Anexa nr. 2
la statut
Flora, fauna și tipul solurilor de la nivelul unității administrativ-teritoriale
- Flora Comunei Perișoru
Formațiunile vegetale specifice comunei, aparțin zonei de stepă, unde din loc în loc sunt insule de păduri de salcâm dispersate între terenurile agricole și arealele restrânse cu pajiști secundare stepice, puternic modificate de om. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: bărboasă, sunătoare, firuță pe locuri uscate, pirul gros, ciulin, traista ciobanului, troscot, pelin.
Pe întinsul pajiștilor naturale întâlnim și ciulinul, colții babei sau cucuta.
Pajiștile secundare derivate se întâlnesc pe izlazuri în diferite stadii de înierbare și înțelenire. Pe aceste suprafețe vegetează specii cultivate de om cum ar fi: trifoiul alb, trifoiul roșu, lucerna, sparceta, golomățul.
Multe din speciile arbustive și ierboase prezintă interes medicinal, mugurii, frunzele, florile și fructele acestora recoltându-se pentru prepararea unor ceaiuri și în tratamente medicamentoase. Cele mai comune specii sunt: cicoarea, măceșul, socul, sunătoarea, mușețelul, coada șoricelului și pelinul alb. Vegetația azonală este caracterizată prin zăvoaie de luncă alcătuite din salcie albă și plopi indigeni (alb și negru), la care se adaugă vegetația acvatică din bălți și lacuri, reprezentată de: stuf, papură, iarba broaștelor, vâscul de apă, nuferi albi și galbeni.
Locuitorii comunei se ocupă mai mult cu agricultura și creșterea animalelor, cultivându-și terenurile cu grâu, porumb, orz, ovăz și floarea-soarelui, dar și cultivarea legumelor din care amintim: morcovul, pătrunjelul, mărarul, pătlăgelele roșii, ardeiul, ceapa, etc.
Prin curți, locuitorii comunei au plantat pomi fructiferi precum: mărul, părul, gutuiul, prunul, cireșul, și flori precum: laleaua, crinul alb, zambila, bujorul românesc cu petale roșii ca sângele, liliacul cu flori albe sau liliachii.
La marginea culturilor de grâu, pe malurile canalelor de irigații, cresc: smeurul, arbust spinos cu lăstari târâtori, cu fructe roșii și zemoase și murul de miriște, cu ramuri cu ghimpi slabi și inegali și fructe mari, negre.
- Fauna Comunei Perișoru
În raport cu formele de relief, mediile de viață și vegetația din comună, fauna se poate clasifica astfel:
- fauna de stepă;
- fauna acvatică.
Speciile reprezentative sunt:
- rozătoarele, ca: hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul și iepurele de câmp;
- carnivorele: vulpea, viezurele și dihorul de stepă;
- păsările sedentare, călătoare și de pasaj, caracteristice Câmpiei Bărăganului: prepelița, potârnichea, care au un areal mai larg și un efectiv mai mare, graurii comuni (oaspeți de vară). Dintre păsările cântătoare, trăiesc cunoscutele ciocârlii de Bărăgan și fluierarii;
- Reptilele sunt reprezentate de șopârle de stepă ierboasă, respectiv șopârla cenușie.
Pe alocuri, datorită colonizării în trecut a fostelor păduri din apropierea comunei, apare fazanul comun, foarte rar, dar și mai rar apare căpriorul.
În baltă trăiesc numeroase păsări de baltă, al căror număr crește în perioada pasajului, cum ar fi: rața mare și rața cârâitoare, gâsca de semănătură, stârcul cenușiu și stârcul roșu, pe lângă cele din Rezervația avifaunistică Iezer-Călărași. Dintre păsările răpitoare foarte rar se întâlnește șoimul.
Fauna acvatică, care populează balta este reprezentată prin specii de pești de mare valoare economică, renumite în toată regiunea, care au constituit dintotdeauna un punct de atracție pentru localnici. Amintim aici crapul și carasul, plătica, șalăul, alături de cele care sunt în Rezervația avifaunistică Iezer-Călărași.
- Învelișul de sol al Comunei Perișoru
Pe teritoriul Comunei Perișoru se întâlnesc mai multe tipuri de cernoziomuri, depozite loessoide, nisipuri, pietrișuri și silt.