 11. - (1) Patrimoniul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea este compus din bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public și domeniului privat al Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, precum și din totalitatea drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial.

(2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea  se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natura juridică și se publică pe pagina de internet a Primăriei Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, în secțiunea dedicată acestui statut. 

CAPITOLUL VII

Serviciile publice existente

Art. 12. -  (1) Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție, gradul de competivitate internațională și nivelul de trai al populației.

(2) Analiza situaţiei actuale evidenţiază faptul că economia României are un nivel de competitivitate mult sub media Uniunii Europene. Numărul firmelor inovative este de trei până la patru ori mai mic ca pondere în total firme, comparativ cu media Uniunii Europene, principalele decalaje constând în nivelul scăzut al implementării şi absenţa structurilor de susţinere a start-up-urilor inovative.

(3) La nivelul comunei Mihăești principala activitate economică este reprezentată de comerţ (41 de agenţi economici) şi transport (15 agenţi economici).

(4) Conform datelor statistice furnizate de INS şi autorităţile locale, la nivelul comunei functionează un număr de 121 de agenţi economici. Domeniile de activitate sunt diversificate (agricultură, comerţ, transport, etc). Comerţul cu amănuntul şi transportul sunt principalele activităţi.

Art. 13. -  (1) Agricultura este principala ocupaţie a locuitorilor. Ea nu se regăseşte în contribuţia agenţilor economici, în totalul cifrei de afaceri deoarece este o agricultură de subzistenţă.

(2) Agricultura, împreună cu sectoarele în amonte şi în aval, contribuie la dezvoltarea economică generală. Documentele programatice reflectă aşteptări ridicate privind agricultura:

• a produce alimente sigure în cantităţi suficiente şi întrun mod sustenabil;
• a contribui la oferta de energie;
• a asigura protecţia resurselor naturale şi întreţinerea peisajului;
• a contribui la creşterea economiei şi a ocupării forţei de muncă, prin diversificarea activităţilor economice, a asigura oportunităţi de recreere, de agrement şi activităţi culturale pentru vizitatori; a creşte calitatea vieţii şi a asigura accesul la servicii moderne pentru persoanele din mediul rural.

(3) Condiţiile naturale şi climatice variate ale judeţului oferă posibilitatea dezvoltării unei agriculturi complexe, care constituie o ramură importantă în economia judeţului, participând semnificativ la realizarea produsului intern brut. Un rol important în cadrul acestui sector economic îl deţine zootehnia, dar o pondere însemnată o are şi producţia vegetală. Atât sectorul vegetal, cât şi cel zootehnic traversează o perioadă de tranziţie caracterizată prin reducerea producţiei de la an la an, situaţie ce reclamă adoptarea unor măsuri care să stimuleze procesul relansării agriculturii judeţului.

(4) Dacă analizăm populaţia rurală din perspectiva populaţiei ocupate în agricultură se observă ponderea ridicată a acesteia – peste 80% din total, la nivelul comunei.

(5) Analiza pe grupe de vârstă şi chiar sexe a acestui segment de populaţie ocupate scoate în evidenţă un fenomen îngrijorător: tendinţa evidentă de îmbătrânire a forţei de muncă din agricultură, peste 20% din populaţia ocupată în această ramură a economiei având peste 60 de ani. Se pune întrebarea firească dacă, în aceste condiţii, populaţia ocupată în agricultură mai reprezintă o resursă. Vârsta nu numai că afectează calitatea forţei de muncă din agricultura românească, dar reduce şi capacitatea managerială de a organiza şi conduce fermă proprie într-un mod benefic.

(6) Principalele culturi sunt cele ale cerealelor şi legumelor.

(7) Producţia rezultată, în majoritatea cazurilor, se comercializează sau este folosită în consumul casnic, astfel că putem vorbi de o agricultură de subzistenţă.

(8) Gospodăriile tărăneşti individuale constituie în această perioadă forma de oragnizare predominantă. Acest tip de gospodărie se caracterizează printr-o fărâmiţare accentuată, de regulă în multe parcele, în funcţie de lipsa dotărilor tehnice, venituri minime, producţie orientată spre autoconsum.

(9) Acest tip de exploataţie agricolă, deşi nu apelează la creditele agricole pe care le acordă statul, totuşi asigură producţia alimentară de bază pentru un număr ridicat de locuitori ai comunei.

CAPITOLUL VIII

Atribuirea și schimbarea denumirilor de străzi,

piețe și de obiective de interes public local

Art. 14. - (1) Comuna Mihăești, Județul Vâlcea, atribuie sau schimbă denumirile de: străzi, piețe și de obiective de interes public local, precum și pentru obiective și instituții de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare.

 (2) În situația în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri județeană, respectiv a municipiului București, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare.

 (3) Schimbarea denumirilor instituțiilor publice și a obiectivelor de interes județean, se face prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituțiile și obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare. 

CAPITOLUL IX

Societatea civilă, respectiv partidele politice,

sindicatele, cultele și organizațiile nonguvernamentale

care își desfășoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

Art. 15. - (1) Comuna Mihăești, Județul Vâlcea realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizații neguvernamentale, asociații și cluburi sportive, instituții culturale și artistice, organizații de tineret, în vederea finanțării și realizării unor acțiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunității.

(2) Comuna Mihăești, Județul Vâlcea, acordă o atenție deosebită proiectelor culturale și educative cu caracter local, regional, național, european și internațional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a Comunei Mihăești.

 (3) Comuna Mihăești, Județul Vâlcea poate acorda finanțări nerambursabile de la bugetul local, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 16. - (1) Pe teritoriul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea își desfășoară activitatea un număr de zero partide politice sau organizații aparținând minorităților naționale, înființate în condițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 17. - În Comuna Mihăești, Județul Vâlcea, își desfășoară activitatea următoarele culte religioase: ortodox și alte culte.

CAPITOLUL X

Participare publică

Art. 18. - Populația din Comuna Mihăești, Județul Vâlcea, este consultată și participă la dezbaterea problemelor de interes local, astfel:

1. prin intermediul referendumului local, organizat în condițiile legii;
2. prin intermediul adunărilor cetățenești organizate pe sate;
3. prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative;
4. prin participarea la ședințele consiliului local;
5. prin alte forme de consultare directă a cetățenilor, stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al consiliului local.

Art. 19. - (1) În funcție de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare și validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare sau ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, după caz.

(2) Referendumul local se poate organiza în toate satele și localitățile componente ale comunei ori numai în unele dintre acestea.

CAPITOLUL XI

Cooperare sau asociere

Art. 20. – Comuna Mihăești, Județul Vâlcea, se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 21. – Comuna Mihăești, Județul Vâlcea, aderă la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

            Art. 22. - Programele, proiectele sau activitățile, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții, se regăsesc în anexa nr. 13 la prezentul statut.

CAPITOLUL XII

Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 23. - Anexele nr. 1 - 9 fac parte integrantă din prezentul statut, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Mihăești nr. 35/2024

Art. 24. - Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului Comunei Mihăești, Județul Vâlcea sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorității deliberative.

Art. 25. - Prezentul statut și anexele acestuia, se actualizează, în funcție de modificările și completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora, cel puțin o dată pe an.

ANEXA nr. 1 – Mărimea UAT

Comuna Mihăeşti este aşezată în partea centrală a judeţului Vâlcea, pe DN 64 şi DN 70 şi se află la 14 km faţă de capitala judeţului, pe direcţia sud-vest şi la o distanţă de 160 km faţă de capitala României.

Din punct de vedere geografic comuna Mihăeşti este poziţionată în partea centrală a Subcarpaţilor Getici, în Subcarpaţii Vâlcei la o altitudine de 225 m, pe valea râului Govora şi pe dreapta văii Oltului, la confluenţa celor două cursuri de apă. Localitatea are în componenţa sa un număr de 13 sate: Buleta (reşedinţa), Arsanca, Bârseşti, Govora, Gurişoara, Măgura, Mihăeşti, Munteni, Negreni, Rugetu, Scărişoara, Stupărei şi Vulpuieşti. Satele comunei, în special cele din partea sudică, poartă amprenta unei vechi îndeletniciri, specifică oierilor ardeleni. Numeroase familii de aici sunt înrudite cu familiile de ciobani din Băbeni şi legate prin originea comună de Mărginimea Sibiului.

Teritoriul administrativ al comunei Mihăeşti se învecinează la nord cu oraşul Ocnele Mari şi Comuna Buneşti; la sud cu comuna Galicea şi oraşul Băbeni; la est cu municipiul Râmnicu Vâlcea; la vest cu oraşul Govora-Bai şi comună Frânceşti.

Satele comunei, în special cele din partea sudică, poartă amprenta unei vechi îndeletniciri, specifică oierilor ardeleni. Numeroase familii de aici sunt înrudite cu familiile de ciobani din Băbeni şi legate prin originea comuna de Mărginimea Sibiului.

Anexa 2 - Hidrografia, flora, fauna și tipul solurilor de la nivelul unității administrativ-teritoriale

Relieful

Relieful localităţii este unul subcarpatic, cu dealuri şi podişuri, fragmentat de valea relativ adâncă a râului Olt (în partea de est a comunei).

Clima

Principalele elemente ale climei sunt:

- temperatura medie anuală este de 10 °C;

- precipitaţii medii anuale sunt la nivelul a 800 mm.

Prin comparaţie, temperatura medie anuală la nivelul ţării noastre este de 10- 11 °C în partea sudică şi 8,5 - 9° C în partea nordică, iar media anuală a precipitaţiilor este de 637 mm.

Apele

Terenurile aflate permanent sub apă sunt cele ocupate de:

a) - Râuri:

- Oltul, la răsărit faţă de localitate, satele limitrofe fiind Stupărei şi Munteni, cel mai mare râu al judeţului Vâlcea (cu un debit mediu multianual în zonă de cca 150 mc/s);

b) - Pârâuri:

- Govora (cu debit permanent mediu multianual de 0,75 mc/s) ce traversează satele Govora, Vulpueşti, Buleta şi Mihăeşti;

- Hinta (cu un debit mediu multianual de 0,35 mc/sec);

- Focşa (sau Arsanca) ce traversează satele Arsanca, Rugetu şi Munteni;

c) - Lacuri:

- lacul cu nuferi (ce se află apropierea sanatoriului TBC).

Vânturile şi precipitaţiile

Vântul este un element climatic cu acţiune discontinuã, caracteristicile lui reieşind din direcţia, durata şi intensitatea. Regimul vânturilor se aflã în strânsă legătură cu deplasarea principalelor mase de aer şi cu condiţiile locale de relief. La nivelul comunei Mihăeşti vânturile sunt slabe, iar nebulozitatea scăzută. Precipitaţiile sunt moderate, 750-800 mm/an.

Alte fenomene climatice:

Ceaţa – acest fenomen meteorologic se dezvoltă mai ales la începutul primăverii şi sfârşitul toamnei.

Roua - se produce de regulă la nivelul vegetaţiei ierboase, în primele ore ale dimineţii de vară.

Bruma – poate să apară atât toamna, cât şi primăvara. Intervalul cu prezenţă a brumei este aproape acelaşi, iar regimul anual al zilelor cu acest fenomen atmosferic indică un număr de circa 30 de zile.

Vegetaţia

Vegetaţia se compune din păduri de amestec de foioase şi conifere pe dealuri şi din arbori de plop şi arin, salcii şi răchită pe zăvoaiele de-a lungul râurilor. În zona de luncă mai cresc ierburi xeromezoflle şi arbuşti de măceş şi mărăcinişuri.

Animalele

Cuprinde specii de pădure:

- vulpe,

- căprior,

- mistreţ,

- rozătoare,

dar şi o serie de păsări adaptate:

- bufniţa,

- huhurez,

- fazan,

- cucul,

- privighetoarea,

- păsări migratoare.

În zona de luncă, pe malurile râurilor şi în stufărişuri sau păpurişuri sunt adaptate specii de pescăruşi, raţe şi gâşte sălbatice, berze sau cormorani.

ANEXA nr. 3 - Datele privind înființarea Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, prima atestare documentară, precum și evoluția istorică

Arealul istoric îl reprezintă ţinuturile vâlcene ce au fost întotdeauna şi în permanenţă părtaşe directe la întreaga istorie a meleagurilor româneşti, constituind dea lungul vremii un centru de gravitaţie pentru un întins teritoriu românesc. Toate etapele de dezvoltare ale societăţii omeneşti, toate marile momente din istoria milenară a poporului român sunt atestate şi pe aceste meleaguri, destinul lor a fost şi este o parte inseparabilă din destinul întregii ţări. Prin aşezarea sa geografică, de-a lungul văii Oltului, partea nord-estică a judeţului Vâlcea a constituit o zonă străbătută de importante căi de tranzit, care au permis întreţinerea legăturilor comerciale pe de o parte între regiunile din sudul Dunării şi cele de dincolo de hotarul vestic şi estic al României. Aceste legături au contribuit la dezvoltarea traficului pe unele artere de circulaţie rutieră pe care se efectua şi comerţul de tranzit. De asemenea, intensitatea circulaţiei pe unele căi s-a modificat în decursul timpului, fiind determinată atât de factorii social-politici, cât şi de configuraţia reliefului şi a reţelei hidrografice.

După unii istorici, judeţul Vâlcea este primul, după alţii al doilea că apariţie documentară între judeţele Tării Româneşti, dar, indiferent de ordinea apariţiei acesta a existat, a evoluat şi există şi astăzi în aproximativ aceleaşi hotare ca la începuturi.

Limitele sale s-au încadrat între râul Olt, care reprezenta hotarul de est şi râul Olteţ, la vest. Cursul Olteţului a reprezentat întotdeauna graniţa cu judeţul Gorj. În partea de nord, hotarul judeţului pornea de la nord de mănăstirea Cozia şi urma spre vest culme munţilor Căpăţânii. La sud, judeţul Vâlcea se învecina cu judeţele Romanaţi şi Dolj. La nord şi nord-est de hotarul vechi al judeţului se întindea ţinutul Loviştei – ţara Loviştei, care era administrată de judeţul Argeş (până în secolul al XIX-lea) şi cuprindea aşezările din stânga Oltului – „Loviştea populară argeşană (Titeşti, Perişani, Racoviţa, Boişoara, Câineni) împreună cu satele din dreapta Oltului (la nord de Brezoi) şi aşezările situate la vest de Brezoi, de pe valea Lotrului, care, înainte de a fi incluse în ţara Loviştei, formau ţara Lotrului.

Prima consemnare cartografică a judeţului Vâlcea se face în harta stolnicului Cantacuzino din 1700, o dată cu toate judeţele din ţara Românească. În acea vreme Oltul nu forma hotarul estic al judeţului pentru că bazinul Lotrului era inclus districtului Argeş.

Din documente reiese că pe la începutul secolului a XVIII-lea judeţul Vâlcea era reprezentat printr-o stemă înfăţişând un ţăran ţinând un cal de căpăstru lângă o fântână.

Desimea mai mare a aşezărilor în partea subcarpatică decât în cea carpatică sau colinară, sudică, a judeţului se leagă pe de o parte de cauze generale, comune oarecum întregii zone subcarpatice româneşti, iar pe de altă parte, de cauze locale, proprii numai acestui teritoriu. Între cauzele generale, trebuie amintite bogăţiile şi diversitatea resurselor naturale de sol şi subsol (care au asigurat toate produsele necesare traiului şi au permis dezvoltarea timpurie a unui însemnat schimb de produse), ca şi prezenta numeroaselor depresiuni care au favorizat fixarea satelor (pe locuri adăpostite şi totodată suficient de largi), care au influenţat structura şi evoluţia de ansamblu a vieţii umane.

Împrejurimile sunt bogate în vestigii din epoca preromană. Cel mai vechi document în care găsim consemnat satul Mihăeşti este hrisovul din 5 noiembrie 1531 (7040) emis la Bucureşti de voievodul Vlad Înecatul, feciorul lui Vlad Voievod, prin care întăreşte lui Iarciul (Erciu) din Iaroslăveşti şi lui Iarciul (Erciu) din Mihăeşti satul Iaroslavesti, în urma unei judecăţi.

Satul Bârseşti apare consemnat pentru prima dată la 3 mai 1502 (7010), într-un hrisov emis de voievodul Radu cel Mare în cetatea de scaun a Târgoviştei, prin care întăreşte Mănăstirii Govora şi egumenului acestuia, chiar Dorotei, printre altele “ca să le fie satele numite Bărseştii toţi, pentru că au fost ocina, dedina sfintei mănăstiri „Govora”.

În punctual numit „La plute”, în zona intersecţiei de drumuri, în sec.al XIX-lea exista un han unde revizorul şcolar I. L. Caragiale a ascultat dramaticele întâmplări ale unui om din partea locului pe care, mai târziu, le va povesti în piesa „Năpasta”.

Pe teritoriul localităţii, în punctual „La Şipot(e)”, cu ani în urmă un localnic pe nume Fuiorea care locuia în vecinătate, cunoscând din bătrâni proprietăţile terapeutice antireumatice ale apei sărate, a luat măsura de a folosi aceste calităţi în binele omului.

El folosea pentru tratamentul prin îmbaiere nişte căzi (albii) confecţionate din lemn pe care le umplea cu apă din aceste izvoare.

Prima atestare documentară datează din 13 decembrie 1500, când Radu cel Mare întăreşte stăpânirea Mănăstirii Govora asupra satului Birşeşti-Mihăeşti.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, situaţia localităţii era următoarea:

- denumirea localităţii: Comuna Mihăesci

- judeţul Vâlcea, plasa Oltu de Sus,

- cuprindea cătunele: Arsanca, Capu Dealului, Măgura, Mihăeşti, Negreni, Rugetul,

Stuparei şi Tătărani (azi satele Capu Dealului şi Tătărani sunt componente ale comunei Băbeni).

Pe actualul teritoriu administrativ al comunei mai existau comuna Bârseşti (cu satele Bârseşti şi Buleta) şi satul Govora (reşedinţa comunei Govora, actualul oraş Băile Govora, care mai avea în componenţă satele Curături, Gatejeşti şi Prajilă).

De menţionat că la acea dată unitatea administrativă de bază era comuna şi era formată din mai multe cătune, din care unul era reşedinţa comunei. Unele comune aveau rang de comune urbane. Comuna urbană avea reşedinţa într-un oraş (cele mai importante) sau într-un târg. Mai multe comune la un loc formau o plasă (în cazul în care plasa cuprindea una sau mai multe comune cu potenţial turistic sau balneologic aceasta purta numele de „plai”). Mai multe plase şi plaiuri formau un judeţ. Mai multe judeţe formau o provincie.

Cu mai mult sau mai puţine modificări pe aceeaşi temă, organizarea s-a păstrat până după cel de-al doilea război mondial, când s-a trecut la organizarea administrativă după modelul sovietic (unităţi administrative de bază, raioane, regiuni). Această împărţire s-a menţinut până în anul 1968 când s-a revenit la împărţirea tradiţională românească prin Legea 2 din 16 februarie 1968 privind

organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România (când au fost stabilite unităţile administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna).

Înainte de 1968 localitatea era parte componentă a regiunii Argeş. Între anii 1968 şi 1989 localitatea a fost parte componentă a judeţului Vâlcea şi era în aceeaşi componentă în care este şi în prezent.

Prin Legea 2 din 1989 localitatea a fost reorganizată astfel:

- teritoriu administrativ: acelaşi;

- componenţa Buleta, Arsanca, Bârseşti, Govora, Gurişoara, Mihăeşti, Munteni, Negreni, Rugetu, Stupărei (o parte din sate dispărând prin alipire la cele rămase). Îndecembrie 1989 Legea 2 din 1989 a fost printre primele 3 legi care s-au abrogat şi s-a revenit la organizarea prevăzută de Legea 2 din 1968, în vigoare şi la această dată.

După 1990 s-au făcut mai multe încercări de promovare a unei noi organizări teritorial administrative, toate fără un rezultat concret până în acest moment. Pentru comuna Mihăeşti se propunea, în cele mai multe cazuri, să fie împărţită în 2 comune:

Mihăeşti (care ar lua şi satele Capu Dealului şi Tătărani de la comuna Băbeni, viitor oraş) şi Govora. Odată cu apariţia Legii 18 din 1991 (Legea fondului funciar), s-a trecut la constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate asupra pământurilor.

Localitatea are o suprafaţă de 56 km² (rotunjit la întreg).

ANEXA nr. 4 - Componenta și structura populației Comunei Mihăești, Județul Vâlcea,   defalcate pe localități componente

Populaţia după domiciliu a judeţului Vâlcea la 1 iulie 2020 atingea pragul de 393.452 locuitori, în scădere cu 1 % față de aceeași perioadă a anului 2019 (395.946 locuitori), populația înregistrând o scădere medie anuală de 0,65% în ultimii 10 ani, respectiv de 0,81% în ultimii 5 ani.

Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, populația cu domiciliul înregistrat în județul Vâlcea a înregistrat o scădere continuă în ultimii 5 ani, în condițiile în care, în anul 2015, populația stabilă la nivelul județului era de 404.209 locuitori.

Scăderea populației se observă în ultimii 5 ani și în cazul populației rezidente, indicator care include toate persoanele indiferent de cetățenie, care au locuit în județ, cel puțin în ultimele 12 luni, acest indicator fiind cel utilizat în realizarea de comparații internaționale, conform regulamentelor europene.

Proiecțiile demografice reprezintă un instrument fundamental în elaborarea programelor şi strategiilor de dezvoltare economică şi socială. Populaţia cunoaşte la ora actuală un proces de regres accentuat datorat îmbătrânirii, scăderii fertilităţii şi a migraţiei, fenomene demografice care se pot constata în toate ţările dezvoltate. În perspectivă, aceste fenomene vor creşte în intensitate şi vor genera efecte multiple în societate.

Scăderea populaţiei la nivelul județului se datorează menţinerii unui deficit al naşterilor în raport cu numărul deceselor (spor natural negativ), la care se adaugă soldul cumulat al migraţiei interne şi externe. În ultimii 10 ani, numărul de născuți vii a scăzut cu 31,10%, în vreme ce numărul decedaților a scăzut cu 3,36%.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihăești se ridică la 6480 locuitori. La nivelul anului 2020, conform fişei de date INS, sunt 6850 de locuitori la nivelul comunei Mihăești. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,87%). Pentru 3,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,95%). Pentru 3,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

ANEXA nr. 5^a - Componenta nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali de la nivelul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 2004 - I. PRIMAR 

1. mandatul 2004 - 2008

1. mandatul 2008 -2012

1.   mandatul 2012 -2016

1. mandatul 2016 -2020

1. mandatul 2020 - 2024

ANEXA nr. 5^b  - Componenta nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali de la nivelul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 2004 - II. CONSILIERI LOCALI

1. mandatul 2004 - 2008

1. mandatul 2008 -2012

1. mandatul 2012 -2016

1. mandatul 2016 -2020

1. mandatul 2020-2024

ANEXA nr. 5^c  -  Componenta nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali de la nivelul Comunei Mihăești, Județul Vâlcea, precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 2004 - III. VICEPRIMARI 

1. mandatul 2004 - 2008

b) mandatul 2008-2012

c) mandatul 2012-2016

d) mandatul 2016-2020

 e) mandatul 2020-2024

ANEXA nr. 6 - Procedura privind acordarea titlului de "Cetățean de onoare al Comunei Mihăești, Județul Vâlcea", respectiv a "Certificatului de Fiu/Fiică al/a Comunei Mihăești, Județul Vâlcea".

6.1. Definire, criterii de acordare, proceduri legale

Titlul de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ reprezintă cea mai în altă distincție acordată de Consiliul Local al Comunei Mihăești unor cetățeni români sau străni.

Acordarea acestui înalt titlu nu este în  niciun fel condiționată de cetățenie, naționalitate, pregătire, religie, vârstă sau sex.

De acest titlu beneficiază numai titularul. Acesta se acordă și este valabil pe durata vieții persoanei care l-a dobândit.

Titlul de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ nu este transmisibil urmașilor sau rudelor persoanei care l-a deținut.

Titlul de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ se poate acorda, în  mod excepțional, și post – mortem, în urma consultării instituțiilor și organizațiilor social-culturale de pe raza județului. În acest caz, Titlul va fi înmânat succesorilor legali.

Titlul de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ se acordă:

1. unor înalte personalități politice, științifice sau culturale care, prin activitatea lor 

socio-profersională, au contribuit la realizarea unor legături științifice, culturale și economice cu efecte deosebite pentru Comuna Mihăești;

1. celor care, prin activitatea lor cotidiană creează în țară sau peste hotare o 

imagine deosebită a comunei Mihăești, având ca rezultate imediate realizarea unor puternice legături economico-sociale sau de altă natură, în beneficiul cetățenilor, comunităților respective;

1. cetățenilor, români sau străini, care desfășoară activități caritabile deosebite pe  teritoriul comunei Mihăești, beneficiari ai acestor activități fiind: orfanii, bătrânii, copiii abandonați sau cu handicap, sau instituțiile care adăpostesc și îngrijesc acești defavorizați ai soartei;
2. unor personalități de renume național/mondial care vizitează comuna Mihăești, unor personalități artistice sau culturale, științifice locale sau internaționale cu merite deosebite în promovarea bunelor relații dintre comuna Mihăești și alte localități;
3. unor sportivi născuți și formați în comuna Mihăești cu rezultate de excepție 

în competiții sportive internaționale (campioni europerni sau mondiali).

Dreptul de a face propuneri privind acordarea titlului de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ îl au Primarul Comunei Mihăești, precum și consilierii locali (individual sau în grup).

Procedura de propunere și promovare a candidaților la titlu în Consiliul Local, este cea prevăzută de codul administrativ, precum și în Regulamentul de funcționare a Consiliului Local: referat al celui care face propunerea (inițiator), raport de specialitate și proiect de hotărâre. Toate aceste documente vor fi depuse la secretarul general al comunei Mihăești pentru a fi discutate în comisiile de specialitate în termen legal.

Acordarea titlului de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ se face în ședință ordinară sau extraordinară. Acordarea titlului se va aduce la cunoștința cetățenilor comunei prin consemnarea propunerii la Ordinea de zi principală a ședinței de consiliu și publicarea ei la avizierul primăriei și pe pagina de internet.

Medalia și Diploma de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ vor fi înmânate celui îndreptățit să-l primească, în cadrul ședinței de Consiliu, de către Primarul comunei Mihăești.

6.2. Drepturi ale ,,CETĂȚEANULUI DE ONOARE AL COMUNEI MIHĂEȘTI’’

Acordarea titlului de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ conferă titularului următoarele drepturi:

1. Dreptul de susținere a unei alocuțiuni scrise sau verbale cu acordul organizatorilor manifestării, în situația în care manifestările sau festivitățile fac referire la comuna Mihăești;
2. Dreptul de a solicita utilizarea gratuită a infrastructurii publice (acces în săli de  spectacole, terenuri de sport, săli de sport, cămine culturale și altele asemenea) în cadrul oricăror manifestări (culturale, artistice, științifice, sportive, etc.) desfășurate cu aprobarea Consiliului Local Mihăești;
3. Dreptul de a solicita să fie cazat gratuit în imobile ce au această destinație, disponibile și care aparțin Consiliului Local Mihăești, pe perioade de timp limitate, motivat de anumite situații personale ale deținătorilor titlului.
4. Dreptul de a solicita o reducere de 10% anual a impozitelor și taxelor locale datorate la bugetul local al comunei Mihăești pentru: terenul aferent locuinței (pănă la 500 m.p. curți construcții), locuința de reședință și un mijloc de transport, pe care le deține singur sau cu soțul/soția.

Drepturile prevăzute la punctele 1 - 4 nu sunt transmisibile și încetează în următoarele situații:

• decesul titularului;
• retragerea titlului.

Obligații ale ,,CETĂȚEANULUI DE ONOARE AL COMUNEI MIHĂEȘTI’’

Posesorul titlului de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ are umătoarele obligații:

• Prin activitatea curentă pe care o desfășoară să contribuie la dezvoltarea 

neîntreruptă a relațiilor sau activităților care au avut ca efect acordarea titlului sus-menționat;

• Să nu aducă nici un fel de atingere morală sau de prestigiu, prin  comportament sau acțiuni voluntare sau involuntare, înaltului titlu dobândit;
• Să nu compromită cu rea voință interesele comunității care i-a acordat titlul. 

În acest sens se pot enumera:

• denigrarea unor realizări comune în diverse domenii de aplicare, atunci când apar diverse obstacole de natură legislativă, administrativă sau financiară, divergențe de opinii sau de strategii, ambiții sau interese personale;
• diverse promisiuni făcute și neonorate din motive subiective, având ca scop dobândirea titlului precum și a altor avantaje morale sau materiale;
• întreruperea voluntară a unor activități în derulare de către posesorul titlului, activități în urma cărora Consiliul Local Mihăești a acordat titlul;
• condamnare penală cu caracter definitiv dată de justiție pentru activități ilegale;
• să participe (dacă alte activități mai importante nu reclamă acest lucru) la manifestări sau festivități organizate de către Consiliu Local Mihăești la care titularul, conform protocolului, este invitat.

În acest caz, primarul comunei Mihăești are obligația de a întocmi și expedia invitația de rigoare.

Procedura acordării titlului de ,,CETĂȚEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIHĂEȘTI’’

În documentația înaintată Consiliului Local Mihăești în vederea acordării Titlului de ,,Cetățean  de Onoare al Comunei Mihăești’’ și arhivată în dosarul de ședință al Consiliului Local, se vor regăsi în  mod obligatoriu:

• ·         copie a actului de identitate;
• ·         curriculum vitae;
• ·         certificat de cazier judiciar;
• ·         notă de prezentare.

În situația acordării Titlului post-mortem, se vor găsi în mod obligatoriu nota de prezentare și certificatul de deces.

Sancțiuni:

Nerespectarea obligațiilor cuprinse la punctul 2 și punctul 3, atrage după sine retragerea titlului precum și pierderea drepturilor.

Retragerea titlului se face conform prevederilor prezentului Statut.

În acest scop Consiliul Local al comunei Mihăești va adopta în ședința publică o hotărâre de retragere a titlului, respectându-se prevederile legale.

După adoptarea hotărârii de către Consiliul Local al comunei Mihăești, persoana în cauză va primi în tremen de maxim 5 zile, comunicarea în scris pentru luare la cunoștință.

Prin prezentul statut, se recunoaște dreptul la contestație al deținătorului în termen de 15 zile de la adoptarea hotărârii de către Consiliul Local al comunei Mihăești. Contestația va fi depusă în termen legal la secretarul general al comunei, în vederea soluționării ei de către Comisia juridică.

Toți cetățenii care pentru merite deosebite au fost recompensați cu titlul  ,,Cetățean   de Onoare al Comunei Mihăești’’, vor fi înscriși în CARTEA DE ONOARE a Consiliului Local Mihăești.

Fotografiile ,,Cetățenilor  de Onoare ai Comunei Mihăești’’ vor fi expuse pe un panou special în Primăria Comunei Mihăești.

Primarul Comunei Mihăești va informa mass-media asupra personalității și meritelor pentru care Consiliul Local al Comunei Mihăești a acordat persoanei în cauză titlul.

ANEXA nr. 7 - Rețeaua rutieră                                                                                                 

Căi  rutiere

Comuna este străbătută de mai multe drumuri naţionale, judeţene şi comunale.

Situaţia drumurilor este:

- Drumul Naţional DN 64;

- Drumul Naţional DN 67;

- Drumul Judeţean DJ 649;

- Drumul Judeţean DJ 650;

- Drumul Judeţean DJ 647;

- Drumul Judeţean DJ 678 A;

- Drumul Comunal DC 128;

- Drumul Comunal DC 179;

- Drumul Comunal DC 123.

Drumurile comunale arătate mai sus servesc în intravilanul satelor pe care le traversează ca străzi secundare.

Mai există şi o serie de alte drumuri secundare (uliţe săteşti) ce asigură legătura unor sate componente cu drumurile publice descrise mai sus, servind ca străzi secundare, precum şi o serie de drumuri vicinale ce asigură accesul la grupuri de proprietăţi.

Calea ferată

Comuna Mihăeşti este străbătută de traseul a mai multor reţele de căi ferate, atât de lăţime normală cât şi înguste.

În partea de est este străbătută de traseul de CF normală Piatra Olt-Podu Olt, ce deserveşte şi a ceastă comună prin Gara Govora aflată la cca 4 km de satul de reşedintă.

De asemenea, tot de lătime normală se mai găsesc şi multe racorduri la marile firme de pe platforma industrială Râmnicu Vâlcea Sud.

Comuna este străbătută şi de traseul căii ferate înguste ce asigură transportul de calcar dintre cariera Bistriţa-Arnota şi Uzina de Sodă Govora.                         

ANEXA nr. 8 - Principalele instituții din domeniul educației, cercetării, culturii, sănătății, asistenței sociale, presei, radioului, televiziunii și altele asemenea

Dotări unităţi învăţământ

ANEXA nr. 9 - Principalele funcțiuni economice, capacități  de producție diversificate din sectorul secundar  și terțiar, precum și din agricultură

Stadiul de dezvoltare economico-socială a României poate fi caracterizat prin urmărirea indicatorilor macroeconomici care exprimă potențialul și nivelul economiei, structura acesteia, eficiența folosirii factorilor de producție, gradul de competivitate internațională și nivelul de trai al populației.

Analiza situaţiei actuale evidenţiază faptul că economia României are un nivel de competitivitate mult sub media Uniunii Europene. Numărul firmelor inovative este de trei până la patru ori mai mic ca pondere în total firme, comparativ cu media Uniunii Europene, principalele decalaje constând în nivelul scăzut al implementării şi absenţa structurilor de susţinere a start-up-urilor inovative.

La nivelul comunei Mihăești principala activitate economică este reprezentată de comerţ (41 de agenţi economici) şi transport (15 agenţi economici).

Conform datelor statistice furnizate de INS şi autorităţile locale, la nivelul comunei functionează un număr de 121 de agenţi economici. Domeniile de activitate sunt diversificate (agricultură, comerţ, transport, etc). Comerţul cu amănuntul şi transportul sunt principalele activităţi.

                  PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ,                    Contrasemnează pentru legalitate:

           consilier local  Bălan Nicolae Octavian                            SECRETAR GENERAL

                                                                                                   jurist POPA Sabin-Constantin

MIHĂEȘTI :   28   martie  2024