România

România

Județul Cluj

Comuna Mihai Viteazu

Comuna Mihai Viteazu

 

 

STATUTUL -COMUNEI MIHAI VITEAZU

 

SITUAŢIA ACTUALĂ A COMUNEI MIHAI VITEAZU

 

Istoricul localităţii

            Vechimea elementului uman pe teritoriul comunei Mihai Viteazu, s-a constatat mai ales cu ocazia săpăturilor arheologice care s-au făcut în apropierea Cheilor Turzii şi pe Dealul Alb din satul Cheia.

La săpăturile efectuate în anul 1989 s-au descoperit obiecte din diferite epoci: unelte din piatră şi os, ceramică simplă şi pictată, resturi de arme din bronz, oseminte de om şi animale domestice. La Corneşti, pe dealul “Aurarul,   s-au descoperit obiecte de podoabă (brăţări, mărgele), unelte, precum şi un depozit cu piese de bronz, apreciabil ca mărime. Multe din aceste obiecte sunt localizate istoric, pe la începutul epocii feudale, însă fără determinări concrete.

            Cercetările efectuate la sfârşitul sec. XIX-lea au conchis  peşterile din Cheile Turzii au fost locuite începând cu epoca de piatră, apoi în cea a bronzului şi a fierului.

            O concepţie nouă şi aproape definitivă, cu privire la istoricul zonei, a rezultat de pe urma săpăturilor şi a vastelor investigaţii făcute cu competenţă ştiinţifică de către arheologul Nicolae Vlassa, şef de secţie la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca între anii 1966-1971, astfel  faţă de cele 32 de peşteri cunoscute, s-au mai descoperit încă 28 peşteri şi firide. S-a concluzionat atunci,  cele mai vechi urme aparţinând paleoliticului inferior (cca. 600.000 î.e.n.), au apărut în preajma cheilor, la intrarea dinspre satul Cheia, pe Dealul Alb. Aici s-au descoperit, într-o străveche peşteră formată în alabastru, o locuire a omului primitiv, cu vetre de foc şi unelte de silex, aparţinând Culturii Prund. Tot pe Dealul Alb s-au descoperit fosile ale unor animale preistorice: rinocer, elefant şi o specie de cal sălbatic.

            Studii foarte importante legate de aşezarea comunei Mihai Viteazu au fost realizate la sfârşitul sec. XIX-lea de către istoricul şi geograful Orban Balás (Cum părăsim Turda ajungem la localităţile Sânmihaiu de Jos şi Sânnmihaiu de Sus, ce sunt aproape contopite. Pe circa 4 km se întinde una dintre cele mai mari comune a Scaunului Arieşului []Astăzi (1880) satul se află în partea dreaptă a Arieşului, dar cum spun bătrânii, satul se întindea pe malul stâng al Arieşului, nu satul s-a mutat, ci Arieşul a fost obligat sa-şi schimbe cursul, prin zăgăzuire, pe la poalele Dealului Hodiniş. Şi acum se văd urmele digului în satul de jos, la moara care se află la Argila de Jos).

 

Atestarea documentară

Comuna Mihai Viteazu (magh. Szentmihály), este o localitate care face parte din judeţul Cluj, regiunea istorică Transilvania. În perioada interbelică a fost reşedinţa unei regiuni din judeţul Turda. 

            

 

 

 

 

 

 

 

Localitatea a luat naştere prin unirea satelor Sânmihaiu de Jos şi Sânmihaiu de Sus. Până în anul 1876 ambele sate (Sânmihaiu de Jos şi Sânmihaiu de Sus) au aparţinut Scaunului Secuiesc al Arieşului.

            Dintre toate satele din Scaunul Arieş, Sânmihaiul este atestat, în spaţiul actual, din anul 1170 cu dovezi de existenţă. În acea dată, la o fixare de graniţă între Turda şi Scaunul Arieş, se aminteşte despre această localitate de graniţă sub numele de Szent-Mihalyfalva.

După Orbán Balász, prima dovadǎ de existenţă se face, după cum am mai precizat, la 1170. Tot el precizează  la 1241 satul a fost distrus de tătari. Apare din nou, într-un document referitor la înfiinţarea Scaunului Arieş, în 1313, precum şi în registrul de dijme papale (1332-1335), unde este prezentat un anumit Paulus Sacerdos de Sancti Michaelis. Între anii 1332-1335, întâlnim în registrele papale, denumirea satului Villa Sant Michaeli.

Un alt autor, Ernst Wagner  ca dată pentru prima menţiune documentară, anul 1176 pentru localităţile Alsoszentmihaly(Sânmihaiul de Jos) şi 1394 pentru Felsoszentmihaly (Sânmihaiul de Sus).

            Documentele confirmă cu claritate existenţa la 1394, a satului Sânmihaiu de Sus şi în 1441, a posesiunilor din Sânmihaiu de Sus. Pe la 1442, comuna MihaiViteazu este menţionată, cu prilejul „homagiului, faţă de principele Gheorghe Rakoczi al II-lea. După o perioadă de 14 ani, respectiv în 1455, apare sub numele de Zenthnyfalva, apoi după 200 de ani (1624) Also-Szent-Mihalyfalva, în 1760-1762 Also Szent Mihaly, iar în 1854 Also Szent Mihalyfalva.

            Satul Sânmihaiu de Sus la 1394 apare sub numele de Felsewszentmihalyzfalva, la 1468 Felsew-Szent Mihaly, la 1760-1762 Felso-Szent Mihaly, iar la 1854 Felso-Szent Mihalyfalva.

În ceea ce priveşte satul Cheia(Mischiu, Meszkö), este specificată ca dată de atestare în 1333, Sacerdos de Meszkö. În unele documente, numele acestei localitatăţi este de Mişcău.

            Pentru satul Corneşti, prima menţiune documentară a existenţei localităţii este în anul 1332, când se precizează preoţii care achită dijma în Arhidiaconatul de Turda. Mai apare o nouă menţiune documentară după aproximativ 200 de ani, respectiv în 1587-1589 cu prilejul perceperii dijmei din această zonă.

 

 Aşezarea Comunei Mihai Viteazu

 

            Comuna Mihai Viteazu face parte din ţara Tansilvaniei, regiune situată în partea de sud-est a judeţului Cluj, la limita vestică a Câmpiei Transilvaniei, în cea mai mare parte depresiunea Turda-Câmpia Turzii, formată în cursul mijlociu şi inferior al Arieşului. Spre limita de vest şi nord-vest a teritoriului comunei, apare partea periferică a Câmpiei Transilvaniei, reprezentată printr-un versant monoclinal dezvoltat între altitudinea de 335-500 m.

            Din punct de vedere teritorial comuna Mihai Viteazu este una dintre cele mai mici din cadrul judeţului Cluj, ea având o suprafaţă de 47,53 km², respectiv 4753 ha, dintre care 1129 ha (Mihai Viteazu 880 ha, Cheia 114 ha, Corneşti 135 ha) fiind intravilan şi 3624 ha extravilan.

            Centrul de comună, satul Mihai Viteazu, se află pe drumul naţional 75 Turda-Câmpeni, la 6 km de Turda.

            Vecinii sunt: comuna Sănduleşti la Nord, comuna Petreştii de Jos la Vest, comuna Moldoveneşti la Vest şi Est şi Municipiul Turda la Est.

            Comuna este situată la poalele munţilor Apuseni, de-a lungul Văii Arieşului, în zona de contact a Munţilor Trascăului cu Podişul Transilvaniei. 

            

 Localităţi aparţinătoare Comunei Mihai Viteazu

 

Comuna Mihai Viteazu este alcătuită din 3 sate: Mihai Viteazu , Corneşti şi Cheia.

            Mihai Viteazu - centrul de comună - este şi cea mai importantă aşezare din punct de vedere socio-economic şi cultural. Se găseşte pe cursul Arieşului şi pe DN 75 la 6 km de Turda. 

În august 2006 Mihai Viteazu devine “SAT EUROPEAN, ca urmare a rezultatelor deosebite înregistrate în cadrul acţiunilor comunitare înscrise în baza concursului  “Satul românesc, sat european, organizat în 2005 de către Delegaţia Comisiei Europene în România. 

            Corneşti - se află pe cursul Arieşului, în amonte de centrul de comună, adică în partea de vest. Este a doua localitate a comunei, atât ca suprafaţă cât şi ca număr de locuitori. Se află pe DN 75 la aproximativ 10 km de Turda şi 4 km de centrul de comună.

Cheia - este situată în partea de nord-vest a comunei, în zona colinară. Pe raza localităţii Cheia se află cabana Cheile Turzii şi intrarea în vestitele Chei. Este cea mai mică dintre localităţile comunei şi este aşezată pe malul stâng al Arieşului. Este legată de şoseaua naţională printr-un drum comunal 1 km.

 

Cadrul fizico-geografic

            Transilvania este considerată de către mulţi specialişti ca ţara tuturor formelor de relief, de la câmpia joasă până la munţii relativ înalţi. 

            Ea se înfăţişează într-un peisaj natural deosebit de variat, complex şi pitoresc.Faptul  s-au aşezat oameni în  această zonă întinsă a Apusenilor este urmarea simbiozei dintre aceştia  şi formele de relief, care le-a oferit cadrul şi potenţialul natural unei dezvoltări socio-economice.

 Relieful şi climă

 Relieful

            Dacă se studiază cu atenţie întregul relief al Transilvaniei se va constata  el înfăţişează un peisaj natural deosebit de variat, complex şi pitoresc.

            Relieful comunei Mihai Viteazu este foarte diversificat, de un pitoresc aparte, el constituind o importantă sursă turistică.

Satele Mihai Viteazu şi Corneşti fac parte din categoria localităţilor de câmpie de tip adunat, având densităţi de tip intravilan de 18,23 locuitori/ha la Mihai Viteazu şi de 13,54 locuitori/ha la Corneşti. Satul Cheia este situat pe versantul cu pantă pronunţată, de pe malul stâng al Arieşului, cu aspect ce îl prezintă ca o localitate răsfirată într-o oarecare măsură, un tip de aşezare premontană, având o densitate de 8,8 locuitori/ha.

            Având o poziţie geografică deosebită pe cursul mijlociu al Arieşului, la limita dintre zona premontană şi depresiunea cea mai fertilă a judeţului, comunei i se conferă rolul de baraj în faţa emigraţiei din zona montană. 

            Având un relief plat, cu o pondere a pădurilor destul de scăzută, comuna Mihai Viteazu este o unitate teritorial-administrativă de câmpie, cu o agricultură intensivă şi un grad de urbanizare ridicat, cu foarte bune legături cu zonele înconjurătoare.

Pe teritoriul comunei, situate la periferia estică a Munţilor Apuseni, într-o zonă foarte complexă atât din punct de vedere fizico-geografic, cât şi economic-geografic, se interferează trei trepte de relief: montan, deluros şi de şes, cu predominanţă.

a). Relieful montan - deţine 10% din suprafaţa comunei şi corespunde cu ultimele ramificaţii  ale Munţilor Trascăului, subunitate a Munţilor Apuseni.

            Pe teritoriul comunei este inclus un sector restrâns din Cheile Turzii, respectiv intrarea estică, şi defileul sălbatic al văii Hăşdate, cuprins între Cheile Turzii până la vărsarea în Arieş, în dreptul satului Corneşti.

Altitudinile sunt sub 800 m, atingând abia în punctele maxime 741 m (Dealul Mare) şi 750 m (Colţul Sândului).

            Alte câteva culmi montane din zona defileului, în partea de vest a comunei, sunt: Baba Vară, culme împădurită cu pini şi având zone de păşunat, Vârful Piatra Sură, Poiana Mică, Poiana Mare, Aluniş.

            Din punct de vedere geologic întâlnim aici calcare, gipsuri şi şisturi cristaline, în apropierea satului Cheia găsindu-se o carieră de piatră. 

b). Dealurile - deţin 30% din teritoriul comunei şi includ versantul stâng al văii Arieşului. Această treaptă de relief aparţine periferiei nord-estice a Câmpiei Transilvaniei.Altitudinele coboară de la 445 m la 350 m la baza versantului, în apropierea firului văii.Specific pentru această zonă sunt alunecările de teren care se întind din Mihai Viteazu, până în preajma satului Cheia. Acestea sunt alunecări vechi cu aspect de piramidă sau movilă, iar în spatele lor se întâlnesc ochiuri de apă. Alunecările sunt rezultatul exploatărilor întinse din carierele de marne, argilă şi gipsuri. Dealurile din această zonă sunt:

  • Dealul Hodiniş 444 m - fânaţ
  • Dealul Piatra Tăiată - păşune şi fânaţ
  • Dealul Pordei - fânaţ şi arabil până la limita cu comuna Sânduleşti
  • Dealul Dosul
  • Dealul Faţa Dosului - 450 m
  • Dealul Faţa Dosului de Sus
  • Dealul Faţa Dosului de Jos 
  • Dealul Alb - 500 m
  • Dealul Imezeu - 425 m
  • Dealul Lupilor
  • Dealul Continit

 

c). Treapta depresionară - deţine cea mai mare parte din teritoriul comunei respectiv 60%. Câmpia are pe teritoriul comunei două subunităţi distincte: Lunca Arieşului, în imediata vecinătate a râului, şi terasele. Astfel, din Lunca Arieşului putem localiza, în partea dreaptă a râului, două zone: Ciga de Sus şi Ciga de Jos, iar în partea stângă a râului: Pordei sub Deal şi Valea Sândului.

            Dar cea mai întinsă câmpie a comunei, şi desigur zona agricolă cea mai importantă, este partea de sud a localităţii Mihai Viteazu. Este vorba despre câmpia care cuprinde două terase distincte care ating câteva sute de metrii lăţime şi se întind la vest până la satul Corneşti, iar la est până la hotarul Turzii.

            Această zonă se împarte în două subdiviziuni: Terasa de Jos şi Terasa de Sus. Geologic, aici predomină depozitele de terasă: pietriş, nisip şi aluviuni. În urmă cu multe sute de ani cursul Arieşului era prin zona Terasei de Jos. Se distinge şi acum albia pietroasă a râului care a fost strămutat din cauza inundaţiilor dese şi devastatoare.

 Clima

            Clima este continental moderată, însă pe raza comunei diferă de la sat la sat, cu deosebire în ceea ce priveşte satele Mihai Viteazu şi Corneşti, pe de-o parte, şi satul Cheia, pe de altă parte. Astfel, în timp ce pentru satele Mihai Viteazu şi Corneşti temperatura medie anuală este de 19-22˚C, la Cheia, datorită curenţilor ce pătrund dinspre Cheile Turzii, se înregistrează temperaturi cu 2-3˚C sub media comunei. 

            Înălţimile care sunt pe malul stâng al Arieşului formează un paravan ce protejează satele Corneşti şi Mihai Viteazu de curenţii ce vin dinspre munte, în mod deosebit, dinspre Cheile Turzii. 

Microclimatul comunei este favorizat de influenţele fonice. Acestea sunt mişcări descendente ale aerului pe versantul estic al Munţilor Apuseni, mişcări ce se resimt pe culoarul Arieşului şi al Mureşului.

            Sunt frecvente inversiunile de temperatură în zona depresionară (cantonarea aerului rece pe vale), în intervalul mai răcoros al anului (septembrie-martie), cu maxim de intensitate şi frecvenţă în luna decembrie.

            Nu se poate vorbi de călduri excesive şi nici de geruri puternice, mai ales în ultimii 20 de ani, toamnele sunt lungi, cu o vreme deosebit de frumoasă, vânturile sunt orientate atât pe culoarul Arieşului, cât şi în Cheile Turzii. Sub aspectul precipitaţiilor, media anuală este de 550700 l/m2. Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. De regulă, îngheţul apare în partea a doua a lunii noiembrie, iar zăpada după 10 decembrie.

 Resurse naturale

            Din punct de vedere geologic predomină depozitele fluviale de luncă şi terasă. Aceste formaţiuni constituie amplasamentul localităţilor Mihai Viteazu şi Corneşti, ambele situate pe terasa a III-a pe malul drept al Arieşului, pe terenul cu pante slabe şi foarte slabe spre sud.

            Conform datelor arheologice, localităţile Mihai Viteazu şi Corneşti, au fost fondate iniţial pe malul stâng al Arieşului, însă din cauza marilor şi permanentelor inundaţii ce puneau în pericol viaţa şi bunurile locuitorilor, aceste două aşezări au fost mutate pe malul drept pentru a se asigura mai apoi o dezvoltare pe toate planurile. Dintr-o serie de documente, rezultă  în urmă cu mulţi ani, râul Arieş şi-a avut albia pe un alt traseu, ce se afla în zona de dincolo de calea ferată îngustă, dintre Fabrica de Sticlă şi dealul unde se află mormântul marelui Voievod Mihai Viteazul (conform documentului ce se referă la construirea Fabricii de Sticlărie, de unde rezultă  pe locul unde urma  se construiască unitatea, precum şi în împrejurimi, erau multe mlaştini, trestie şi terenuri care erau bune pentru a fi exploatate pentru construcţii, nisip şi balast).

            Solul are o fertilitate dintre cele mai ridicate din judeţ, lucru ce a asigurat, în mod constant, o producţie vegetală importantă.

În ceea ce priveşte subsolul, în comuna Mihai Viteazu se exploatează:

  • argila-din zona Dealului Hotiniş, din partea de est a localităţii Mihai Viteazu, înspre municipiul Turda. 
  • balastul (folosit în construcţii)-se scoate din Lunca Arieşului, mai ales din partea de est a satului Cornesti, unde se află o importantă balastieră.
  • apele subterane- reprezintă o mare bogăţie a comunei Mihai Viteazu.

            O altă bogăţie aflată în zona comunei Mihai Viteazu o reprezintă marile rezerve de pietriş şi nisip de pe albia minoră a râului Arieş, materie primă pentru realizarea construcţiilor civile şi industriale. De asemenea mai există şi o importantă rezervă de gips în apropierea satului Cheia.

Principalele resurse ale solului aflate în perimetrul comunei Mihai Viteazu sunt materialele de construcţii. Acestea pot reprezenta materii prime pentru unităţi dispuse  le prelucreze, transformându-le în produse superioare: ciment, sticlă, gips, ceramică, cărămidă.

 Reţeaua hidrografică

            De la est la vest comuna este străbătută de râul Arieş (Aurarul), care are un traseu variabil, cu multe meandre şi o reţea hidrografică săracă. Principalul afluent al Arieşului, pe teritoriul comunei este pârâul Hăşdate care curge dinspre nord în partea de vest a comunei.

 

            a) Izvoarele subterane

            Apele subterane aflate în perimetrul comunei Mihai Viteazu sunt captate prin staţiile de pompare şi pot asigura apa potabilă pentru oraşele Turda şi Câmpia Turzii. Apele din pânza freatică sunt captate prin trei staţii amplasate astfel: una în partea de vest a satului Cornesti şi două staţii în satul Mihai Viteazu, în partea de est şi de vest a localităţii.

            Pânza freatică este la o adâncime de 6-7 m şi ea este captată în gospodăriile populaţiei  prin pompe manuale sau fântâni săpate.

 

            b) Apele curgătoare

            Valea Arieşului, părăseşte munţii la Moldoveneşti, străbătând comuna Mihai Viteazu de la vest la est.

            Râul Arieş este pricipala apă curgătoare din comună şi acesta izvorăşte din Munţii Apuseni. Pe cursul său superior adună mulţi afluenţi, având astfel un debit considerabil.

            După inundaţiile catastrofale din 1975, s-au construit diguri de apărare a satului. Astfel, terenurile din Ciga de Sus şi Ciga de Jos nu mai sunt inundabile, ele fiind redate integral agriculturii.

            Arieşul primeşte pe teritoriul comunei Mihai Viteazu trei afluenţi:

  • Valea Hăşdate, care la traversarea calcarelor din Munţii Trascăului şi-a creat chei, iar apoi şi-a săpat prin munţi un sălbatic defileu, până la confluenţa cu râul Arieş, la Corneşti.
  • Valea Bădenilor, traversează terasele de la sud la nord şi se varsă în Arieş pe raza localităţii Mihai Viteazu.
  • Valea Plăieştilor, este un pârâu mic, paralel cu Valea Bădenilor, şi se varsă în Arieş în dreptul localităţii Cheia.

 

 

            c) Apele stătătoare

            Pe teritoriul comunei Mihai Viteazu sunt puţine exemple care se încadrează la acest subcapitol. Totuşi, se poate aminti Balta Cheia, baltă formată din acumulările apei de ploaie în excavaţiunile cauzate de alunecările de teren din zona deluroasă. Balta are o întindere de aproximativ 15 arii, iar apa este folosită la adăpatul animalelor care pasc pe păşunile din împrejurimi. În această baltă există peşte, iar în zona din jurul bălţii întâlnim o vegetaţie specifică: papură, trestie, pipirig, arini şi salcie.

Bălţi mai mici se formează şi pe malurile Arieşului, mai ales în partea dinspre sat. Când apele Arieşului ies din matcă, excavaţiunile efectuate pentru scoaterea balastului şi nisipului se umplu cu apă. Şi în aceste bălti există peşte, iar în zonă există vegetaţia specifică zonei de baltă amintită mai sus.

 

Solurile

            Calitatea solului este foarte bună, astfel  acesta are o fertilitate ridicată, dintre cele mai ridicate din judeţ, ceea ce a asigurat în mod constant o producţie vegetală şi de legume importantă. Cultivarea viţei de vie şi pomicultura au o mare însemnătate.

Comuna Mihai Viteazu  are soluri foarte diversificate, în funcţie de forma de relief analizată. Relieful fiind foarte variat determină şi o mare diversitate a solurilor.

            În zona de luncă şi terasa inferioară, solurile sunt aluvionare necarbonate, humificate, soluri foarte bune pentru cultivarea legumelor.

            Soluri foarte productive sunt şi cele de pe terasa superioară, mai ales cele din partea de sud a comunei, respectiv în luncă şi Tabla Plăieşti. Aici există solul brun de terasă şi solul brun roşcat de tereasă, mediu şi puternic levigat. Aceste soluri permit cultivarea cu succes a cerealelor, cartofului, sfeclei de zahăr, dar şi a zarzavaturilor şi a cepei.

            În partea nordică a comunei, în zona de deal, solurile sunt diferite şi mai puţin rodnice: sol aluvionar brun mediu humificat cu material schelet rar şi multe soluri erodate în zona Dealului Alb, cernoziom levigat degradat.

            Versantele slab înclinate din zona Cheilor Turzii sunt cu soluri brune gălbui de pădure şi podzol, marnă şi nisipuri.

 

  Flora şi fauna

            Flora este caracteristică zonelor de câmpie şi de deal. Zona Cheilor Turzii prezintă o situaţie deosebită, aici cresc aproape 1000 de soiuri de plante, care reprezintă aproape o pătrime din soiurile florei ţării, precum şi plante foarte rare. Această rezervaţie floristică, cu multiple valenţe de ordin ştiinţific, social, estetic, a fost pusă sub ocrotire.

            Flora specifică zonei de deal poate fi exemplificată aici cu păşuni întinse din preajma satului Cheia unde se regăsesc ierburi, tufe de măceş şi porumbel.

            În zona Munţilor Trascăului se află, grupate pe versante, păduri de foioase care ocupă aproximativ 40% din totalul fondului forestier al comunei. Coniferele, respectiv pinul, ocupă aproximativ 60% din suprafaţa acoperită cu pădure. În total, pădurea acoperă 555 ha din suprafaţa comunei Mihai Viteazu. Pe Valea Hăşdatei şi pe Arieş se întâlnesc arinul şi salcia.          În ceea ce priveşte fauna, se poate vorbi despre existenţa berzei albe, a unor păsări sedentare şi ale unor păsări migratoare, a şoarecelui comun, a hârciogului, a cârtiţei, a potârnichii. Se mai întâlnesc şi mistreţul, lupul, vulpea, căprioara.

            Speciile întalnite aici sunt şi de interes cinegetic, zona fiind căutată de vânători şi pescari. Se pot vâna iepuri, mistreţi, căprioare, vulpi. Foarte imporatant este  în stâncăria Cheilor Turzii se mai pot vedea exemplare rare de acvilă de stâncă.

            Lumea păsărilor este foarte bogată, existând aici specii de păsări prezente şi în alte zone ale ţării: cioara de arătură, guguştiucul, ţarca, potârnichea, fazanul, rândunica, vrabia, cucul, barza şi altele. În apele Arieşului şi Hăşdatelor se găseşte mreana, cleanul şi scobarul.

 

Rezervaţiile naturale

Când se vorbeşte despre zona Turda, în special despre comuna Mihai Viteazu, în mod automat se face referire în primul rând la Cheile Turzii.Obiectiv turistic deosebit, atât pentru români, cât şi pentru străini, Cheile Turzii atrag anual foarte mulţi turişti, sportivi, oameni de ştiinţă, tineri ecologişti.

            Cheile sunt parcurse de firul văii Hăşdate care străbate stâncile Munţilor Trascăului, oferind imagini extraordinare. Pereţii muntelui prezintă pe ambele părţi nenumǎrate peşteri, de diferite dimensiuni, unele din ele au oferit adăpost omului primitiv, care a lăsat aici urme materiale.

            Cheile Turzii au exercitat o mare atracţie pentru localnicii din jur care au dat denumiri sugestive unor formaţiuni. De asemenea s-au formulat şi perpetuat poveşti şi legende legate de apariţia unor forme de relief, izvoare. Acestea au mers, însă, în paralel cu istoria şi geografia greu de descifrat a cheilor.

            Despre flora şi fauna din Cheile Turzii se poate spune  sunt deosebite, Cheile Turzii reprezentând un adevărat monument al naturii, este o rezervaţie floristică cu exemplare de plante unice în Europa. Aici cresc aproape 1.000 de soiuri de plante printre care se numără şi plante rare. 

           Peisajul sălbatic întâlnit în Chei determină  mulţi turişti  revină şi  petreacă din ce în ce mai mult timp în zonă. Acest loc este preferat şi de către alpinişti, ei având posibilitatea   escaladeze pereţii de piatră ai Cheilor. 

            Câteva din rarităţile din aceasta zonă, sunt: ceapa ciorii din cheie (Allium obliquum), o specie de scoruş (Scorbus dacica), arbustul pitic-cârcelul (Epehedra distachya) aceste plante aflându-se aici din epoci îndepărtate. Specii alpine: ochiul boului (Aster alpinus), piciorul cocoşului (ranunculus oreophilus), bănica (Phyteuma orbiculare), odoleanul de stâncă (Valeriana tripteris). Din vegetaţia de stepă întâlnim specii de colilie (Stipa eriocoulis), colilie neagră (Stipa capillata), păiuş (Festuca vallesiaca), peliniţă (Artemisia pontica). Alte specii rare sunt: zmeoaica, frăsinelul, garofiţa, tisa, tulchina.

            Factorii naturali atât de specifici au avut drept consecinţă şi dezvoltarea unei faune caracteristice acestui defileu. Astfel, aici există specii rare de izopode (Andronicus roseus transsylvanicus), melci, insecte cum este călugǎriţa (Montis regiosa), fluturele Ascalaphus macaronius, leul furnicilor (Euroleon nostras), libelula Caloterix splendes. Dintre păsări, adevǎrata fală a cheilor este acvila (Aquila chryaëtos). Tot o raritate e corbul (Corvus corax) şi alte specii mai mici.

            Mamiferele întâlnite aici sunt: chiţcanul de pădure, chiţcanul de apǎ, liliecii cum ar fi Myotis myotis, nevǎstuica, jderul de piatră, pisica sǎlbatică, mistreţul, căprioara, iepurele, veveriţa.

            Datorită acestor bogăţii legate de flora şi fauna cheilor, acest loc atât de interesant a fost declarat monument al naturii şi protejat prin lege.

            Cheile Turzii sunt un punct de atracţie turistică pentru mulţi drumeţi şi călători şi este unul dintre monumentele naturale cele mai cunoscute din România.

 

Caracteristici generale ale economiei

 

Pe raza comuneiMihai Viteazusunt înregistraţi aproximativ 200 de agenţi economici, în diferite domenii precum: comerţ, construcţii, agricultură, servicii, industrie. După cum reiese din graficul de mai jos cele mai multe firme înregistrate pe teritoriul comunei sunt în domeniul serviciilor şi al comerţului, însă activitatea principală a locuitorilor din Comuna Mihai Vitezu este agricultura.

 

 

 

 

 Industrie

Activitatea industrială este reprezentată de 8% din totalul firmelor înregistrate în comuna Mihai Viteazu.În funcţie de activitatea societăţilor  structura firmelor producatoare se prezintă  astfel:

 

            Rezervele de pietriş şi nisip şi compoziţia solurilor din zona Mihai Viteazu reprezintă un element cheie pentru industria extractivă şi de producţie a materialelor de construcţii. Firmele înregistrate pe teritoriul comunei, care activează în aceste domenii reprezintă aproximativ 47% din totalul firmelor productive. În acest context în localitatea Mihai Viteazu activează două firme care extrag piatră pentru construcţii şi cinci firme care produc materiale de construcţii precum rigips, beton dale, cărămidă, etc.

            Societăţile care desfăşoară activităţi în industria de prelucrare a cărnii reprezintă de asemenea o pondere însemnată, aproximativ 20%din totalul firmelor productive, restul de 35% fiind reprezentate de firme care au ca şi activităţi: producţia de îmbrăcăminte, producţia de paleţi, etcAgricultura şi zootehnia

 

În Comuna Mihai Viteazu activitatea principală a populaţiei este agricultura. Aici se desfăşoară activităţi preponderent agricole.

Societăţile înregistrate pe raza comunei cu domeniu de activitate agricol reprezintă 6% din numărul total alagenţilor economici.

 Agricultura

La sfârşitul anului 2013, fondul funciar al comunei Mihai Viteazu cuprindea 4753 ha. Din care:

  • suprafaţă agricolă 2987 ha din care:
  • suprafaţa arabilă: 2107 ha;
  • suprafaţa viticolă: 10 ha;
  • suprafaţa pomicolă: 5 ha;
  • păşuni naturale 698 ha;
  • fâneţe naturale 167 ha.
  • Terenuri neagricole  1766 ha din care:
  • suprafaţă de pădure şi vegetaţie forestieră 647 ha;
  • alte tipuri de suprafeţe 1119 ha (terenuri ocupate de ape şi stuf, terenuri ocupate de construcţii, căi ferate şi de comunicaţii)

 

 

În tabelul de mai jos este reprezentată situaţia fondului funciar al Comunei Mihai Viteazu:

 

 

 

 

Pe teritoriul comunei activitatea agricolă este extrem de diversificată, predominând suprafeţele arabile cultivate cu cereale. În anul 2013 suprafaţa arabilă a comunei a fost compusă astfel:

 

Cereale boabe

1456 ha

Plante uleioase

141 ha

Plante pentru industrializări

141 ha

Cartofi

111 ha

Legume în câmp şi în solarii

148 ha

Plante de nutreţ

110 ha

 

            

            Din totalul suprafeţelor agricole utilizate în Comuna Mihai Viteazu, o parte sunt utilizate de societăţi cu activitate agricolă. În tabelul de mai jos sunt evidenţiate societăţile comerciale care deţin cele mai însemnatesuprafeţe de teren:

 

Numele societăţii comerciale

Suprafaţa deţinută

S.C. AGROLIRA S.R.L

78 ha cereale

S.C. AGROMEC S.R.L.

151,50 ha cereale

S.C. RITAK S.R.L.

426,89 ha cereale

S.C.  AGROCOMB BC S.R.L

9,02 ha cereale

S.C. CARINAG S.R.L.

78,34 ha cereale

S.C. SABIN IMPEX S.R.L.

57,12 ha cereale, 1,50 ha legume, 1 ha cartofi

 

            Pe lângă aceste societăţi există numeroase persoane fizice, constituite ca şi Persoane  Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale sau Întreprinderi familiale care desfăşoară activitate economică în domeniul agricol.

            Pe teritoriul Comunei Mihai Viteazu nu există în momentul de faţă puncte de colectare a produselor agricole, astfel  cei mai mulţi dintre agricultori îşi desfac marfa în pieţe.O parte dintre agricultorii din comună au încheiat acorduri cu Asociaţia ,,Polul agro-zootehnic-industrial arieş pazia” din Câmpia Turzii, care funcţionează ca şi centru de colectare al produselor agricole.

 

Zootehnia

Ramura zootehnică este mai puţin dezvoltată la nivelul comunei Mihai Viteazu, însă nu este de neglijat. La nivelul comunei Mihai Viteazu societăţileeconomice care au activitateîn domeniul zootehnic deţin animale precum ovine şi bovine.De asemenea pe teritoriul comunei activitatea economică în acest domeniu este întregită de microferme, persoanele fizice autorizate care deţin un număr semnificativ de animale ovine, bovine şi caprine.

Pe teritoriul comunei activează trei societăţi în industria de prelucrare a cărnii, acestea fiind principalele puncte de desfacere pentru crescătorii de animale. 

 Sectorul serviciilor

Sectorul serviciilor este reprezentat de 56% din totalul firmelor care activează pe raza Comunei Mihai Viteazu. 

 

 Turismul

Comuna Mihai Viteazu este o localitatea cu un pontenţial turistic ridicat.  Natura a înzestrat comuna Mihai Viteazu cu numeroase bogăţii.  Aici există o importantă sursă de apă, pădure şi verdeaţă, locuri de odihnă şi de viaţă, condiţii propice de desfăşurare a turismului.

Cheile Turzii obiectiv turistic  înscris pe hărţile turismului internaţional. Aşezată într-o zonă ce are la nord-vest dealuri pitoreşti ce se pierd în vecinătatea munţilor Apuseni. Cheile Turzii cuprind un total de 175 ha şi se desfăşoară pe 15 km lungime, între Buru şi Tureni. Ele fac parte din primele 5 zone de alpinism din ţară, fiind în acelaşi timp un loc important pentru practicarea unor sporturi montane şi activităţi recreative.

            Cele două peşteri din Chei, care îngrădesc Cheile de o parte şi de alta, sunt străbătute de apele pârâului Hăşdate. Ele au aceeaşi înălţime şi deschidere, ceea ce demonstrează  înainte de a forma Cheile Turzii, ele constituiau o singură peşteră. Înălţimea acestora este de 34m, lungimea de 2030 m şi se ramifică în interior.

            Zona în care curge pârâul Hăşdate, de la ieşirea din Cheile Turzii, este împădurită, plină de verdeaţă, o zona semisălbatică, cu un peisaj deosebit. În acest loc se găseşte şi lacul Ciucaş, foarte frecventat de către turişti.

            La sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVII-lea, pe muntele ce coboară dinspre Trascău (Remetea) şi care duce în Cheile Turzii, deasupra comunei Sănduleşti, zona acoperită complet de păduri, la o altitudine de 780 m s-a ridicat o mânăstire care a fost loc de rugă pentru oamenii acelor timpuri şi locuri. Mânăstirea a fost distrusă într-un incediu în timpul revoluţiei de la 1848. În 1935 a fost iniţiată o acţiune de reconstruire a ei, rezultatul acestei acţiuni fiind abandonul.

            În Cheile Turzii se poate ajunge prin mai multe căi de acces. Astfel, se poate merge de la Turda prin Mihai Viteazu spre satul Cheia, iar de la ieşirea din Cheia la numai 3 km distanţă se află acest minunat obiectiv turistic. De asemenea se poate ajunge la Cheile Turzii trecând şi prin satele Tureni şi Sânduleşti. De la Turda la Chei distanţa este de 12 km, în timp ce de la Cluj-Napoca până în această zonă turistică trebuie parcurşi 42 de km. 

            Mormântul lui Mihai Viteazul reprezintă un alt punct de atracţie pentru turişti. Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul, capul a fost dus la Mânăstirea Dealu de lângă Târgovişte, fosta capitală a Ţării Româneşti.Iniţial, pe acest loc, soţia sa Doamna Stanca, cu învoirea principelui Transilvaniei Gabriel Báthory, a reuşit  ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troiţe.Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul Vasile Moldovan din comuna Mihai Viteazu a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări.

            Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1923 o Troiţă din lemn. Realizarea Troiţei a fost posibilă şi cu sprijinul „Societăţii monumentelor istorice” din Bucureşti. Troiţa de lemn, în prezent expusă la Muzeul de Istorie din Turda (din anul 1977), este lucrată în stil popular. Ea are gravată inscripţia: „Aici a fost răpus marele voievod Mihai Viteazul la 9 august 1601.

            Potenţialul turistic ridicat este oferit şi de numeroasele monumente istorice care se găsesc pe teritoriul comunei. Având în vedere listaelaborată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România în anul 2010 pe teritoriul comunei Mihai Viteazu se găsesc următoarele monumente istorice:

  • Aşezarea romană din punctul "Coborâre" datează din epoca romană
  • Situl arheologic din punctul "Valea Sândului" dinsec. II - III p. Chr.
  • Aşezarea de lângă fântâna "Şai" 
  • Situl arheologic din punctul "Cetatea Fetei" din sec. II-III p. Chr.
  • Tumulii preistorici de pe malul stâng al Arieşului, în direcţia Sănduleşti 
  • Situl arheologic preistoric din punctul "Drumul văii" - perioada de tranziţiela epoca bronzului
  • Tumulii preistorici din punctul "Izvorul Sălciu" 
  • Biserica romano-catolică din Mihai Viteazu care datează din sec. XIX
  • Biserica unitariană din Mihai Viteazu care datează din sec. XVIII
  • Biserica reformată-calvină din Mihai Viteazu care a fost construită în perioada 1674-1684

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977. Înalt de 1601 cm (evocă anul morţii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate române unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate române. În vecinătatea monumentului s-a construit în anul 2005 Biserica Mihai Vodă, copie după Biserica Mihai Vodă ridicată la Bucureşti de către Mihai Viteazul. 

            Monumentul cu bustul marelui voievod Mihai Viteazu, inaugurat de autorităţile locale în august 2006, pentru marcarea a patru secole de la moartea acestuia.

            În satele Corneşti şi Cheia se regăsesc ca şi obiective turistice biserica catolică, respectiv cea ortodoxă.

 

            Unităţi de cazare şi alimentaţie publică

La nivelul Comunei Mihai Viteazu, conform datelor Institutului Naţional de Statistică în anul 2013 numărul turiştilor în structurile de primire turistică a fost de 1529 de persoane, în creştere faţă de de anul 2012, cândîn aceste structuri s-au cazat un număr de 1193 de persoane.

În momentul de faţă activitatea economică în domeniul turismului desfăşurată în localitatea Mihai Viteazu este reprezentatăde 6 unităţi de cazare,majoritatea având şi unităţi de alimentaţie publică, de tip restaurant.

 

Denumire

Nr. locuri

Stele/margarete

Locaţie

Pensiunea

Casa moţească

30

3 margarete

Corneşti

Pensiunea  “Maria

16

3 margarete

Mihai Viteazu

Hotel/restaurant “A&A

20

2 margarete

Mihai Viteazu

Hotel/restaurant “Ciprian

36

2 stele

Corneşti

Cabana Cheile Turzii

40

-

Cheia

Căsuţe de lemn- de vară

12

-

Cheia

 

            

 Transportul

            Activitatea economică de transporturi reprezintă peste 52% din totalul firmelor de servicii înregistrate pe teritoriul comunei Mihai Viteazu. Acest lucru se datoreză în primul rând poziţionării faţă de Autostrada Transivania, element foarte important din perspectiva agenţilor economici care activează în acest domeniu, dar şi apropierii faţă de orşul Turda. În aceste condiţii pe teritoriul comunei sunt înregistrate aproximativ 47 de firme de transport din care  majoritatea au ca şi activitate transportul rutier de mărfuri.

            Din punct de vedere al transpotului persoanelor între localităţi, acesta este realizat de către o singură firmă de transport. FirmaALIS GROUP cu sediul în Turda care efectuează transport persoane cu microbuze de 19/ 24 de locuri. Având în vedere apropierea faţă de oraşul Turda în Comuna Mihai Viteazu nu există înregistrate firme de taxi. 

 

Comerţul

Comerţul reprezintă o activitatea economică importantă pe raza Comunei Mihai Viteazu. Firmele cu activitate în acest domeniu reprezentând 25% din totalul firmelor înregistrate pe raza comunei. Firmele care desfăşoară activitate în acest domeniu sunt în principal firme care au activităţi precum: Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun sau  baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, comerţ al produselor agricole, comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, comerţ cu ridicata a produselor agricole şi ale animalelor vii, etc. 

Construcţiile

Din totalul firmelor înregistrate pe teritoriul comunei Mihai Viteazu 4% activează în domeniul construcţiilor. Firmele care desfăşoară activitate în acest domeniu sunt în specialfirme care au ca domeniu principal de activitate lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, dar sunt prezente şi firme care au ca şi domenii de activitatelucrări de vopsitorie, zugrăveli şi montări de geamuri sau alte lucrări speciale pentru construcţii. 

Domeniul social

Date demografice

 Populaţia stabilă

                        Populaţia stabiă reprezintă populaţia alcătuită din persoanele care locuiesc în comuna ce cuprinde toate satele aparţinătoare, cu domiciliul sau reşedinţa în localitate la momentul respectiv. Astfel conform recensământului din anul 2011 populaţie stabilă a Comunei Mihai Viteazu este de 5423 de persoane, din care 4129 persoane in satul Mihai Viteazu, 769 persoane în satul Corneşti şi 525 persoane în localitatea Cheia.

Populaţia stabilă a comunei Mihai Viteazu

Anul

Mihai Viteazu

Corneşti

Cheia

Total comună

1992

4304

746

554

5604

2002

4382

772

595

5749

2011

4129

769

525

5423

            

            După cum se observă populaţia comunei Mihai Viteazu arată o scădere mare la recensământul din anul 2011, faţă de ultimul recensământ realizat în anul 2002, o scădere a populaţiei de aproximativ 5,6%. 

            În graficul de mai jos prezentăm evoluţia populaţiei Comunei Mihai Viteazu, având în vedere datele preluate la ultimele trei recensăminte ale populaţiei:

 

 

            Având în vedere  numărul persoanelor şi repartizarea acestora pe satele aparţinătoare comunei Mihai Viteazu se poate observa  satul Mihai Viteazu are ponderea cea mai mare în cadrul populaţiei stabile, având o pondere de 76%, satul Corneşti 14%, satul Cheia 10%.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Autoritățile adminsitratiei publice locale

                 Primăria  și Consiliul local al comunei Mihai Viteazu își au sediul în Mihai Viteazu, strada Principală nr.1014,tel./fax nr. 0264/329199,0264329101,e-mail - primariamihaiviteazu@yahoo.com

                  Autonomia locală se exercită prin Consiliul local al comunei MIhai Viteazu,jud.Cluj,format din 15 consilieri, din luna iunie 2012,dupa cum urmeaza:

                   - 5 consilieri din partea U.D.M.R.

             - 2 consilieri din partea P.S.D.

                   - 2 cosnilier din partea P.D.L

                   - 2 consilieri din partea P.P – D. D

              - 2 consilieri din partea P.C

                    - 1 consilier din partea P.N.L

              - 1 consilier din partea P.R.M.  

Societate civilă

Societatea civilă este formată din cetăţeni, asociaţii sub diferite forme, care au aceleaşi interese şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra aceste drepturi şi interese.

În Comuna Mihai Viteazu societatea civilă este reprezentată de persoanele şi organizaţiile sociale şi civice care se implică în luarea deciziilor privind dezvoltarea socială a cetăţenilor sau a deciziilor de interes public. Comuna găzduieşte structuri ale societăţii civile care au ca principale interese activităţile culturale, sociale  şi sportive.

Asociaţiile şi fundaţiile care activează în mod constant în Comuna Mihai Viteazu şi care ajută la dezvoltarea societăţii, în special a tinerilor sunt:

  • Cercul coral mixt din Mihai Viteazu
  • Asociaţia "A Szentmihalyi Rugyek"Neptanccsoport
  • Asociaţia Grup Folocloric FIII MOTILOR
  • Asociaţia " Pro Şcoala" 
  • Societatea Cultural Patriotică ,,Avram Iancu,, filiala Mihai Viteazu
  • Asociaţia "Pro Mihai Viteazu"
  • Clubul  Sportiv Arieşul Mihai Viteazu 
  • Asociaţia Sportivă Rugby Club Ariesul 
  • Asociaţia SportivăClub Karate Turda/Mihai Viteazu

 

Activitate sportivă

            Comuna Mihai Viteazu prin intermediul administraţiei publice locale a demonstrat de-alungul timpului  acordă o mare impotanţă dezvoltării populaţiei şi din punct de vedere al activităţilor sportive care se desfăşoară în localitate. În acest context în fiecare an comuna finanţează proiecte ale asociaţiilor sportive care activează pe teritoriul său. 

            Cetăţenii comunei, în special tinerii au demonstrat un interes foarte mare pentru sport, dovadă sunt cele trei asociaţii sportive care activează în comună. 

  • Clubul  Sportiv Arieşul Mihai Viteazu 
  • Asociaţia Sportivă Rugby Club Arieşul 

Infrastructura sportivă

Din punct de vedere al infrastructurii Comuna Mihai Viteazu dispune de o sală de sport cu 150 locuri, construcţie care a fost finalizată în anul 2008, fiind finanţată prin fonduri guvernamentale. Această sală este una modernă şi satisface nevoile populaţiei din comuna Mihai Viteazuîn ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii sportive. Sala este utilizată atât de cluburile şi asociaţiile sportive din comună cât şi pentru desfăşurarea procesului didactic (lecţii de educaţie fizică, competiţii organizate de şcoala din comună, antrenamente ale şcolii din comună), dar poate fi închiriată şi de terţe persoane.Aici se desfăşoară anual competiţii sportive organizate de către comuna Mihai Viteazu şi de către cluburile sportive din localitate.

            Pe lângă sala de sport a comunei şcoala Mihai Vodă dispune de asemenea de o sală de sport spaţioasă în care se desfăşoară orele de educaţie fizică şi sport. Sala este renovată şi dotată corespunzător cu aparatura necesară pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ.

            Comuna Mihai Viteazu a realizat în anul 2011 un stadion pe care îşi desfăşoară activitatea cluburile sportive din localitatea.Stadionul este reprezentat de un ansamblu imobiliar cu o suprafaţă de 8510 mp de teren, o pistă de alergare de 295 mp, o tribună cu 186 locuri şi o clădire de vestiare compusă din 9 încăperi. Lângă stadion anexă este o clădire, vechi vestiar.

Cultură şi artă

            În Comuna Mihai Viteazu se desfăşoară o bogată activitate culturală şi artistică, care îi implică atât pe cei tineri cât şi populaţia mai în vârstă.

 

  Instituţii culturale

Biblioteca şcolară, care face parte integrantă din CDI, dispune de un fond documentar diversificat care răspunde în totalitate cerinţelor cultural-educative: dicţionare, enciclopedii, auxiliare curriculare, manuale şcolare, documente pe suport electronic (CD-uri, DVD-uri) etc. Fondul bibliotecii numără 12197volume ce pot fi consultate în sala de lectură sau pot fi împrumutate la domiciliu pe o perioadă limitată de timp. Organizarea fondului de carte este accesibilă, fiecare utilizator putând  se orienteze singur în spaţiul bibliotecii pentru a-şi găsi cartea dorită, datorită „Margaretei documentarelor” şi a indicatoarelor de semnalizare care uşurează căutarea.

Activitatea bibliotecii poate fi apreciată din situaţia statistică pentru anul şcolar 2012-2013:

 

Statistica pentru anul şcolar 2012-2013 privind biblioteca şcolară

Număr utilizatori înscrişi

558

Număr utilizatori activi

233

Numărul fişelor-contract încheiate

233

Numărul volumelor eliberate

1473

Publicaţii studiate în sala de lectură

256

Publicaţii împrumutate la domiciliu

1214

Ziare şi reviste consultate în spaţiul presei

3

Volume consultate în limba română

1428

Volume consultate în limba maghiară

45

Numărul de vizite la bibliotecă (frecvenţa)

2380

 

            Centrul de documentare şi informare(CDI) este o structură info-documentară care satisface dorinţa de lectură a împătimiţilor de carte şi răspunde nevoilor de informare ale utilizatorului modern, care regăseşte în acest spaţiu resursele necesare pentru o informare de calitate.

Prin structura sa internă, prin gruparea documentelor, prin varietatea resurselor materiale Centrul de documentare şi informare devine un loc accesibil şi primitor pentru cititorul care doreşte  zăbovească în preajma cărţilor, pentru cel care caută modalităţi de informare rapidă sau care doreşte  petreacă momente de relaxare vizionând un film sau ascultând muzică.

 

Bibliteca comunală este o clădire foarte bine dotată şi amenajată special pentru a oferii condiţii foarte bune de studiu şi lectură.Biblionet este un proiect desfăşurat de Comuna Mihai Viteazu prin care utilizatorii au acces  gratuit  la computere pentru  navigare pe internet, redactări /vizualizari de documente, etc. Astfel prin acest proiect biblioteca a fost dotată cu 6 calculatoare conectate la internet.

Utilizarea calculatoarelor conectate la  internet este gratuita, iar durata unei accesari este de 30 de minute pentru fiecare utilizator. Utilizatorii dispun de ajutor şi asistenţă din partea bibliotecarului.

 

Clădirea căminului cultural din Comuna Mihai Viteazu este compusă din 3 încăperi şi are o suprafaţă de 180 mp. Aici se desfăşoară pe parcursul anului diverse activităţi artistice şi culturale organizate atât de către comună cât şi de către privaţi. 

În momentul de faţă comuna are în implementare proiectul ”Reabilitarea, modernizarea şi dotarea Căminului Cultural din localitatea Mihai Viteazu, jud. Cluj, prin intermediul căruia se propune modernizarea şi dotarea clădirii. 

În perioada 2014-2020 Comuna Mihai Viteazu îşi propune construirea unui cămin cultural şi în localitatea Corneşti, având în vedere interesul mare pentru domeniul cultural şi artistic.

 

 Arta populară şi activităţile artistice

Viaţa cultural-artistică în comuna Mihai Viteazu a cunoscut o dezvoltare accentuată în ultimii ani. Anual Consiliul Local al Comunai Mihai Viteazu alocă fonduri importante pentru desfăşurarea activităţilor culturale şi artistice.

Locuitorilor li se oferă posibilitatea de a participa la toate evenimentele cultural-artistice din zonă (Mihai Viteazu, Turda, Cluj-Napoca) în funcţie de doleanţele fiecăruia. În căminele culturaleşi lăcaşurile de cultură din comună se organizează spectacole la care participă formaţii artistice profesioniste şi de amatori locale şi nu numai. Cântecul, jocul popular şi modern sunt valorificate în cadrul celor trei sate: Mihai Viteazu, Corneşti şi Cheia.  

Anual pe teritoriul Comunei Mihai Viteazu se organizează diverse evenimente care atestă prezenţa elementelor de cuturalitate în zonă, precum:

Nr.

crt.

Denumire program

Descriereprogram

Perioada

Grup Tintă

1

Obiceiuri de

bobotează

Spectacol folcloric 

Ianuarie

Public de toate varstele - 100 de participanti

2

Unirea principatelor romane

Spectacol folcloric

Ianuarie

Public de toate varstele - 250 de participanti

3

Mihai Eminescu” – Poetul NaŃional

Manifestare

complexă: expoziţii

de carte, pictură şi

grafică, spectacole

de muzică şi

poezie, expuneri,

proiecţii filme

documentare;

Concursul de creaţie de poezie

Ianuarie

Tineri din

scolile si liceele

comunitatii - 300 de elevi 

 

 

 

 

 

 

 

4

DRAGOBETELE

 

Simpozion şi

proiecţie de filme

despre obiceiurile

tradiţionale de

Dragobete în satele din ardeal.

Februarie

Tineret din toata comunitatea si nu numai - 200 de tineri

5

Valentine Party

Concert, expozitie cu vanzare de obiecte artizanale specifice.

Februarie

Public de toate varstele - 150 de tineri

6

Tradiţii interetnice

Ziua internaţională a MAGHIARILOR DE PRETUTINDEN

Martie

Publicul de

toate vârstele - 100 de participanti

7

Mărtisor

Spectacole de

muzică si

poezie dedicate Zilei de 8

Martie

Martie

Publicul de

toate vârstele - 200 de participanti

8

„STRIGAREA

PESTE SAT“

 

Cercetarea,

conservarea şi

promovarea

obiceiului strigării

peste sat de Lăsatul

Secului de Paşti

 

Martie

Publicul de

toate vârstele - 115 tineri

9

Pictură şi fotografie

Expozitie de pistura si fotografie

Aprilie

Publicul de

toate vârstele - 100 de vizitatori

10

Tradiţii şi obiceiuri de

sărbătoarea Sfintelor

Paşti 

Manifestare complexă

de punere în valoare a

obiceiurilor şi

tradiţiilor legate de

sărbătoarea

Sfintelor Paşti în

Comunităţi multinaţionale.

Expoziţie de icoane,

ouă încondeiate şi

concurs de ciocnit

ouă.

Aprilie

Publicul de

toate vârstele - 300 de copii

11

Tradiţii interetnice

Ziua internaţională a

rromilor

Aprilie

Publicul de

toate vârstele - 100 de participanti

12

Festival de Tradiţii ziua Europei

Manifestări cultural

artistice şi sportive

dedicate Zilei

Europei.

Mai

Publicul de

toate vârstele - 200 de tineri

13

Ziua Internaţională a

Copilului

Spectacole si

activităti

specifice

Iunie

Publicul de

toate vârstele - 300 de copii

14

Seara Românească

Spectacol folcloric 

Iunie

Tineret Mihai Viteazu şi Turda - 250 de participanti

15

Expoziţie

Obiecte

Tradiţionale

Expozitie de costume traditionale din diverse zone 

Iulie

Publicul de

toate vârstele - 120 de participanti

16

Seară de folclor

Spectacol

folcloric cu

artisti locali

Iulie

Publicul de

toate vârstele - 250 de oameni

17

Zilele comunei

Festival de folclor din tara si strainatate

Septembrie

Publicul de

toate vârstele - 1000 de oameni

18

Concert începerea anului scolar

Concert cu

ocazia începerii

anului scolar

Septembrie

Publicul de

toate vârstele - 750 de elevi

19

Ziua recoltei

Festivalul cepei

Octombrie

 Publicul  de 

Toate varstele - 250 de participant

 

20

Balul strugurilor

Obiceiuri traditionale

Noiembrie

Publicul de

toate vârstele - 200 de oameni

21

Ziua naţională a Romaniei

Sepctacol folcloric

Decembrie

Publicul de

toate vârstele - 300 de participanti

22

Sf. Nicolae în tradiţia

creştin-ortodoxă şi

Regăsirea

manifestărilor laice în

spiritualitatea

Satului

 Colinde

Decembrie

Publicul de

toate vârstele - 200 de tineri

 

Un lucru dezirabil este acela de a implica cât mai mult tineretul în acţiunile artistice întreprinse în localităţile comunei. În acest context în ultimii ani pe teritoriul comunei s-au înfiinţat mai multe asociaţii care sprijină desfăşurarea de activităţi în domeniul cultural, artistic şi tradiţional.

            Imediat după 1990, a fost reînfiinţat în comuna Mihai Viteazu corul mixt maghiar, cu personalitate juridică, format din bărbaţi şi femei din confesiunile unitariană, reformată şi catolică. Acest cor are o existenţă de 120 ani. Manifestările organizate de către etnia maghiară, au în program piese de teatru, scenete, baluri.

            Pe lângă corul maghiar în comuna activează şi corul ortodox. Acesta funcţionează prin intermediul Asociaţiei Culturale „Avram Iancu, filiala Mihai Viteazu, iarîncepând cu anul 2013 corul beneficieză de finanţare de la  la Consiliul Local pentru plata unui instructor. 

            Activitatea artistică este evidenţiată prin existenţa unor formaţii artistice române şi maghiare. Etnia maghiară a înfiinţat o formaţie de dans popular maghiar „Rugyek” şi funcţioneză prin intremediul Asociaţiei "A Szentmihalyi Rugyek" Neptanccsoport. Formaţia de dans popular românesc funcţioneză prin intermediul Asociaţiei Grupul Folcloric FIII Moţilor Mihai Viteazu, formată din copii şi tineri din comună. Aceaste formaţiiparticipă în mod constant la spectacolele organizate în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor, organizat de Comuna Mihai Viteazu.

 

Monumente istorice

Următoarele obiective istorice din satul Mihai Viteazu au fost înscrise pe lista monumentelor istorice din judeţul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România în anul 2010:

  1. Aşezarea romană din punctul "Coborâre" (cod LMI CJ-I-s-B-07107)
  2. Situl arheologic din punctul "Valea Sândului" (cod LMI CJ-I-s-A-07108)
  3. Aşezarea de lângă fântâna "Şai" (cod LMI CJ-I-s-B-07109)
  4. Situl arheologic din punctul "Cetatea Fetei" (cod LMI CJ-I-s-A-07110)
  5. Tumulii preistorici de pe malul stâng al Arieşului, în direcţia Sănduleşti (cod LMI CJ-I-s-B-07111)
  6. Situl arheologic din punctul "Drumul văii" (cod LMI CJ-I-s-B-07112)
  7. Tumulii preistorici din punctul "Izvorul Sălciu" (cod LMI CJ-I-s-B-07113)
  8. Biserica romano-catolică (cod LMI CJ-II-m-B-07711)
  9. Biserica unitariană (cod LMI CJ-II-m-B-07712)
  10. Biserica reformată-calvină (cod LMI CJ-II-m-B-07713)

 

Relaţii regionale, euroregionale şi internaţionale

 

De-alungul anilor Comuna Mihai Viteazu a dezvoltat o serie de parteneriate, convenţii şi relaţii cu diverse regiuni din ţară şi din străinătate precum:

  1. Acord de cooperare şi asociere pe teme culturale, artistice şi economice între comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj şi com. Goicea,jud. Dolj 11 aug. 2007.
  2. Protocol de parteneriat şi de cooperare înte comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj şi com. Satulung, jud. Maramureş 21 iulie 2013.
  3. Declaraţie de infrăţire între com .Mihai Viteazu, jud. Cluj si loc. Sarretudvari, Ungaria 09.08.2003.
  4. Protocol de parteneriat si de cooperare între comuna Mihai Viteazu, jud. Cluj şi com. Horatu Crasnei, jud. Sălaj 13 august 2011.
  5. Înţelegere privind colaborarea şi prietenia care se înfiinţează înte localitatea Cornesti, com. Mihai Viteazu, jud. Cluj şi localitatea Jaszboldoghaza din Ungaria, 05. August 2005.
  6. Intenţie de cooperare şi asociere pe teme culturale, artistice şi economice între com. Mihai Viteazu, jud. Cluj si comuna Bicserd şi com. Zok,Ungaria, 10 noiembrie 2007.

 

Viata politica si sindicala

            In afara partidelor reprezentate în consiliul local, pe raza comunei își mai sdesfășoară activitatea si alte formatiuni politice : PSM,PNTCD, Partida Romilor,UNPR,PNR. Activitatea partidelor nereprezentate în consiliul local,crește vizibil în intesitate în perioada campaniilor electorale.

        Viața sindicală  este prezentă la nivelul instituțiilot publice – Primărie si învățământul preuniversitar, care luptă pentru castigarea sau recâștigarea unor drepturi de natură salariala și nu numai iar  organizațiile agenților economici, exceptie fac agenții economic de mare putere – CIA Aboliv sau Centrul logistic Kaufland fiind de prea mică putere și cu angajați puțini

Titlul de cetățean de onoare

       Persoanelor fizice române sau străine cere se remarcă în mod deosebit pe plan politic,economic și social, cultural,artistic, sportiv,profesional sau sau a altor persoane importante, reprezentative pentru comuna noastră, care prin activitatea lor contribuie efectiv la creșterea prestigiului acestei comune,la creșterea bunăstării locuitorilor acestor meleaguri,la popularizarea numelui și tradițiilor acestor locuri în țară și peste hotare, li se acordă Titlul de cetățean de onoare al comunei Mihai Viteazu.   

         Titlul de cetățean de onoare se poate acorda și post-mortem,în această situație, la solemnitate va fi invitată o rudă apropiată personalității respective.

       În cazul în care persoana căreia i-a fost acordat Titlul de cetățean de onoare al comunei Mihai Viteazu,intreprinde acțiuni antisociale sau alte manifestări care aduc atingere prestigiului local,bunăstarii cetățenilor comunei sau renumelui acesteia , în țară sau străinătate,ori a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă,la o pedeapsă privativă de libertate ,titlul de cetățean de onoare se retrage.

              Titlul de cetățean de onoare acordat post - mortem  nu se poate retrage.

               Acordarea Titlului de cetățean de onoare și retragerea sa, se face numai prin Hotarare a Consiliului local, urmând a se stabili înainte, tot prin Hotarare de Consiliu local,criteriile prin care se acordă Titlul de cetățean de onoare, tilul propriu-zis constă într-o dipălomă, o plachetă și o insignă.

           La nivelul comunei Mihai Viteazu, au fost acordate 2  Titluri de cetățean de onoare, preotului Ștefan Roșu ,prin HCL nr. 23/15.05.2006  nr. Arhiepiscopului Metropolitan Cluj, Andrei Andreicut, prin HCL nr. 42/18.08.2012.

 

Organizarea și  desfășurarea referendumului local 

       La nivelul comunei Mihai Viteazu,pot fi supuse  consultării cetățenilor prin referendum local ,următoarele probleme : participarea la programe de dezvoltare județeană și zonală,organizarea și dezvoltarea urbanistică a comunei și amenajarea  teritoriului, precum și cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, organizații neguvernamentale,persoane fizice române sau străine.

            Se va organiza referendum și pentru   încetarea mandatului primarului,prin grija Prefectului județului,la solicitarea acel puțin 25% din locuitorii cu drept de vot din comună. 

            Propunerea legislativă privind modificarea limitelor adminsitrativ - teritoriale a comunei va fi înaintată Parlamentului numai după consultarea  prealabilă a locuitorilor  prin referendum local,care este în acest caz, obligatoriu.

            Organizarea și desfășurarea referendumului local se face conform legii.

            La referendum pot participa toți locuitorii comunei cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani,pana la data referendumului.

            Problemele supuse referendumului se stabilesc prin Hotarîre de Consiliu local,la propunerea primarului.

            Cetățenii se vor  pronunța din DA sau NU ,asupra problemei dezbătute.

            Obiectul și data referendumului se stabilesc și se aduc la cunoștința publică cu cel puțin 20 de zile înainte de desfășurarea acestuia, prin orice mijloace de informare în masă. 

            Campania pentru referendum începe  la o zi de la anunțare și se termină cu o zi înainte de desfășurare.

            Referendumul local se organizează într-o singură zi, numai duminica și se desfășoară între orele 8,00 – 22,00.

            Referendumul este valid dacă s-au prezentat la urne,   cel puțin  jumătate plus unul din numărul total al locuitorilor cu drept de vot.

            Cheltuielile privind organizarea și desfășurarea referendumului local se suportă din bugetul local.

 

Organizarea și desfășurarea adunărolor cetățenești

            Cetătățenii comunei Mihai Viteazu pot fi consultați pentru probleme deosebite prin organizarea de adunări generale, la inițiativa primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor în funcție.

            Convocarea adunării cetățenești se face prin grija inițiatorului care va aduce la cunoștința publicului scopul,data și locul unde urmează să se desfășoare aceasta.

            Adunarea cetățenească este valabilă dacă la ea participă majoritatea reprezentanților familiilor  din zona respectivă și se adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenți.

            Propunerile se consemnează într-un proces verbal și se înaintează primarului care le va supune dezbaterii Consiliului local,în prima ședință,în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare și finanțare, dacă este cazul.

 

Inițiativa cetățenească

            Cetățenii pot propune Consiliului local, spre dezbatere și adoptare,proiecte de hotărâre.

            Promovarea unui Proiect de hotarare poate fi inițiată de către unul sau de mai mulți cetățeni cu drept de vot,dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a comunei.

            Inițiatorii depun la secretarul comunei , forma propusă pentru proiectul de hotarare.proiectul poate fi afișat spre informare publică, prin grija secretarului comunei .

            Inițiatorii asigură întocmirea   listelor de susținători pe formulare puse la dispoziția lor de către secretarul comunei.

            Listele de susținători vor cuprinde numele, prenumele, domiciliul, seria și nr. Actului de identitate si semnăturile susținătorilor.

            Listele de susținători pot fi semnate numai de cetățeni cu drept de vot care au domiciliul pe raza comunei, al carui Consiliul local poate sa dezbată Proiectul de Hotarare în cauză.

            După depunerea documentației și verificarea acesteia de către secretarul comunei,proiectul de hotărâre va urma procedurile de reglementare de lucru ale Consiliului local.

 

Patrimoniul comunei Mihai Viteazu

Patrimoniul comunei Mihai Viteazu este alcatuit din bunurile mobile sau imobile aflate in proprietatea publica si in proprietatea privata a sa precum si din drepturile si obligatiile sale cu caracter petrimonial.

Bunurile care aprtin comunei Mihai Viteazu sunt supuse inventarierii anuale efectuate in termen de 60 de zile de la data depunerii situatiilor financiare anuale. Acest inventar se constituie intr-o anexa la prezentul statut care se actualizeaza anual.

Bunurile aflate in proprietatea publica a comunei Mihai Viteazu si in proprietatea privata a sa, pot fi date in administrare  institutiilor si regiilor, pot fi concesionate sau inchiriate, po fi atribuite in folosinta gratuita pe termen limitate persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoare activitati de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

Consiliul Local al comunei Mihai Viteazu, poate cumpara bunuri si vinde bunurile aflate in proprietatea privata a comunei.Toate masurile privind gestionarea petrimoniului comunei Mihai Viteazu se fac pe baza de hotarire adoptata de consiliul local, in conditiile legislatiei in vigoare.

Vinzarea, concesionarea sau inchirierea se fac prin Hotarire de Consiliu local, prin licitatie publica, potrivit prevederilor legale in materie.

 

Dispozitii finale

Prezentul statut reflecta o situatie a momentului, data de conjuctura actuala a vietii politice, administrative si economice don comuna mihai Viteazu, jud. Cluj. 

Din aceste considerente, prezentul Statut se aproba si se poate modifica, ori de cate ori este nevoie, in sedinta publica, prin Hotarire de Consiliu local adoptata cu cel putin 2/3 din numarul consilierilor in functie.

ANEXE

Părți integrante ale actului administrativ