ROMANIA                                                                                           

            JUDETUL CALARASI

 PRIMARIA COMUNEI PERISORU                                                                  

Nr.  ………..   din  ……………………       

      APROB

                           PRESEDINTELE

                    COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA

        PRIMAR

       ………..……………

PLANUL

DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR

AL COMUNEI PERISORU

Intocmit,

 Inspector P.C.

BADIN Nicusor

…………………

2022

LISTA DE DISTRIBUTIE

A PLANULUI DE analiza si acoperire a riscurilor

LISTA

DE ACTUALIZARI A PLANULUI

C U P R I N S

I. DISPOZITII GENERALE

Sectiunea 1

Definitie, scop, obiective

Definitie

Planul de analiza si acoperire a riscurilor, cuprinde riscurile potentiale identificate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, masurile, actiunile si resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Încadrarea unitatilor administrativ-teritoriale a institutiilor publice si operatorilor economici în clase de risc se face în baza analizei de risc.

Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificarii riscului, determinarii frecventei evenimentelor si consecintelor asupra elementelor exprese ale fiecarui eveniment pentru fiecare tip de risc specific.

            Scop

Planul de analiza si acoperire a riscurilor în raza administrativ teritoriala a comunei se elaboreaza în scopul identificarii si evaluarii tipurilor de risc specifice zonei de competenta, pentru stabilirea masurilor în domeniul prevenirii si interventiei, precum si pentru cuprinderea acestora si aplicarea, de catre institutiile si operatorii economici de pe raza administrativ teritoriala a comunei, în planurile proprii.

Prin tipuri de risc se întelege cazurile de forta majora determinate de incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, îmbolnaviri în masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici.

 Obiective

Obiectivele Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor în zona administrativ teritoriala a comunei sunt urmatoarele:

1. stabilirea structurii si specializarii  Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta  în functie de tipurile de risc specifice zonei de competenta;
2. dotarea cu mijloace tehnice si materiale de interventie, aparatura si echipamentele de protectie a Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta;
3. stabilirea tematicii de pregatire si a exercitiilor pentru membrii Serviciului voluntar pentru situatii de urgenta;
4. evaluarea, prezentarea si aducerea la cunostinta factorilor de decizie  a tipurilor de riscuri existente pe teritoriul comunei; 
5. elaborarea planului pentru gestionarea situatiilor de urgenta în vederea reducerea riscurilor si limitarea consecintelor dezastrelor;
6. informarea populatiei cu privire la masurile ce trebuie luate pentru reducerea  efectelor negative si adoptarea unui comportament adecvat în situatii de urgenta. 
7. prevenirea efectelor grave asupra sanatatii populatiei si a mediului înconjurator.

h)   constructii hidrotehnice si poluari accidentale.

Sectiunea a 2-a.

Responsabilitati privind analiza si acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinta

• Legea nr. 307/2006 privind apararea împotriva incendiilor;
• Legea nr. 481/2004 privind protectia civila, modificata si completata cu Legea nr. 212/2006;
• Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 132 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii-cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor;
• Hotarârea Guvernului României nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, functionarea si atributiile serviciilor de urgenta profesioniste;
• Hotarârea Guvernului României nr. 2288/2005 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta;
• Hotarârea Guvernului României nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unitatilor administrativ-teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al protectiei civile, în functie de tipurile de riscuri specifice;
• Ordonanta de Urgenta nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta;
• Hotarârea Guvernului României nr. 1.491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorica, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor si centrelor operative pentru situatii de urgenta;
• Hotarârea Guvernului României nr. 95/2003 privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase;
• Ordinul ministrului administratiei si internelor nr. 1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de înstiintare, avertizare, prealarmare si alarmare în situatii de protectie civila;
• Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 160/2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfasurare si finalizare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta prestate de serviciile voluntare si private pentru situatii de urgenta;
• Hotarârea Guvernului României nr. 501/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protectie individuala a cetatenilor;
• Hotarârea Guvernului României nr. 1579/2005 pentru aprobarea statutului personalului voluntar din serviciile de urgenta voluntare;
• Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru situatii de urgenta, modificata si completata cu Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr.  195 din 20 aprilie 2007;
• Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 1184 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare în situatii de urgenta;

• Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, poluari accidentale pe cursurile de apa si poluari marine in zona costiera.

2.2. Structuri organizatorice implicate

Structurile organizatorice implicate în gestionarea situatiilor de urgenta sunt urmatoarele :

A) Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Calarasi;

B) Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “BARBU STIRBEI” al judetului Calarasi;

C) Centrul Operational Judetean;

D) Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta;

E) Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta de la nivelul C.L.S.U.;

F) Comandantul actiunii.

2.3. Responsabilitati ale organismelor si autoritatilor cu atributii în domeniu

Responsabilitatea întocmirii planului de analiza si acoperire a riscurilor revine Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta al comunei se aproba de Consiliul Local al comunei si se actualizeaza la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificari în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atributii ori asigura functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta în profil teritorial.

Dupa elaborare si aprobare, planul de analiza si acoperire a riscurilor se pune la dispozitia secretariatului tehnic permanent al comitetului local pentru situatii de urgenta, iar extrase din document se transmit celorlalte institutii si organisme cu atributii în prevenirea si gestionarea riscurilor generatoare de situatii de urgenta, acestea având obligatia sa cunoasca, în partile care le privesc, continutul planului si sa le aplice corespunzator situatiilor de urgenta specifice.

            A) Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Calarasi:

            a) informeaza Comitetul National, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;

            b) evalueaza situatiile de urgenta produse în judetul Calarasi, stabileste masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmareste îndeplinirea lor;

            c) declara, cu acordul ministrului internelor si reformei administrative, starea de alerta la nivel judetean sau în mai multe localitati ale judetului si propune instituirea starii de urgenta;

           d) analizeaza si avizeaza planul judetean pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta;

           e) informeaza Comitetul National si consiliul judetean asupra activitatii desfasurate;

           f) îndeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.

           B) Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “BARBU STIRBEI” al judetului Calarasi:

a) planifica si desfasoara inspectii, controale, verificari si alte actiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale si stabileste masurile necesare pentru cresterea nivelului de securitate al cetatenilor si bunurilor;

b) elaboreaza studii, prognoze si analize statistice privind natura si frecventa situatiilor de urgenta produse si propune masuri în baza concluziilor rezultate din acestea;

c) desfasoara activitati de informare publica pentru cunoasterea de catre cetateni a tipurilor de risc specifice zonei de competenta, masurilor de prevenire, precum si a conduitei de urmat pe timpul situatiilor de urgenta;

d) participa la elaborarea reglementarilor specifice zonei de competenta si avizeaza dispozitiile în domeniul prevenirii si interventiei în situatii de urgenta, emise de autoritatile publice locale si cele deconcentrate/descentralizate;

e) emite avize si autorizatii, în conditiile legii;

f) monitorizeaza si evalueaza tipurile de risc;

g) participa la elaborarea si derularea programelor pentru pregatirea autoritatilor, serviciilor de urgenta voluntare si private, precum si a populatiei;

h) organizeaza pregatirea personalului propriu;

i) executa, cu forte proprii sau în cooperare, operatiuni si activitati de înstiintare, avertizare, alarmare, alertare, recunoastere, cercetare, evacuare, adapostire, cautare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor si asistenta medicala de urgenta, stingere a incendiilor, depoluare, protectie N.B.C. si decontaminare, filtrare si transport de apa, iluminat, asanare de munitie neexplodata, protectia bunurilor materiale si valorilor din patrimoniul cultural, acordarea de sprijin pentru supravietuire populatiei afectate si alte masuri de protectie a cetatenilor în caz de situatii de urgenta;

j) controleaza si îndruma structurile subordonate, serviciile publice si private de urgenta;

k) participa la identificarea resurselor umane si materialelor disponibile pentru raspuns în situatii de urgenta si tine evidenta acestora;

l) stabileste conceptia de interventie si elaboreaza/ coordoneaza elaborarea documentelor operative de raspuns;

m) avizeaza planurile de raspuns ale serviciilor de urgenta voluntare si private;

n) planifica si desfasoara exercitii, aplicatii si alte activitati de pregatire, pentru verificarea viabilitatii documentelor operative;

o) organizeaza banca de date privind interventiile, analizeaza periodic situatia operativa si valorifica rezultatele;

p) participa cu grupari operative/solicita sprijinul gruparilor operative stabilite si aprobate pentru/la interventii în zona/în afara zonei de competenta;

q) participa la actiuni de pregatire si interventie în afara teritoriului national, în baza acordurilor la care statul roman este parte;

r) participa la cercetarea cauzelor de incendiu, a conditiilor si împrejurarilor care au determinat ori au favorizat producerea accidentelor si dezastrelor;

s) stabileste, împreuna cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale incendiilor;

t) controleaza, respectarea criteriilor de performanta, stabilite în conditiile legii, în organizarea si dotarea serviciilor voluntare si private, precum si activitatea acestora;

u) constata si sanctioneaza, prin personalul desemnat, încalcarea dispozitiilor legale din domeniul de competenta;

v) desfasoara activitati privind solutionarea petitiilor în domeniul specific;

w) organizeaza concursurile profesionale ale serviciilor voluntare si private, precum si actiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din scoli;

x) asigura informarea organelor competente si raporteaza actiunilor desfasurate, conform reglementarilor specifice;

y) încheie, dupa terminarea operatiunilor de interventie, documentele legale;

z) îndeplineste alte sarcini stabilite prin lege.

C)  Centrul operational are urmatoarele atributii principale:

a) asigura secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta;

b) efectueaza activitati de analiza, evaluare si sinteza referitoare la situatiile de urgenta din competenta;

c) monitorizeaza evolutia situatiilor de urgenta si informeaza operativ, când este cazul, presedintele comitetului pentru situatii de urgenta si celelalte organisme abilitate sa întreprinda masuri cu caracter preventiv ori de interventie, propunând, în conditiile legii, instituirea starii de alerta;

d) elaboreaza conceptia specifica privind planificarea, pregatirea, organizarea si desfasurarea actiunilor de raspuns, precum si conceptia de actiune în situatii de urgenta, conform reglementarilor interne, emise în baza raspunderilor privind tipurile de risc gestionate si functiile de sprijin îndeplinite;

e) face propuneri comitetului judetean pentru situatii de urgenta, prin Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta Calarasi, privind activitatea preventiva si de interventie în situatii de urgenta;

f) urmareste aplicarea prevederilor regulamentului privind gestionarea situatiilor de urgenta si a planurilor de interventie/cooperare specifice tipurilor de riscuri;

g) asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor si urmareste mentinerea legaturilor de comunicatii cu Centrul Operational National, centrele operative cu functionare permanenta, cu alte organisme implicate în gestionarea situatiilor de urgenta, precum si cu fortele proprii aflate în îndeplinirea misiunilor;

h) centralizeaza solicitarile privind necesarul de resurse pentru îndeplinirea functiilor de sprijin, premergator si în timpul situatiilor de urgenta, si le înainteaza organismelor abilitate sa le solutioneze;

i) asigura transmiterea mesajelor de înstiintare primite catre structurile din subordine, cele cu care colaboreaza si catre autoritatile locale;

j) evalueaza consecintele probabile ale surselor de risc;t

k) gestioneaza baza de date referitoare la situatiile de urgenta date în competenta;

l) desfasoara activitati în domeniul primirii si acordarii asistentei internationale, al medicinii de urgenta a dezastrelor, al asistentei psihologice si religioase;

m) îndeplineste alte atributii, conform reglementarilor interne, emise în baza prevederilor legale;

          D)  Comitetele locale pentru situatii de urgenta:

            1. informeaza prin centrul operational judetean, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;

            2. evalueaza situatiile de urgenta produse pe teritoriul unitatii administrativ-          teritoriale, stabilesc masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si     urmaresc îndeplinirea lor;

            3. întocmesc si actualizeaza permanent Schema riscurilor teritoriale si Planul de   analiza si acoperire a riscurilor

            4. declara, cu acordul prefectului, starea de alerta pe teritoriul unitatii administrativ-            teritoriale;

            5. analizeaza si avizeaza planul local pentru asigurarea resurselor umane,   materiale si financiare necesare gestionarii situatiei de urgenta;

            6. informeaza comitetul judetean si consiliul local asupra activitatii desfasurate;

            7. îndeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si   organele abilitate.

E) Centrele operative pentru situatii de urgenta asigura secretariatele tehnice ale comitetelor si îndeplinesc urmatoarele atributii specifice:

a) asigura convocarea comitetelor pentru situatii de urgenta si transmiterea ordinii           de zi;

b) primesc si pregatesc materialele pentru sedintele comitetelor pentru situatii de  urgenta si le prezinta presedintilor si membrilor acestor comitete;

c) executa lucrarile si operatiunile de secretariat pe timpul sedintelor;

d) asigura redactarea hotarârilor adoptate, precum si a proiectelor de ordine sau    dispozitii, pe care le prezinta spre aprobare;

e) difuzeaza la componentele Sistemului Judetean si la autoritatile interesate         documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventiva si de    interventie;

f)întocmesc informari periodice privind situatia operativa sau stadiul îndeplinirii  hotarârilor adoptate;

g) întocmesc proiecte de comunicate de presa;

h) urmaresc realizarea suportului logistic pentru desfasurarea sedintelor comitetelor        pentru situatii de urgenta;

i) gestioneaza documentele comitetelor pentru situatii de urgenta;

j) asigura punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent din cadrul   Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta;

k) îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitete, de presedintii acestora, de sefii      centrelor operationale sau de sefii centrelor operative permanente respective.

            Pe timpul îndeplinirii atributiilor de serviciu personalul centrelor operative este investit cu exercitiul autoritatii publice.

            Coordonarea tehnica si de specialitate a centrelor operative se realizeaza, potrivit legii, de catre Centrul Operational din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Calarasi, care asigura si mentinerea permanenta a fluxului informational cu acestea.

            Comitetele locale pentru situatii de urgenta sunt obligate ca în orice moment sa poata fi anuntate despre iminenta producerii sau producerea unor situatii de urgenta, fapt pentru care în permanenta va avea o persoana de serviciu în centrul operativ.

          F)  Comandantul actiunii

           În situatii de urgenta, coordonarea unitara, la locul producerii evenimentului exceptional, a actiunii tuturor fortelor stabilite pentru interventie se realizeaza de catre o persoana împuternicita, dupa caz, de catre Comitetul judetean, în functie de natura si gravitatea evenimentului si de marimea categoriilor de forte concentrate, denumita comandantul actiunii.

           Comandantul actiunii poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de catre grupa operativa si punctul operativ avansat, constituite potrivit reglementarilor în vigoare.

2. CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV TERITORIALA

Sectiunea 1

Asezare geografica, relieful, fauna si solurile

Asezare geografica

Asezata la intretaierea paralelei de 44⁰ si 27’ latitudine nordica cu meridianul de 27⁰  si 33’ longitudine estica, comuna Perisoru se afla in sud-estul Romaniei, in partea sudica a Baraganului din Campia Romana, pe platforma cuprinsa intre Lunca Dunarii la sud si Lunca Ialomitei la nord.

Vatra comunei se gaseste tangent in partea nordica fata  de Magistrala de CF Bucuresti-Constanta si la 2,5 km nord fata de Autostrada A2 Bucuresti – Constanta. 

Comuna Perisoru este situata in partea de sud-est a Câmpiei Române si în nord-estul judetului Calarasi.Vecinii sunt: la nord se afla judetul Ialomita, la sud-vest comuna Roseti, la sud comunele Unirea si Jegalia, la sud-est comuna Borcea, la est comuna Stefan cel Mare, la vest comunele Dragalina si Stefan Voda. 

Suprafata comunei este impartita, astfel: 

Relieful 

Comuna Perisoru se gaseste in mijlocul unui camp intins, reprezentat printr-un interfluviu larg, cuprins intre valea Dunariii la S-E, valea Ialomitei la N si valea Mostistei la V., nefragmentat, cu altitudine ce mentine in jurul a 42 m pe teritoriul comunei. Subdiviziunea la care ne referim face parte din Baragan. Aceasta subdiviziune se inalta cu 17 m – 31 m deasupra luncii inundabile a Dunarii si cu  17-20 m deasupra lluncii inundabile a Ialomitei, avand un aspect tabular care o individualizeaza fata de restul Baraganului.

Din punct de vedere geologic, sub depozitele cuaternare asezate la suprafata se gasesc depozitele mezozoice (cretacice, perasice, triasice) suprapuse pe cristalin.

Campul s-a format prin acumulare de aluviuni si depozit si depozite lacustrare vechi, deasupra carora s-au asezat depozite de eoliene (loesoide si nisipuri in dune, in partea de N). 

Fauna adaptata conditiilor de mediu, este bine reprezentata de rozatoare, pasari, insecte. Fac obiectul vânatorii: iepurele, capriorul, mistretul, vulpea, dihorul, bizonul, nevastuica, iar dintre pasari fazanul, prepelita, potârnichea, rata si gâsca salbatica, lisita, gainusa de balta si altele.

Solurile

Pe teritoriul comuna Perisoru predominante sunt cernoziomurile. Astfel, pe directia est-vest se succed urmatoarele tipuri: cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri campice, cernoziomuri arhilo-iluviale si subsoluri brun-roscate tipice, ultimile pe suprafete reduse în extremitatea de vest a judetului. Aceste soluri zonale s-au format pe loess sau depozite loessoide. 

Sectiunea a 2-a

Caracteristici climatice

Regimul climatic general este omogen, în tot cuprinsul comunei, caracterizându-se prin veri deosebit de calde, precipitatii cantitativ nesemnificative, sub forma de averse, prin ierni reci, marcate uneori de viscole puternice, dar si de perioade de încalzire, care provoaca discontinuitati în distributia temporara a stratului de zapada. 

Ca factor genetic al climei, radiatia solara totala înregistrata în cursul unui anare valoarea de 126 Kcal/cm² an, ceea ce duce la schimbarile caracteristicilor climatice în cursul anului. Se adauga durata medie anuala de stralucire a soarelui de 2258 ore, favorabila desfasurarii activitatilor în aer liber. 

Media anuala a temperaturii aerului este calculata dintr-un sir de 75 de ani prin masuratori instrumentale efectuate la statia meteorologica din Calarasi, fiind de 11,35°C.

Mediile temperaturii aerului sunt de 23°C în iulie (cea mai calda luna), în timp ce în cea mai rece luna a anului – ianuarie, este de 1,95°C.

Temperatura maxima absoluta a fost înregistrata în data de 10 august 1951, aceasta fiind de +41,4°C, valoare care a fost egalata în vara anului 1998. Temperatura minima absoluta a fost înregistrata în data de 9 ianuarie 1938, aceasta fiind de -30°C. Zilele tropicale (temperaturi maxime >30°C) constituie o caracteristica importanta a regimului temperaturilor si un indice al conditiilor favorabile producerii secetei. Sunt în medie 46,1 zile si se deruleaza din aprilie pâna în octombrie, cu frecventa mare în luna iulie (15,2 zile).

Fenomenul de înghet este specific perioadei reci a anului, primul închet de toamna se produce în ultima decada a lunii septembrie iar ultimul înghet de primavara se semnaleaza în luna aprilie.

Precipitatiile atmosferice constituie pentru comuna Perisoru un factor hotarâtor al starii de vegetatie a plantelor si a productiei agricole. Ele sunt aduse în general de catre masele de aer atlantice   si mediteraneene. Cele mai bogate precipitatii se înregistreaza în luna iunie (71,9mm) iar cele mai scazute în luna martie (29,2mm). Se constata ca cele mai mari valori se înregistreaza la sfârsitul primaverii si începutul verii, când sunt frecvente masele de aer oceanic. O particularitate distincta a precipitatiilor din aceasta regiune o constituie caracterul lor torential de aversa în timpul verii, însotite de descarcari electrice.

Precipitatiile în stare solida sub forma de ninsoare constituie o importanta rezerva de apa  care se acumuleaza iarna pe sol, sub forma stratului de zapada. Primele ninsori cad la sfârsitul toamnei si începutul iernii.

Dintre fenomenele atmosferice deosebite amintim în perioada de iarna poleiul, pentru toamna si primavara bruma, ceata care împiedica circulatia rutiera si fluviala, grindina ce apare în urma unor ploi torentiale de convectie la trecerea unor furtuni reci peste suprafata activa supraîncalzita.

Sectiunea a 3-a

Populatia

Populatia stabila a comuna Perisoru la recensamantul din 2011 era de 5114 locuitori fiind structurata, pe sate, astfel:

Sectiunea a 4-a

Cai de transport

• Drumul national 3 A – Drajna - Fetesti cu o lungime, pe teritoriul adminiostrativ al comunei,  de 8,00 km;
• Magistrala de CF Bucuresti – Constanta – 8 km ;
• Autostrada A2 – 8 km ;
• Total drumuri comunale – 62 km.

Sectiunea a 5-a

Dezvoltarea economica si industria

Ocupatia de baza a cetatenilor din comuna Perisoru este agricultura, astfel ca la nivelul comunei este cultivata suprafata de 19325 ha teren agricol.

În comuna Perisoru îsi desfasoara activitatea mai multe societati comerciale, asociatii  familiale si persoane fizice autorizate, in diferite domenii, agricultura fiind ocupatia de baza a locuitorilor.

Activitatea de productie industriala este diversa si ea se bazeaza atât pe activitati traditionale –cresterea pasarilor, animalelor, confectii textile. Principalele produse industriale sunt: carne, confectii, lapte si produse din lapte. 

Sectiunea a 6-a

Infrastructuri locale

            Satul  Perisoru este dotat cu instalatie de alimentare cu apa potabila astfel in lungime de 14 km, alimentarea cu apa facandu-se din puturi forate, in comuna existand si un numar de 10 hidranti.

            De asemeni exista retea de distributie a energiei electrice pe toata raza comunei si retea de telefonie digitala.

Retele de transport energie electrica

Teritoriul comuna Perisoru este strabatut de linii de transport a energiei electrice de 400 kV si 110 kV. Acestea sunt gestionate de Sucursala de transport Bucuresti. Liniile de transport a energiei electrice din comuna perisoru sunt de tip aerian si fac parte din Sistemul Energetic National al României.

Traseele acestora între statiile de transformare de sistem, sunt:

LEA 400 kv:

Gura Ialomitei – Pelicanu;

LEA 110 kV

Pelicanu – Dragalina.

Retele de distributie energie electrica

În comuna Perisoru retelele de 110 kV sunt în totalitate de tip aerian si asigura alimentarea statiilor de 110 kV din statiile de sistem. Acestea sunt:

Calarasi – Dragalina – Slobozia Sud

Dragalina – CFR

Liniile de distributie publica de medie tensiune (20 kV) au raspândire mare in comuna Perisoru si sunt in totalitate de tip aerian. Aceste retele sunt destinate alimentarii cu energie electrica a consumatorilor casnici, edilitari,  industriali etc.

În comuna Perisoru retelele de transport de joasa tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kV. 

Retele de transport titei

Pe teritoriul administrativ al comunei Perisoru exista conducte de transport titei care fac legatura între Constanta si Pitesti si respectiv, Ploiesti, prin intermediul Statiilor de Pompare Baraganu (com. Borcea), apartinând S.C. CONPET S.A.

Traseul conductelor de transport titei este indicat de borne metalice de potential si prin borne de beton amplasate, în general, din 500 în 500 de metri. De-a lungul conductelor exista camine de godevilare (curatare a depunerilor de petrol).

Retele magistrale de fibra optica

Trasee de cabluri de fibra optica: Bucuresti – Fetesti – Medgidia – Constanta – este magistrala care asigura interconectarea Dobrogei cu mun. Bucuresti, nod national de conexiuni;

Rute aeriene

Pe teritoriul comunei Perisoru nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport calatori si marfa.

3. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA

Sectiunea 1

Analiza riscurilor naturale

3.1. RISCURI NATURALE

• fenomene meteorologice periculoase 

Se produc cu preponderenta in perioada calda a anului, pe spatii destul de restrânse. Se manifesta prin cer înorat, ploi torentiale cu caderi de grindina, descarcari electrice si intensificarea accentuata a vântului. Pagubele constau, în general, în acoperisuri afectate partial, crengi ale copacilor rupte, rareori copaci smulsi din radacina sau rupti.

În functie de locul de producere, pot fi afectate retelele de alimentare cu energie electrica sau de telecomunicatii. Datorita precipitatiilor abundente se pot produce inundatii cauzate de torenti sau prin blocarea albiilor, ce afecteaza activitatea economico-sociala, dar pe termen relativ scurt. 

• Înzapeziri si înghet

Înzapezirile apar ca rezultat al caderilor abundente de zapada si viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreuneaza functionarea transportului si telecomunicatiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionarile de materii prime, energie electrica si gaze pentru obiectivele economice.

Volumul de munca pentru reluarea normala a activitatilor economico-sociale necesita un numar mare de mijloace mecanice specializate si un numar mare de oameni.

Pe teritoriul comunei sunt stabilite urmatoarele praguri critice pentru înzapezire:

• 40 cm strat zapada nou depus;
• 25 cm strat de zapada depus peste stratul vechi.

Anual, pe teritoriul comunei ninge circa 30 de zile. Ninsori frecvente se astern, sub forma unui strat continuu de zapada cu precadere în decembrie si ianuarie si se mentine pâna în lunile februarie - martie.

Cele mai probabile cai de comunicatie care sunt afectate de înzapeziri sunt:

• D.N. 3A Lehliu Gara – Fetesti, L=67,700 km (km 0+000-67+700) între localitatile Dragos Voda si Dor Marunt, Dragalina- Stefan cel Mare;
• Seceta

Se produce în perioada calda a anului, pe arii întinse si poate produce pagube materiale însemnate.

• Incendii de padure

Vulnerabilitatea la incendii a fondului forestier creste primavara, înaintea aparitiei vegetatiei si toamna, dupa uscarea vegetatiei, în perioadele de seceta si în perioadele de flux sporit de turisti.

Incendiile sunt datorate in special datorita:

• folosirii iresponsabile a focului deschis;
• nerespectarea regulilor referitoare la fumat;
• jocul copiilor cu focul;
• arderea resturilor de exploatare;
• arderea vegetatiei erbacee si arbustive rezultata din curatirea unor suprafete de teren;
• descarcarile electrice sunt frecvente pe toata suprafata fondului forestier.
• autoaprinderea paturii organice de pe sol;
• razele solare care trec prin cioburi de sticla aruncate la întâmplare (efectul de lupa);
• incendierea premeditata;

-  scânteile provenite de la masinile si utilajele cu care se lucreaza in padure.

• Avalanse

Nu au fost consemnate pe teritoriul comunei, zona fiind una de campie.

3.2. FENOMENE GEOLOGICE DISTRUCTIVE

• Alunecari de teren:

Nu au fost consemnate pe teritoriul comunei, zona fiind una de campie.

• Cutremure de pamânt:

Cutremurele reprezinta o ruptura brusca a continuitatii si echilibrului unui fragment mai mult sau mai putin întins din scoarta terestra sau mantaua terestra. Declansate brusc, practic fara semne care sa permita prevederea acestor fenomene, cutremurul reprezinta factorul de risc cel mai greu de urmarit si de prevenit.

În România în ultimul secol au avut loc peste 50 de manifestari seismice cu magnitudinea peste 5° Richter, dintre care, cele din 1940 si 1977 au fost cele mai devastatoare. 

Principalul focar seismic de pe teritoriul României se afla în zona Vrancea unde miscarile placilor tectonice produc cutremure la o adâncime de 60-100 km, cu magnitudine maxima între 8° - 9° Richter si o periodicitate de 40 – 100 de ani.

Judetul Calarasi se afla în zona a III-a seismica în care cutremurele ating o intensitate maxima de 7° Mercalli si o ciclicitate de 40-50 de ani.

Zonarea seismica a teritoriului României se refera la doi parametrii: coeficientul „k_s” si perioada de colt „T_c” a spectrului de proiectare. Pentru judetul Calarasi T_c= 1,5 sec., iar zona D este pentru k_s=0,16.

Intensitatea seismica reprezinta cuantificarea consecintelor unui cutremur pe o scara specifica de 12 grade, plecând de la efectele avute asupra populatiei, a constructiilor si a mediului natural. (Scara MM – Mercalli Modificata; Scara MSK - Mndvedev – Sponheuer – Karnik).

Magnitudinea reprezinta parametrul care arata cantitatea de energie eliberata de un cutremur, elaborat în 1935 de S.F. Richter, pe o scara de 9 grade.

Riscul seismic este o masura a degradarilor si avariilor anticipate pentru o constructie, situata pe un amplasament dat, într-un interval de timp dat.

Notiunea de risc seismic este în strânsa dependenta de alte doua notiuni: vulnerabilitate seismica si hazard seismic.

Vulnerabilitatea seismica a unei constructii este o masura a naturii si întinderii degradarilor si avariilor produse, asupra constructiei, de actiuni seismice cu diferite intensitati.

Hazardul seismic al unui amplasament este o masura a recurentei evenimentelor seismice având anumite particularitati, pe acel amplasament, într-un interval de timp dat.

Sinteza activitatii de expertizare a constructiilor se face prin încadrarea acestora în clasele de risc seismic. Încadrarea în clasele de risc seismic serveste la stabilirea gradului de extindere a masurilor de interventie propuse si a gradului de urgenta a executarii masurilor de interventie.

Din punct de vedere al riscului seismic, în sensul efectelor probabile ale unor cutremure, caracteristice amplasamentului, asupra constructiilor existente pe acel amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic:

Clasa RsI, corespund constructiilor cu risc ridicat de prabusire la cutremure având instalatiile corespunzatoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare);

Clasa RsII, corespund constructiilor la care probabilitatea de prabusire este redusa dar la care sunt asteptate degradari structurale majore la incidenta cutremurului de proiectare;

Clasa RsIII, corespund constructiilor la care sunt asteptate degradari structurale care nu afecteaza semnificativ siguranta structurala, dar la care degradarile elementelor nestructurale pot fi importante;

Clasa RsIV, corespunzând constructiilor la care raspunsul seismic asteptat este similar celui corespunzator constructiilor noi, proiectate pe baza prescriptiilor în vigoare.

Activitatea seismica în zona VRANCEA este dominata de seisme cu adâncime intermediara, subcrustale cu focarul la adâncimi de 70 - 170 km. Cele mai frecvente sunt seismele cu focarele la adâncimi de 130 -150 km.

Zona seismica este o sursa activa si persistenta de cutremure de pamânt cu caracter specific.

În zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pamânt normale, intracrustale, cu adâncimi mai mici de 60 km . 

Proiectia verticala a focarelor cutremurelor vrâncene cu M > 4 (M – intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea) evidentiaza doua zone seismice:

• o zona situata în scoarta terestra cu o grosime de 38 km si înclinatie 55 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adâncimi de 14-45 km; 
• o zona situata în mantaua superioara cu o grosime de 44 km si înclinatie de 68 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

Exista si o lacuna seismica, o zona cu un minim de activitate la adâncimi cuprinse între 40-70 km.

Activitatea seismica posibila este definita de catre:

• indicele de seismicitate – nr. mediu anual de cutremure de pamânt cu M>4; 
• activitate de risc – nr. mediu anual de cutremure cu M>4 care afecteaza unitatea de suprafata si indica valori deosebit de ridicate pentru regiunea VRANCEA.
• riscul seismic – probabilitatea de aparitie a unui cutremur distrugator in regiunea VRANCEA, într-o anumita perioada de timp. 

Distributia cutremurelor în timp cu magnitudinea M > 4 produse în zona Vrancea arata ca cea mai importanta activitate seismica s-a observat în anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005.

Analizând aceste perioade se poate concluziona ca miscarile seismice manifesta tendinta de a se produce în grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar în domeniul cutremurelor intermediare. 

Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea VRANCEA este estimata pe baza:

• datelor de observatie;
• consideratiilor seismtectonice;
• corelatia dintre activitatea seismica si magnitudinea maxima observata.

Zonarea seismica în ROMÂNIA a fost realizata prin analiza critica a informatiilor macroseismice în ultimii 900 de ani si a studiilor seismice efectuate în perioada 1960 – 1992.

Concluziile care reies din analiza regiunii seismice VRANCEA spun ca aceasta este zona cea mai importanta dintre cele zece în ROMÂNIA, caracterizata prin:

• energia mare a cutremurelor de pamânt;
• arie eliptica alungita pe directia NE-SV, cu izoseismele dinspre muntii Carpati mai strâns distantate;
• caracterul persistent al epicentrelor;
• perioade de revenire de 30 – 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 – 1977) si o succesiune sistematica: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter începând cu anul 1900;
• prezenta numeroaselor fracturi superficiale;
• prezenta în zona a focarelor de cutremure normale, cu adâncimi pâna la 60 km si factori de distributie a energiei.

Analiza riscului seismic stabileste ca exista probabilitatea de 90% ca în regiunea seismica VRANCEA sa se produca un cutremur de pamânt cu magnitudinea maxima de cel putin M = 7,5 grade pe scara Richter, în perioada anilor 1999 – 2011

Miscarea seismica poate fi însotita de aparitia unor fluidizari, tasari, falieri, surpari, alunecari de teren (locale) datorita apelor subterane, a infiltratiilor din apele meteorice de suprafata, care modifica capacitatea de rezistenta, de forfecare a rocilor si stivelor de depuneri sedimentare. Distanta fata de zona epicentrala Vrancea este de 140 km.

1. Prezentarea zonarii si microzonarii seismice a judetului Calarasi

În conformitate cu Normativul P100/1992, care zoneaza din punct de vedere seismic teritoriul comunei este localizat in zona "D^{>,  caracterizata printr-un coeficient Ks=0,16 si o perioada de colt Te=1,5 sec. Un cutremur de intensitate mare poate fi caracterizat prin urmatoarele:

• se înregistreaza spaima si panica,
• mobila grea se deplaseaza si uneori se rastoarna,
• copacii se scutura puternic, iar unii se rup.
• apar crapaturi mari in peretii cladirilor,
• apar fisuri in grinzi si stilpi iar unele elemente de rezistenta pot ceda.

           - cladirile vechi, neprotejate din punct de vedere seismic se pot prabusi, apar alunecari de teren,

• se produc crapaturi cu latimea de citiva centimetri pe suprafata terenului,
• apar noi bazine de apa,
• se modifica debitul în fânâini, unele puturi cu apa secata se vor umple cu apa iar altele vor seca.

Se apreciaza ca efectele cele mai puternice vor fi pe directia Nord-Sud, Focsani-Calarasi

2. Nominalizarea localitatilor si obiectivelor in fiecare zona de risc.

Ca urmare a unor miscari seismice de o extrema violenta si intensitate pot apare accidente tehnologice la unele obiective industriale dupa cum urmeaza:

• S.C. Conpet S.A. Ploiesti Statia de pompare Calaresi si Statia de pompare Baraganu - in urma avarierii instalatiilor tehnologice se pot produce explozii si incendii

3. Populatia in fiecare zona de risc. Situatia in diferite perioade de timp.

Luând in considerare populatia comunei situate pe axa Nord-Sud (Focsani-Calarasi), in cazul unui seism puternic poate fi afectat un numar de aproximativ 500 locuitori.

Sectiunea a 2-a

Analiza riscurilor tehnologice

• Industriale

Substantele periculoase, incluzându-le pe cele explozive incendiare, toxice sau corozive, sunt folosite pe scara larga în diferite industrii. Chiar daca riscul asociat cu utilizarea acestor substante este bine înteles, accidentele pe timpul transportului sau pe amplasamentele industriale nu pot fi excluse direct, în ciuda masurilor de securitate luate.

Substantele periculoase sunt utilizate, produse si stocate nu numai de companiile de profil, ci si de alti agenti economici. În ciuda masurilor exceptionale de securitate luate de agentii economici, accidentele în care se elibereaza aceste substante pot aparea. Acestea pot evolua dincolo de asteptarile propuse, devenind o sursa de pericol pentru sanatatea umana si mediul înconjurator.

S.C. CONPET. S.A. Ploiesti are ca obiect de activitate aprovizionarea cu titei indigen si din import si derivate ale acestuia (gazolina si etan) a rafinariilor din tara, precum si tranzitarea de titei brut pe Dunare pentru partenerii externi. Acest proces implica preluarea, depozitarea, transportul, selectionarea si livrarea titeiului.

Pe teritoriul judetului Calarasi îsi desfasoara activitatea Regionala Baraganu prin sectoarele de activitate Baraganu, Dragos Voda si Calareti, primele doua fiind in conservare.

Activitatea care se desfasoara pe teritoriul judetului Calarasi este de stocare si transport prin conducte a titeiului din import catre combinatele petrochimice din Pitesti, Ploiesti si Onesti în vederea prelucrarii.

Tipul activitatii/activitatilor în care sunt implicate substantele periculoase

Primirea titeiului prin conductele de 14”, 20” si 24” de la Statia Baraganu si repomparea titeiului pe conducte de 14”, 20” by – passand Statia Mavrodin (în conservare) catre Rafinaria Arpechim si repomparea pe conductele 24” 12” F1, 12”F2 catre rafinariile Petrobrazi si Teleajen.

Echipamentele tehnologice existente, si prin care se vehiculeaza substanta periculoasa (titeiul) si care pot fi generatoare de risc sunt: rezervoare, conducte, pompe titei, claviaturi, benzine decantoare si canale colectoare, gari de godevil.

Informatii cu privire la alte elemente (inclusiv din imediata apropiere a obiectivului) susceptibile de a provoca accidente majore sau de a agrava consecintele acestora.

De la Constanta titeiul din import se pompeaza catre depozitul de titei si Statia de pompare Baraganu prin trei conducte cu diametrele de F 14”, F 20” si F 28”. Acestea intra în judet în zona comunei Stefan cel Mare, intrând imediat în Statia de pompare Baraganu.

Din Statia de pompare Baraganu titeiul din import este pompat catre Rafo Onesti prin conducta F 20” si catre Statia de pompare Calaresi prin trei conducte cu diametrele F 14”, F 20” si F 24”.

Poluarea solului si subsolului pe traseul conductelor are loc numai accidental datorita calamitatilor naturale, accidentelor tehnice (coroziunii) sau spargerii conductelor în vederea sustragerii de produse.

Conductele sunt construite din otel special, izolate si prevazute cu tub protector la traversari de sosele si ape. Ele sunt îngropate la o adâncime cuprinsa între 1,1 m si 1,5 m si sunt vizibile numai la supratraversari de cursuri de ape sau canale de irigatii. Protectia împotriva actiunii corozive a solului se asigura prin izolarea conductelor si sistemul de protectie catodica, iar în zonele cu risc ridicat, cum sunt traversarile de ape, conducta este introdusa în tuburi de protectie. 

• Transporturi

Exista probabilitatea ca pe Autostrada A2 sa se inregistreze accidente de circulatie, pe timpul iernii din cauza conditiilor meteo nefavorabile sau pe timpul estival, cand autostrada este foarte intens circulate.

• Nucleare

Producerea energiei nucleare si activitatile conexe desfasurate în acest scop precum si utilizarea radiatiilor, a surselor si compusilor radioactivi în diverse domenii implica, din punct de vedere social, anumite riscuri în fata carora societatea trebuie sa fie pregatita sa reactioneze.

Accidentele nucleare produse (Cernobâl si Three Mile Island) precum si accidentele radiologice (Goiania, Tokaimura) au aratat ca acestea pot avea consecinte din cele mai grave. Analizarea acestor evenimente demonstreaza ca planificarea la urgenta reprezinta o etapa esentiala pentru realizarea masurilor de interventie si recuperare în urma unor astfel de dezastre.

c.n.e. prod cernavoda

Centrala Nuclearo-Electrica Cernavoda este construita pe malul stâng al Canalului Dunare-Marea Neagra, la aproximativ 2 km sud-est de localitatea Cenavoda si la 3 km. est de fluviul Dunarea. C.N.E. Cernavoda este proiectata sa cuprinda 5 grupuri de tip PHWR-CANDU anvelopate, cu o putere de 2.180 MWth si 660 Mwe fiecare.

În caz de accident nuclear cu depasirea barierei de protectie a anvelopei se pot elibera si dispersa în mediu produsi de fisiune sub forma gazoasa, lichida sau solida.

Produsii radioactivi lichizi si solizi, cu activitati specifice mari si arie de raspândire mica, pot ajunge în fluviul Dunarea, contaminând folosintele de apa din aval si Canalul Dunare- Marea Neagra.

ZONE DE PLANIFICARE LA URGENTA

Cel mai important concept pentru planificare îl reprezinta definirea zonelor în care se impun sau poate fi necesara implementarea unor actiuni de interventie predeterminate, a caror realizare este pregatita din timp. Aceste zone se numesc zone de planificare la urgenta, dimensiunea acestora influentând în mod direct factorii care determina eforturile necesare pentru implementarea masurilor de protectie si interventie asociate. 

Aceste zone de planificare sunt de forma aproximativ circulara în jurul instalatiei nucleare. Limitele acestor zone sunt definite pe plan local prin limite de teren (drumuri, râuri, limite de localitati etc.) pentru a permite identificarea usoara în timpul interventiei. 

Pentru CNE PROD CERNAVODA se definesc urmatoarele zone:

Zona de actiune preventiva (PAZ) – 3km

Este zona în care actiunile de protectie urgente se implementeaza imediat la declararea unei urgente generale. În aceasta zona se gasesc localitatile Cernavoda si Stefan cel Mare (jud. Constanta).

 Zona de planificare a actiunilor de protectie urgente (UPZ) – 10 km

Este zona în care planurile locale pentru urgenta prevad implementarea prompta a actiunilor de protectie urgente predeterminate, care au fost pregatite din timp.

În aceasta zona se gasesc ferme ale S.C. AGROFAM HOLDING S.A. si gospodarii ale com. Borcea.

 Zona de planificare a actiunilor de protectie pe termen lung (LPZ) – 50 km

Este zona în care se iau masuri din timp pentru implementarea eficienta a actiunilor de protectie pentru a reduce dozele acumulate pe termen lung din depuneri si prin ingestie.

In aceasta zona se incadreaza si comuna Perisoru intre km = 45 – 50.  

• Poluare ape

Pe teritoriul comunei nu sunt cursuri de apa. 

• Esecul utilitatilor publice.

Pe teritoriul comunei exista riscul esecului alimentarii cu apa potabila pe arii restrânse, în urma unor furtuni – caderea alimentarii cu energie electrica sau a retelei telefonice – deranjamentele fiind remediate în timp util, în mai putin de 24 ore.

• Caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos

Nu s-au semnalat astfel de fenomene pe teritoriul judetului, dar exista posibilitatea aparitiei lor cu consecinte mai mult sau mai putin grave în functie de categoria si marimea obeiectului.

• Munitie neexplodata.

Munitiile ramase neexplodate sunt toate categoriile de munitii utilizate în scop militar, trecute prin gura de foc, lansate sau initiate, care nu au avut efect final prin nefunctionare sau cele neutilizate si care nu au fost distruse, descoperite în locuri, altele decât cele permise.

            Datorita faptului ca in apropiere se afla un poligon militar exista riscul descoperirii de munitie neexplodata.

Sectiunea a 3-a

Analiza riscurilor biologice

• Epidemii

Epidemia consta în raspândirea în proportii de masa a unei boli transmisibile la oameni. Exista posibilitatea aparitiei epidemiei de hepatita virala, rujeola, rubeola sau chiar tuberculoza in colectivitatile scolare.

O cauza importanta în mentinerea morbiditatii prin boli transmisibile pe cale digestiva si un risc permanent pentru aparitia unor epidemii hidrice o constituie situatia aprovizionarii cu apa pentru baut pentru toate localitatile judetului Calarasi. Apa pentru baut utilizata de populatia intregului judet constituie unul din principalii factori de risc asupra starii de sanatate a populatiei, în nici una din localitatile judetului neexistând o sursa sigura de apa potabila.

Situatia retelei de asistenta medicala scolara se reflecta atât asupra depistarii precoce a unor stari morbide cu potential de cronicizare, cât si asupra riscului de diseminare si izbucnirea epidemica în colectivitatea constituita, a unor boli transmisibile. Insuficienta asistentei medicale în colectivitati (latenta în efectuarea triajului epidemiologic, latenta în interventia în focare), precum si conditiile de functionare a unitatilor scolare din judet, concura la dezvoltarea focarelor epidemice dupa aparitia unei surse de infectie într-o colectivitate.

• Ø  Pandemii

Pandemia este o epidemie scapata de sub control, ea manifestandu-se pe suprafete cat mai mari pe glob sau chiar global.

De-a lungul timpului s-au inregistrat pandemii de variola (1870 - 1874) si pandemii gripale (1889 – 1891). In secolul XX s-au inregistrat  3 pandemii majore produse de virusul gripal de tip A, acestea fiind: gripa spaniola – 1918, gripa asiatica – 1957, etc.

In prezent, cea mai recenta pandemie – COVID 19 nu s-a incheiat, ea pare un cosmar care se realimenteaza si modifica la nesfarsit si care afecteaza comunitati mari si economiile statale.

Rezolvarea acestei probleme sta intr-un vaccin. Acesta a fost descoperit/testat de catre diferite companii de biotehnologii si supus avizarii/omologarii catre organismele europene si mondiale care au atributii in acest sens.

Daca eficacitatea acestor vaccinuri este intre 80 – 95%, problema ramane la durata de protectie a acestora care in prezent este de la cateva luni pana la cativa ani.

Pandemia de coronavirus 2019–2020

Coronavirusul 2019-2020, apărut si cunoscut și sub denumirea de coronavirus Wuhan, focar de pneumonie chineză sau pneumonie a început pe 12 decembrie 2019 în centrul orașului Wuhan, China, atunci când a apărut un grup de persoane cu pneumonie de cauză necunoscută, a fost legat în principal de proprietarii de tarabe care lucrau la piața de pește Huanan, care vindeau și animale vii. Ulterior, oamenii de știință chinezi au izolat un nou coronavirus, denumit 2019-nCoV, care s-a dovedit a fi cel puțin 70% similar în secvența genelor SARS-CoV. Coronavirusul 2019-nCoV a fost identificat în Wuhan, provincia Hubei, China, după ce oamenii au dezvoltat pneumonie fără să aibă o cauză clară și pentru care vaccinurile sau tratamentele existente nu au fost eficiente. Virusul prezintă dovezi de transmitere de la persoană la persoană, iar rata de transmitere (rata infecției) pare să fi escaladat la jumătatea lunii ianuarie, aceasta reieșind și din alte cazuri decât cele pe care China le-a raportat până acum. 

Primele cazuri de coronavirus din România și Republica Moldova au fost confirmate pe 26 februarie și 7 martie 2020 respectiv. Pe 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății a declarat că focarul de coronavirus a devenit o pandemie.

Perioada de incubație (perioada de la expunere până la apariția simptomelor) este de aproximativ două săptămâni, simptomele includ febră, tuse și dificultăți de respirație.

Pe 20 ianuarie 2020, premierul chinez Li Keqiang a cerut eforturi decisive și eficiente pentru prevenirea și controlul epidemiei de pneumonie cauzată de un nou coronavirus Începând cu 24 ianuarie 2020, au avut loc 26 decese, toate în China și există dovezi că se transmite de la om la om. Testele ample au evidențiat peste 2120 de cazuri confirmate, dintre care unii sunt angajați în asistență medicală De asemenea, au fost semnalate cazuri confirmate în Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Macau, Hong Kong și Statele Unite. 

La 23 ianuarie 2020, OMS a decis să nu declare o urgență internațională pentru sănătate. OMS avertizase anterior că este posibil un focar mai larg există temeri de transmitere ulterioară în timpul sezonului maxim al Anului Nou Chinezesc. Creșterea bruscă a focarelor de boală a ridicat întrebări cu privire la traficul de animale sălbatice, răspândirea virusului și incertitudinile legate de virus, indiferent dacă virusul a circulat mai devreme decât se credea anterior, originea și probabilitatea de a fi super-virale, adică un eveniment de răspândire majoră. 

Primele cazuri suspectate au fost raportate la 31 decembrie 2019, primele cazuri de boală simptomatică apărând cu puțin peste trei săptămâni mai devreme la 8 decembrie 2019. Piața a fost închisă la 1 ianuarie 2020 și persoanele care au prezentat semne și simptome ale infecției cu coronavirus erau izolate. Peste 9930 de persoane, care au intrat în contact strâns cu persoane posibil infectate, au fost inițial monitorizate. 

După dezvoltarea unui test de reacție de polimerizare în lanț de diagnostic specific pentru detectarea infecției, prezența 2019-nCoV a fost confirmată ulterior la 41 de persoane în clusterul din Wuhan, dintre care două au fost ulterior raportate ca fiind un cuplu căsătorit, dintre care unul nu fusese prezenți pe piață și alți trei membri ai aceleiași familii care lucrau la standurile de fructe de mare ale pieței. Prima moarte confirmată din cauza infecției cu coronavirus a avut loc la 9 ianuarie 2020.

La 23 ianuarie 2020, centrul Wuhan a fost plasat în carantină, în care au fost suspendate toate mijloacele de transport în comun și din Wuhan. Orașele din apropiere Huanggang, Ezhou, Chibi, Jingzhou și Zhejiang au fost de asemenea plasate în carantină începând cu 24 ianuarie 2020.

Efectele la nivel mondial ale acestei pandemii includ instabilitatea socială și economică în mai multe părți ale lumii, xenofobia și rasismul împotriva oamenilor de origine chineză sau mai în general asiatică, și răspândirea pe mediul online a dezinformării și ale unor teorii de conspirație.

Prezentarea coronavirusurilor umane (înalt patogene)

Coronavirusurile sunt virusuri anvelopate, cu un genom ARN monocatenar cu polaritate pozitivă, de dimensiuni mari (27-32 kb). În familia Coronaviridae există 4 genuri antigenic distincte: Alphacoronavirus si Betacoronavirus care infectează mamiferele, inclusiv omul, respectiv Gammacoronavirus  si  Deltacoronavirus care infectează păsările și unele mamifere.

Înaintea identificării SARS-CoV-2, au fost descrise alte 6 coronavirusuri patogene pentru om, toate cu origine zoonotică.

• Două alfacoronavirusuri (HCoV-229E și HKU-NL63, cu rezervor liliecii africani) și două betacoronavirusuri: (HCoV-OC43 și HCoV-HKU1, cu rezervor murin), determină la om infecții respiratorii banale de tip guturai.
• Două noi betacoronavirusuri au fost asociate unor sindroame acute respiratorii severe:

• SARS-CoV (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus), încadrat în subgenul Sarbecovirus) identificat în 2002 în Sudul Chinei, în regiunea Guangdong, provenit de la lilieci și transmis la om printr-o gazdă intermediară reprezentată de zibetă (Palm Civet). SARS-CoV s-a răspândit rapid la nivel global și a cauzat peste 8,000 cazuri umane și 774 decese (mortalitate 9.5%), până în 2004, cand a dispărut din circulație.
• MERS CoV (Middle East Respiratory Syndrome Coronavirus), încadrat în subgenul Marbecovirus, identificat în 2012 în Arabia Saudită, provenit de la lilieci și transmis la om printr-o gazdă intermediară reprezentată de dromadere din familia Camelidae. MERS CoV circulă și în prezent în Orientul Mijlociu, și a determinat până acum 2519 cazuri și 866 decese (mortalitate 35%).

SARS-CoV-2 este un Betacoronavirus, încadrat în subgenul Sarbecovirus, distinct antigenic față de SARS CoV, cu care are similitudine genetică în proporție de cca 76% din nucleotide. A fost identificat în ianuarie 2020, din lavaj bronhoalveolar provenit de la pacienți diagnosticați cu pneumonie severă în Wuhan, China, Un focar de 45 de cazuri de pneumonie atipică fusese raportat către OMS pe 31 decembrie 2019, însă în China au existat cazuri internate încă din primele zile din decembrie 2019. Majoritatea cazurilor inițial identificate au avut legătură cu o piață locală care vindea animale vii, carne de animale exotice și fructe de mare proaspete, ceea ce a sugerat transmiterea zoonotică a virusului.

Rezervorul natural al SARS CoV 2 este reprezentat de lilieci din specia Rhinopolus, însă se consideră că transmiterea a implicat o gazdă intermediară, încă necunoscută, ceea ce reprezintă un risc potențial de reintroducere în populația umană sau în alte specii animale.

• Epizootii

Epizootia consta în raspândirea în proportii de masa a unei boli transmisibile la animale, cum ar fi: gripa aviara, pesta porcina, rabia.

Sectiunea a 4-a

Analiza riscurilor de incendiu

Incendiul reprezinta un proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezentei substantelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieti, pagube materiale etc. si care impune interventia organizata pentru stingere.

Prin eficientizarea interventiilor, pentru salvarea vietii oamenilor, a animalelor si bunurilor materiale trebuie sa se actioneze continuu pentru micsorarea timpului de raspuns, prin perfectionarea deprinderilor echipelor de interventie.

Sectiunea a 5-a

Analiza riscurilor sociale

La nivelul comunei pot fi urmatoarele manifestari cu public: cultural-artistice, religioase si promotionale, manifestari sportive, mitinguri.

Asigurarea ordinii publice se realizeaza, pe întreg teritoriul judetului Calarasi, de catre Inspectoratul Judetean de Jandarmi Calarasi prin misiuni specifice executate de structurile sale specializate (manevre de descurajare, negocieri cu grupurile turbulente sau interventii în forta, dupa caz, în conditiile legii), cu ocazia adunarilor publice sau a altor asemenea activitati care se desfasoara în spatiul public si implica aglomerari de persoane.

Pe timpul situatiilor de criza, la restabilirea ordinii publice, pe baza documentelor de cooperare, pot participa si unitati ale institutiilor din cadrul sistemului national de aparare, ordine si siguranta publica.

CAPITOLUL IV

ACOPERIREA RISCURILOR

Sectiunea 1

Conceptia desfaturarii actiunilor de protectie-interventie. 

La stabilirea conceptiei de desfasurare a actiunilor de protectie si interventie se tine cont de evolutia probabila a situatiilor de urgenta, fapt pentru care se stabilesc etape, faze si actiuni de protectie si interventie, pe tipuri de risc.

Evitarea manifestarii riscurilor, reducerea frecventei de producere ori limitarea consecintelor acestora au un rol important în stabilirea conceptie si constau în realizarea urmatoarelor actiuni:

1. monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici, etc si transmiterea datelor la CJSU si CLSU, prin grija Centrului Operational;
2. activitati preventive ale tuturor autoritatilor care asigura managementul situatiilor de urgenta, pe domenii de competenta;
3. informarea populatiei asupra pericolelor specifice fiecarei unitati administrativ teritoriale si asupra modului de comportare în cazul manifestarii unui pericol, prin grija CLSU si a reprezentantilor în teritoriu ai ministerelor care asigura functii de sprijin în managementul situatiilor de urgenta;
4. executarea periodica a exercitiilor si aplicatiilor;
5. executarea controalelor si inspectiilor de prevenire,
6. acordarea avizelor / autorizatiilor de securitate la incendiu si protectie civila;
7. acordarea asistentei tehnice de specialitate;
8. informarea preventiva;
9.  pregatirea populatiei;
10. constatarea si sanctionarea încalcarilor la prevederile legale.

Sectiunea a 2-a

Etapele de realizare a actiunilor. 

Etapele de realizare a actiunilor de interventie, indiferent de tipul de risc, implica parcurgerea urmatoarelor operatiuni principale: 

1. alertarea si / sau alarmarea structurilor de interventie;
2. informarea CJSU, CLSU si/sau personalului de conducere asupra situatiei create;
3. deplasarea la locul interventiei;
4. intrarea în actiune a fortelor, amplasarea mijloacelor si realizarea dispozitivului preliminar de interventie;
5. transmiterea dispozitiilor preliminare;
6. recunoasterea, analiza situatiei, luarea deciziei si darea ordinului de interventie;
7. evacuarea, salvarea si/sau protejarea persoanelor, animalelor si bunurilor;
8. realizarea, adaptarea si finalizarea dispozitivului de interventie la situatia concreta;
9. executarea manevrei de forte;
10. localizarea si limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
11. înlaturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
12. regruparea fortelor si mijloacelor dupa îndeplinirea misiunii;
13. stabilirea cauzei producerii evenimentului si a conditiilor care au favorizat evolutia acestuia;
14. întocmirea procesului verbal de interventie si a raportului de interventie;
15. retragerea fortelor si mijloacelor de la locul actiunii în locul de dislocare permanenta;
16. restabilirea capacitatii de interventie;
17. informarea esaloanelor superioare;
18. analiza interventiilor si evidentierea masurilor de prevenire/optimizare necesare.

Sectiunea a 3-a

Faze de urgenta a actiunilor.

În functie de locul, natura, amploarea si evolutia evenimentului, interventiile sunt organizate astfel:

              a) urgenta I - asigurata de garda/garzile de interventie a/ale subunitatii in raionul (obiectivul) afectat, inclusiv ale S.V.S.U. al comunei;

             b) urgenta a II-a - asigurata de catre subunitatile inspectoratului judetean;

            c) urgenta a III-a - asigurata de catre doua sau mai multe unitati limitrofe;

            d) urgenta a IV-a - asigurata prin grupari operative, dislocate la ordinul inspectorului general, al Inspectoratului General, in cazul unor interventii de amploare si de lunga durata.

În toate situatiile de urgenta, fortele de interventie specializate actioneaza conform domeniilor de competenta, pentru:

1. salvarea si/sau protejarea oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, evacuarea si transportul victimelor, cazarea sinistratilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente si materiale de prima necesitate;
2. acordarea primului ajutor medical si psihologic, precum si participarea la evacuarea populatiei, institutiilor publice si operatorilor economici afectati;
3. aplicarea masurilor privind ordinea si siguranta publica pe timpul producerii situatiei de urgenta;
4. dirijarea si îndrumarea circulatiei pe directiile si în zonele stabilite ca accesibile;
5. diminuarea si/sau eliminarea avariilor la retele si cladiri cu functiuni esentiale, a caror integritate pe durata cutremurelor este vitala pentru protectia populatiei si anume la:
   1. sediile serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta,
   2. sediile politiei si jandarmeriei,
   3. spitalele si alte constructii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu sectii de chirurgie si de urgenta,
   4. cladirile institutiilor cu responsabilitati în gestionarea situatiilor de urgenta, în apararea si securitatea nationala,
   5. statiile de producere si distributie a energiei si/sau care asigura servicii esentiale pentru celelalte categori de cladiri mentionate,
   6. garaje de vehicule ale serviciilor de urgenta de diferite categorii,
   7. rezervoare de apa si statii de pompare esentiale pentru situatii de urgenta,
   8. cladiri care contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase, precum si pentru cai de transport,
   9. cladiri de învatamânt;
6. limitarea proportiilor situatiei de urgenta specifice si înlaturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Sectiunea a 4-a

Actiunile de protectie-interventie.

RISCURI NATURALE

1. Fenomene meteorologice periculoase

Inundatii

Cu ajutorul sistemelor de avertizare-alarmare este avertizata în timp util populatia, prin grija primariilor.

Furtuni, tornade, seceta, înghet.

Aceste fenomene sunt greu de anticipat, iar posibilitatea de înstiintare si alarmare este limitata.

De regula, interventiile sunt post dezastru si constau în:

• alertarea structurilor de interventie din zonele afectate sau din apropierea acestora – prin grija Centrului Operational;
• activarea CLSU afectate, prin grija centrelor operative;
• analiza situatiei create si luarea deciziei de interventie de catre CLSU;
• întocmirea rapoartelor operative cu date si informatii din teren de catre centrele operative si înaintarea acestora la esaloanele superioare;
• introducerea serviciului de permanenta la centrele operative ale CLSU afectate;
• descongestionarea cailor de acces;
• intrarea în functiune a punctelor de adunare-îmbarcare si primire-repartitie (daca este cazul), prin grija CCCE al localitatilor afectate;
• deblocarea, salvarea si evacuarea persoanelor, animalelor, a bunurilor materiale si a valorilor culturale si de patrimoniu.
• evaluarea pierderilor si distrugerilor de catre comisii constituite prin dispozitie a presedintelui CLSU;
• stabilirea prioritatilor de refacere si reabilitare a zonelor afectate si întocmirea cererilor cu necesarul de mijloace, materiale etc, prin hotarâre a CLSU;

      Înzapezirile 

Apar ca rezultat al caderilor abundente de zapada si viscolelor care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele îngreuneaza functionarea transportului si telecomunicatiilor, activitatea obiectivelor agricole, aprovizionarile de materii prime, energie electrica si gaze pentru obiectivele economice.

Volumul de munca pentru reluarea normala a activitatilor economico-sociale necesita un numar mare de mijloace mecanice specializate si un numar mare de oameni.

Fortele destinate interventiei sunt reperzentate la nivelul comunei de Compania Nationala de Autostrazi care asigura dezapezirea pe DN, A2, iar pentru cele comunale se folosesc mijloace apartinand societatilor comerciale din comuna.

La nivelul comunei interventia se realizeaza prin grija CLSU cu fortele si mijloacele prevazute în planurile proprii pentru trecerea vârfului de iarna, care vor fi activate la primirea avertizarilor meteorologice transmise de Centrul Operational.

La primirea avertizarilor meteorologice toate structurile implicate introduc serviciul de permanenta la centrele operative, monitorizeaza evolutia fenomenelor meteorologice, trec la punerea în aplicare a planurilor proprii de interventie si raporteaza periodic stadiul realizarii masurilor la Centrul Operational si esaloanele suprioare.

    Seceta 

Se poate produce în perioada calda a anului, dar pe arii restrânse, iar pagubele constau în special în compromiterea culturilor agricole, scaderea nivelului pânzei freatice si afectarea sanatatii populatiei, în special persoanelor cardiace, vârstnice si copiilor.

Pentru prevenirea efectelor negative datorate secetei, ori de câte ori situatia impune se elaboreaza planuri de masuri specifice (ex. planul de restrictii si folosire a apei în perioadele deficitare) cu termene si responsabilitati concrete.

Incendii de padure

Managementul situatiilor de urgenta generate de incendiile de padure, desfasurarea activitatilor ce se impun si organizarea conducerii, coordonarii si cooperarii se asigura prin centrele operative cu activitate permanenta constituit la nivelul comunei si CLSU al comunei.

Gestionarea incediilor de padure va fi realizata, în functie de proprietarul padurii în care s-a declansat incendiul, de catre Inspectoratul Judetean de Regim Silvic si de Vânatoare Calarasi (pentru padurile detinute de alti proprietari decât statul) si de Regia Nationala a Padurilor – Romsilva sucursala Calarasi (pentru padurile proprietate publica a statului).

Localizarea incendiilor de padure este realizata de personalul de teren din subordinea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva (pentru padurile proprietate publica a statului) si de personalul de teren al structurilor silvice autorizate (pentru fondul forestier national pe care acestea îl administreaza).

Stingerea incendiilor va fi facuta prin efortul comun al tuturor factorilor mentionati anterior, utilizându-se toate sursele de apa disponibile din zona afectata.

Stingerea incendiilor la paduri, impune pregatirea interventiei din timp, în care scop comandantul interventiei este obligat:

• sa cunoasca sectorul silvico-forestier din raionul de interventie;
• sa controleze si sa îndrume inspectoratul silvic judetean si ocoalele silvice în activitatea de întocmire si reactualizare a planurilor de aparare împotriva incendiilor la zonele împadurite;
• sa sprijine organele silvice în pregatirea personalului silvic si populatiei, în vederea cunoasterii si aplicarii planurilor de aparare, a planurilor unice de interventie pentru stingerea incendiilor de proportii la fondul forestier;
• sa organizeze, în cooperare cu inspectoratul si ocoalele silvice, înaintea perioadelor când creste pericolul de incendiu la paduri, exercitii si aplicatii practice pentru cunoasterea metodelor de localizare si lichidare a incendiului de catre fortele participante, precum si executarea de patrulari pe timp de seceta si în zilele nelucratoare, pentru observarea si anuntarea incendiilor;
• sa studieze, împreuna cu conducerea inspectoratului silvic judetean dotarea ocoalelor silvice si a punctelor întarite cu mijloace de comunicatii si materiale de interventie pentru combaterea incendiilor si sa stabileasca masurile necesare pentru completarea acesteia;
• sa realizeze cooperarea permanenta cu organele silvice, în vederea asigurarii pregatirii si conducerii unitare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor izbucnite la fondul forestier.

Când sunt solicitate serviciile profesioniste pentru situatii de urgenta pentru stingerea incendiului în zonele împadurite comandantul interventiei este comandantul serviciului profesionist pentru situatii de urgenta, si acesta este obligat :

• sa   conduca, în colaborare cu organele silvice, operatiunile de interventie;
• sa asigure asistenta tehnica pentru executarea recunoasterii incendiului si stabilirea metodelor de localizare si lichidare a acestuia;
• sa participe cu autocamioane de interventie (dupa caz si cu alte masini), la stingerea incendiului de padure;
• împreuna cu organele silvice, sa organizeze fortele si mijloacele concentrate pentru interventie în dispozitive de lucru, în raport de natura si modul de manifestare a incendiului;
• sa asigure hranirea si asistenta medicala a efectivelor participante la interventie;
• sa cerceteze si sa stabileasca, împreuna cu organele silvice si de politie cauza incendiului.

În actiunile de interventie pentru stingerea incendiului la paduri, comandantii sunt obligati sa foloseasca metode si procedee specifice naturii si modul de manifestare a incendiului, astfel:

Stingerea incendiilor în conditiile lipsei de apa, în conditii de vînt puternic, pe timpul iernii si noaptea

Desfasurarea actiunilor de stingere a incendiilor, în conditiile lipsei de apa se asigura prin:

organizarea recunoasterii pentru depistarea surselor de alimentare cu apa;

folosirea rationala a apei, actionarea cu tevi cu ajutaje mici sau cu robinet si oprirea refularii apei pe timpul manevrelor sau a schimbarilor de pozitie;

• marirea presiunii în conductele de alimentare cu apa, prin punerea în functiune a unor pompe suplimentare si oprirea apei pe anumite sectoare din reteaua localitatii;
• folosirea zapezii pentru stingerea incendiilor pe timp de iarna;
• alimentarea cu apa din vagoane cisterna, autocisterne, trenuri pompier sau de la sisteme de irigatie;
• transportul apei în zona incendiata de catre populatie cu sacale, butoaie si galeti;
• limitarea propagarii arderii prin demolarea constructiilor sau îndepartarea obiectelor si elementelor combustibile;
• concentrarea în sprijin a masinilor de stingere cu capacitate mare, organizarea celui mai rational sistem de alimentare cu apa din sursele locale, folosirea ejectoarelor si pompelor submersibile în cazul surselor aflate la adâncimi mari;
• utilizarea spumei usoare, pulberilor stingatoare si apei îmbunatatite chimic

La stingerea incendiului la care apa se asigura prin transport cu autopompe cisterne, se vor folosi tevi cu ajutaje si presiuni mici, pentru a asigura continuitatea în refulare.

În actiunea de stingere a incendiilor pe timpul lipsei de apa, efortul principal va fi concentrat pentru salvarea oamenilor si a bunurilor materiale de valoare.

Stingerea incendiilor pe timp de noapte este influentata de posibilitatile reduse de iluminare a obiectivelor, de greutatile care survin pe timpul realizarii dispozitivului, în conducerea subunitatilor si mentinerea cooperarii.

Pentru îndeplinirea misiunii de stingere a incendiilor pe timp de noapte, comandantul interventiei este obligat:

• sa cunoasca temeinic obiectivele si localitatile din zona de responsabilitate sau raionul de interventie;
• sa execute recunoasteri neîntrerupte la locul interventiei împreuna cu specialistii din obiectiv;
• sa organizeze iluminarea obiectivului cu mijloace din dotarea subunitatilor si a fortelor cu care se coopereaza, asigurând în principal iluminarea cailor de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale, precum si a dispozitivului de interventie;
• sa dea misiuni care sa nu impuna executarea de manevre complicate;
• sa organizeze schimbarea personalului din dispozitivele de interventie si sa ia masuri de asigurarea securitatii acestuia împotriva electrocutarii si de prevenirea accidentelor;
• sa solicite specialistilor din obiectiv repunerea în stare de functionare a instalatiilor electrice de iluminat în zonele învecinate incendiului.

Reabilitarea suprafetelor de padure afectate de incendii va fi sarcina ocoalelor silvice (de stat sau private) care au administrat suprafata de padure afectata.

Aceasta reabilitare se va face, în special, prin împaduriri cu specii din tipul natural fundamental de padure, numai dupa îndepartarea trunchiurilor arse si aplicarea de amendamente.

Avalanse nu au fost consemnate, cumuna fiind in zona de campie.

1. Fenomene distructive de origine geologica.

Cutremure si/sau alunecari sau prabusiri de teren

Prin gestionarea situatiilor de urgenta produse de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren, se înteleg actiunile si masurile pentru:

a) prevenirea si pregatirea pentru interventie, înainte de declansarea fenomenelor cauzale;

b) interventia operativa, dupa producerea situatiei de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren, pentru limitarea si înlaturarea efectelor acesteia;

c) interventia ulterioara, pentru recuperare si reabilitare.

Elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren, sunt:

a) populatia, precum si bunurile sale mobile si imobile;

b) constructiile: cladiri de locuit, cladiri pentru învatamânt si social-culturale, structuri sanitare, capacitatile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajari piscicole, barajele si alte lucrari hidrotehnice etc.;

c) caile de transport rutiere si feroviare;

d) retelele de alimentare cu energie electrica, gaze, sursele si sistemele de alimentare cu apa si canalizare, statiile de tratare si de epurare;

e) retelele de telecomunicatii si altele asemenea;

f) mediul natural: ecosisteme, paduri, intravilanul localitatilor si altele;

g) activitatile social-economice.

Actiuni si masuri preventive

Organizarea, coordonarea si controlul actiunilor si masurilor privind prevenirea si gestionarea unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren revine Comitetului ministerial, organizat la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

La nivelul comunei, actiunile si masurile de prevenire si gestionare a unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren se realizeaza prin comitetul judetean si comitetele municipale, orasenesti si comunale pentru situatii de urgenta.

Detinatorii, cu orice titlu, de constructii, dotari si terenuri, a caror avariere în caz de situatie de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren poate pune în pericol populatia, precum si mediul natural si construit, sunt obligati sa le întretina, sa le repare si sa le exploateze corespunzator, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populatiei în cazul iminentei producerii unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren si sa organizeze activitatea de supraveghere, interventie si reabilitare conform legislatiei în vigoare pentru fiecare domeniu.

Avertizarea-alarmarea populatiei în cazul iminentei producerii unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren este atributul ISUJ Calarasi si a comitetelor locale pentru situatii de urgenta, în functie de informatiile si timpul avut la dispozitie pentru realizarea acestora.

Aplicarea masurilor si actiunilor de aparare este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice. Participarea la actiunile de prevenire, pregatire, protectie si interventie este obligatorie pentru toate persoanele fizice si juridice, cu exceptia persoanelor fizice cu handicap si a altor categorii defavorizate

Sistemul informational-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observarii, detectarii, masurarii, înregistrarii, stocarii si prelucrarii datelor specifice, alarmarii, notificarii, culegerii si transmiterii informatiilor si a deciziilor de catre factorii implicati în actiunile de prevenire si gestionare a unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren.

Transmiterea informatiilor si a deciziilor se realizeaza în conformitate cu schema fluxului informational-decizional, aprobata prin planul propriu de aparare.

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamântului - INCDFP comunica imediat principalele caracteristici ale seismului.

Prefectii judetelor comunica imediat principalele efecte ale situatiei de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare asupra locului producerii situatiei de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren, evolutiei acesteia, efectelor negative produse, precum si asupra masurilor luate, se realizeaza prin rapoarte operative.

Primarii, conducerile comitetelor locale pentru situatii de urgenta constituite dupa caz, precum si cele ale unitatilor social-economice amplasate în zone predispuse la alunecari de teren, au obligatia sa asigure preluarea de la Centrul Operational al ISUJ Calarasi, a datelor si avertizarilor meteorologice si hidrologice, în vederea declansarii actiunilor preventive si de interventie.

Fortele si mijloacele de interventie se organizeaza, se stabilesc si se pregatesc din timp si actioneaza conform sarcinilor stabilite prin planurile de aparare specifice.

Actiuni si masuri de interventie operativa

Conducerea operatiunilor de interventie operativa în cazul producerii unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren se realizeaza de autoritatile legal investite cu atributii si responsabilitati privind conceptia, planificarea, organizarea si controlul în domeniu, respectiv de catre prefecti, primari si conducerile operatorilor economici si institutiilor publice, conform legii.

Prefectul si subprefectii, primarii municipiilor, oraselor si comunelor, sefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale ale administratiei publice, sefii serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta, precum si conducatorii regiilor autonome, societatilor si administratiilor/companiilor nationale cu atributii si responsabilitati în domeniu, precum si reprezentantii societatii civile la nivel local se autosesizeaza si declanseaza de la sediile institutiilor respective actiunile ce se impun privind alertarea si interventia în caz de urgenta potrivit Planului de aparare.

În cazul producerii unei situatii de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren, membrii comitetului judetean pentru situatii de urgenta, numiti prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgenta la sediul Prefecturii.

În situatia imposibilitatii utilizarii sediului Prefecturii, conducerea actiunilor de interventie de urgenta se realizeaza de la Punctul de comanda al Inspectoratului pentru situatii de urgenta judetean.

Comitetul local pentru situatii de urgenta de la autoritatea publica pe raza careia s-a produs situatia de urgenta se activeaza, se întruneste de urgenta la sediul sau si îsi pune în aplicare planul propriu de aparare.

Primarii municipiilor, oraselor si comunelor pe raza carora s-a produs situatia de urgenta, împreuna cu membrii serviciilor profesioniste pentru situatii de urgenta constituite pe domenii, procedeaza de urgenta la inspectia zonelor din aria lor de autoritate constatând, dupa caz:

a) zonele afectate si delimitarea acestora;

b) necesitatea deblocarii-salvarii persoanelor si acordarii primului ajutor;

c) cladirile prabusite sau în pragul colapsului;

d) retelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicatii, gaz metan, apa, energie electrica si termica etc.;

e) incendiile sau exploziile produse si/sau iminenta producerii unor evenimente în lant;

f) distrugerile sau blocarile cailor de acces;

g) contaminarile chimice sau radioactive ale mediului.

La actiunile de inspectie participa si structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice locale, precum si ale regiilor autonome, societatilor si administratiilor/companiilor nationale cu atributii si responsabilitati în domeniu.

Primarii municipiilor, oraselor si comunelor informeaza operativ Comitetul judetean, prin mijloacele de comunicatii din dotarea proprie si/sau curieri, asupra situatiei constatate, estimând victimele si pagubele materiale, precum si necesarul de mijloace si forte de interventie.

Daca posibilitatile comitetului local, pentru gestionarea situatiei sunt depasite, se activeaza comitetul judetean.

Comitetul judetean, întrunit de urgenta, evalueaza situatia pe baza informarilor operative ale comitetelor locale si constatarilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice locale si stabileste masuri de interventie de urgenta pentru:

a) asigurarea conditiilor pentru efectuarea manevrelor de forte si mijloace necesare desfasurarii actiunii de interventie, în raport de evolutia situatiei;

b) concentrarea si organizarea intrarii în dispozitivele de actiune a fortelor si mijloacelor stabilite prin planul de aparare;

c) stingerea incendiilor;

d) deblocarea-salvarea persoanelor si acordarea primului ajutor;

e) transportul si spitalizarea persoanelor accidentate;

f) inspectarea post situatie de urgenta produsa de seisme si/sau alunecari sau prabusiri de teren a constructiilor avariate si evaluarea rapida a acestora;

g) evacuarea cladirilor care nu mai prezinta siguranta în exploatare;

h) protectia - adapostirea persoanelor sinistrate si acordarea asistentei necesare;

i) paza si protectia bunurilor materiale si restrictionarea circulatiei în zonele afectate;

j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale si a mijloacelor pentru interventie;

k) informarea populatiei prin mijloacele de comunicare în masa si asigurarea comunicarii cu aceasta;

l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare si neutralizarea acestora, dupa caz.

Actiuni si masuri pentru recuperare si reabilitare

Pentru restabilirea starii de normalitate, comitetul judetean si comitetele locale, precum si conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici, reprezentantii societatii civile si institutiilor, dispun aplicarea urmatoarelor actiuni si masuri:

a) acorda, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

b) readuce mijloacele materiale necesare pentru interventie si refacere, în stare operativa;

c) reabiliteaza caile de comunicatii rutiere, feroviare etc., liniile de telecomunicatii si retelele de transport si distributie a energiei electrice, a apei si operatorilor energetici;

d) pregateste conditiile pentru repunerea în stare de functionare a operatorilor economici si institutiilor afectate, precum si pentru refacerea locuintelor si a celorlalte constructii cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectata;

e) continua investigatia post situatie de urgenta si stabileste solutiile cadru de interventie pentru punerea în siguranta provizorie a constructiilor avariate;

f) stabileste din punct de vedere valoric si cantitativ pagubele produse de situatia de urgenta;

g) comunica operativ cu factorii abilitati si comunica permanent cu cetatenii despre informatiile specifice.

Pe baza concluziilor desprinse din analiza interventiei, comitetul judetean si comitetele locale întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de situatia de urgenta, pe care le înainteaza comitetelor superioare ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însotite de masuri pentru înlaturarea efectelor acesteia, precum si de masurile ulterioare de prevenire si interventie.

Rapoartul final de evaluare al comitetului judetean se înainteaza la Comitetul ministerial în termen de cel mult 30 zile de la producerea situatiei de urgenta.

RISCURI TEHNOLOGICE

1. Riscuri industriale

La nivelul judetului Calarasi exista trei operatori economici care intra sub incidenta H.G.R. nr. 804 / 2007, acestea fiind: SC Conpet SA Ploiesti Sectia de pompare Baraganu

1. Risc nuclear

Sursa de risc nuclear care, în anumite conditii, ar putea afecta teritoriul judetului Calarasi, este centrala nuclearo-electrica CNE-PROD CERNAVODA.

În caz de accicent nuclear cu depasirea barierei de protectie a anvelopei se pot elibera si dispersa în mediu produsi radioactivi sub forma gazoasã, lichida sau aerosoli, care se pot raspândi pe o suprafata mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depasi nivelurile de interventie asociate masurilor de protectie.

Produsii radioactivi lichizi si solizi, cu activitati specifice mari si arie de raspândire mica, pot ajunge în fluviul Dunarea, contaminând folosintele de apa din aval si Canalul Dunare- Marea Neagra.

Sectiunea a 5-a.

Instruirea

Primarii si conducerile operatorilor economici si institutiilor publice au obligatia de a asigura cunoasterea de catre fortele destinate interventiei, precum si de catre populatie a modalitatilor de actiune conform planurilor aprobate de analiza si acoperire a riscurilor.

Seful COAT a urmat cursuri de instruire în domeniul situatiilor de urgenta la Centrul Zonal Craiova si detine certificat de competenta profesionala.

Pregatirea personalului voluntar al serviciului de urgenta al comunei se face conform planului si tematicii de pregatire întocmite de seful serviciului si aprobat de presedintele comitetului local pentru situatii de urgenta (primarul comunei).

Instruirea populatiei privind regulile de comportare în cazul producerii unei situatii de urgenta sunt prevazute în Anexa nr. 16.

Sectiunea a 6-a.

 Realizarea circuitului informational-decizional si de cooperare

Sistemul informational-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observarii, detectarii, masurarii, înregistrarii, stocarii si prelucrarii datelor specifice, alarmarii, notificarii, culegerii si transmiterii informatiilor si a deciziilor de catre factorii implicati în actiunile de prevenire si gestionare a unei situatii de urgenta.

Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situatii de urgenta ierarhic superioare asupra locului producerii unei situatiei de urgenta specifica, evolutiei acesteia, efectelor negative produse, precum si asupra masurilor luate, se realizeaza prin rapoarte operative.

Schema circuitului informational-decizional la nivelul judetului Calarasi si organizarii avertizarii si alarmarii populatiei localitatii comunei este prezentata în Anexa nr. 10.

În timpul actiunilor de protectie-interventie comitetele locale transmit, secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judetene, rapoarte din 12 în 12 ore de la notificarea situatiei de urgenta specifice si ori de câte ori situatia impune. 

Primarii, C.J.S.U. si comitetele locale pentru situatii de urgenta, precum si conducerile operatorilor economici si institutiilor amplasate în zone de risc au obligatia sa asigure preluarea de la statiile meteorologice centrale, locale si Centrul Operational a datelor si avertizarilor meteorologice si hidrologice, în vederea declansarii actiunilor preventive si de interventie.

            Pe baza concluziilor desprinse din analiza interventiei, comitetele locale întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de situatia de urgenta specifica, pe care le înainteaza comitetelor judetene, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însotite de masuri pentru înlaturarea efectelor acesteia, precum si de masurile ulterioare de prevenire si interventie.

Continutul cadru al rapoartelor operative ce se transmit de catre centrul operational si al raportului de evaluare a interventiei, este prevazut în Anexa nr.13.

CAPITOLUL V

Resurse umane, materiale si financiare

Alocarea resurselor materiale si financiare necesare desfasurarii activitatii de analiza si acoperire a riscurilor se realizeaza, potrivit reglementarilor în vigoare, prin Planurile de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare pentru gestionarea situatiilor de urgenta, elaborate de Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta.

Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare necesare analizei si acoperirii riscurilor din unitatile administrativ-teritoriale pe care le reprezinta.

Resursele umane necesare la nivelul comunei sunt constituite din:

- membrii comitetului local pentru situatii de urgenta si centrului operativ cu activitate temporara;

- membrii serviciului voluntar pentru situatii de urgenta;

- personalul postului de politie;

- personalul din administratia publica;

- personalul din învatamânt.

Resursele materiale sunt prevazute în planul asigurarii cu resurse umane, materiale si financiare si aprobate prin hotarâre de consiliu local.

Resursele financiare  necesare   analizei si acoperirii riscurilor din unitatea administrativ-teritoriala a comunei se asigura de Consiliul Local, prin bugetul anual. 

Pe lânga tipurile de forte precizate mai sus, mai pot actiona, dupa caz, în conditiile legii:

- forte specializate ale inspectoratului de urgenta judetean;

            - unitatile politiei, jandarmeriei si politiei de frontiera, structurile politiei comunitare, unitatea speciala de aviatie a Ministerului Administratiei si Internelor, unitatile specializate / detasamente din cadrul Ministerului Apararii, unitatile pentru asistenta medicala de urgenta ale Ministerului Sanatatii Publice, organizatiile neguvernamentale specializate în actiuni de salvare, unitatile si formatiunile sanitare si de inspectie sanitar-veterinara, formatiuni de paza a persoanelor si a bunurilor, formatiunile de voluntari ai societatii civile specializati în interventia în situatii de urgenta si organizati în ONG-uri cu activitati specifice.

           - fortele auxiliare care se stabilesc din rândul populatiei si salariatilor, formatiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situatii de urgenta, care actioneaza conform sarcinilor stabilite pentru formatiunile de protectie civila organizate la operatorii economici si societatile comerciale în planurile de aparare specifice, elaborate potrivit legii.

Fortele auxiliare se stabilesc din rândul populatiei si salariatilor, formatiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situatii de urgenta, care actioneaza conform sarcinilor stabilite pentru formatiunile de protectie civila organizate la operatorii economici si societatile comerciale în planurile de aparare specifice, elaborate potrivit legii.

CAPITOLUL VI

Logistica actiunilor

Sistemul fortelor si mijloacelor de interventie în cazul producerii unei situatii de urgenta se stabileste prin planurile de aparare specifice elaborate, potrivit legii, de catre autoritatile, institutiile publice, societatea civila si operatorii economici cu atributii în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta specifice tipurilor de riscuri.

Fortele si mijloacele de interventie se organizeaza, se stabilesc si se pregatesc din timp si actioneaza conform sarcinilor stabilite prin planurile de aparare specifice.

Logistica actiunilor de pregatire teoretica si practica, de prevenire si gestionare a situatiei de urgenta specifice se asigura de catre autoritatile, institutiile si operatorii economici cu atributii în domeniu, în raport de raspunderi, masuri si resurse necesare.

                                                                                                           ANEXA nr.1

                                                                             La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor

LISTA AUTORITATILOR SI FACTORILOR

care au responsabilitati în analiza si acoperirea riscurilor 

                                                                                                          ANEXA nr.2

                                                                             La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor

ATRIBUTIILE AUTORITATILOR SI RESPONSABILILOR

cuprinsi în PAAR

                                                                                                 ANEXA nr.3

                                                                          La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor

COMPONENTA NOMINALA

a structurilor cu atributii în domeniul gestionarii situatiilor de urgenta 

LISTA

cu persoanele care fac parte din Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta 

(C.L.S.U.)

LISTA

cu persoanele care fac parte din Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta

(C.O.S.U.)

                                                                                            ANEXA nr.4

                                                                 La Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor

RISCURI POTENŢIALE ÎN LOCALITĂŢILE VECINE 

care pot afecta   zona de competenţă a comunei Perisoru 

Localităţile sau obiectivele  limitrofe a zonei administrativ-teritoriale a comunei sunt: 

1. la nord – judetul Ialomita
2. la sud-vest – terenuri agricole ale localităţii Roseti;
3. la sud – terenuri agricole ale localităţilor Unirea si Jegalia;
4. la est - terenuri agricole ale localităţii Stefan cel Mare;
5. la sud-est – terenuri agricole ale localităţii Borcea;
6. la vest  - terenuri agricole ale localităţilor Dragalina si Stefan Voda;

Ameninţările se pot concretiza prin:

• Ø  accidente autostrada A2 şi calea ferată în care sunt implicate substanţe periculoase, ca urmare a tranzitării teritoriului judeţului de către mijloace de transport rutiere;
• Ø  accidente pe DN 3A si magistrala de CF Bucuresti – Constanta în care pot fi implicate substanţe periculoase, ca urmare a tranzitării teritoriului administrativ al comunelor, de către mijloace de transport rutiere,
• Ø  accidente pe magistrala de CF Bucuresti – Constanta în care pot fi implicate substanţe periculoase, ca urmare a tranzitării teritoriului administrativ al comunelor, de către mijloace de transport feroviare;,
• Ø  incendii pe timp secetos care ameninţă zona de competenţă a comunei, pe terenurile agricole ale localităţilor Dragalina, Stefan Voda, Unirea, Jegalia si Roseti;
• Ø  riscul de epizootii de la cei doi operatori economici care cresc si sacrifica pasari si animale de pe teritoriul administrativ al comunei Dragalina.

                                                                                                                                                                                          ANEXA nr.5

                                                                                                                                                                      La Planul de Analiza şi Acoperire a Riscurilor

                                                                                                                      HARTI DE RISC

            Hartile de risc reprezinta procesele de stabilire a extinderii spatiale a riscului (combinatie a probabilitatilor şi a consecintelor), o combinatie între harta de hazard şi vulnerabilitate.

Aceasta anexa cuprinde urmatoarele harti:

1. Harta cuprinzând riscurile identificate în plan teritorial; 
2. Harta cu zonele specifice riscului de cutremur;
3. Harta cu reteaua de transport rutier, feroviar şi fluvial; 
4. Harta fizica;  
5. Harta administrativa.

                                                                                                                ANEXA nr.6

                                                                                      La Planul de Analiza şi Acoperire a Riscurilor

MASURI DE EVITARE A MANIFESTARII RISCURILOR, 

de reducere a frecventei de producere ori de limitare a consecintelor acestora

pe tipuri de riscuri

Pe teritoriul administrativ al comunei Perisoru se pot manifesta urmatorii factori de risc principali, cu consecinte grave pentru populatie: 

• 1.) Riscuri naturale
• cutremure (seisme);
• seceta, viscol;
• incendii de padure. 
• 2.) Riscuri tehnologice
• accidente pe caile de transport (în special cele în care sunt implicate substante chimice); 
• munitie neexplodata de la UM 2445 Jegalia;
• 3.) Riscuri biologice
• epidemii;
• epizootii;
• imbolnaviri in masa datorita neluarii masurilor de protectie in urma unui eventual accident la CNE Cernavoda.

4.) Riscuri de incendiu.

În scopul evitarii manifestarilor, a reducerii frecventei de producere sau de limitare a consecintelor factorilor de risc care pot afecta populatia, bunurile materiale, colectivitatile de animale sau terenurile agricole de pe teritoriul comunei Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta a luat urmatoarele masuri: 

                                                                                                ANEXA nr.7

                                                                         La Planul de Analiza şi Acoperire a Riscurilor

SITUATIA MIJLOACELOR SE ÎNŞTIINTARE-ALARMARE

dispuse pe teritoriul comunei Perisoru

                                                                                                      ANEXA nr.9

                                                                             La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor

PLANURI SI PROCEDURI DE INTERVENTIE

Toate planurile si procedurile vor avea in vedere urmatoarele masuri si actiuni care se vor intreprinde:

1. Asigurarea protectiei individuale a membrilor C.L.S.U. Perisoru; 

2. Activarea Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta Perisoru; 

3. Constituirea grupului de lucru, compus din membri, consultantii/experti ai institutiilor si operatorilor economici cu reprezentare în comitet; 

4. Informarea despre situatia de urgenta produsa; 

5. Verificarea stadiului de activare al sistemului de actiune: 

            - organismele de conducere; 

            - structurile de interventie; 

            - operatorii economici; 

            - sursele de risc; 

            - furnizorii de resurse.

6. Înstiintarea organismelor si celorlalte componente ale sistemului care nu sunt înca activate.

7. Culegerea si analizarea datelor si informatiilor disponibile despre: 

            - caracteristicile situatiei de urgenta; 

            - urmarile probabile ale acesteia si cele cunoscute la momentul analizei.

8. Elaborarea si transmiterea ordinelor preliminare de interventie pentru executarea unor actiuni de: 

            - cercetare-cautare si observare; 

            - deconectare/întrerupere generala/partiala a distributiei de: electricitate, gaze, agent termic, apa, dupa caz. 

9. Culegerea datelor si informatiilor despre urmarile situatiei produse prin: 

            - sistemul de cercetare-cautare, observare; 

            - agentii economici; 

            - organisme si organizatii din judet: Crucea Rosie, Serviciul de Ambulanta, societati de taxi si transport, echipaje de politie din trafic, etc. 

10. Analiza situatiei produse pe teritoriul comunei ca urmare a actiunii factorilor distructivi asupra elementelor expuse: 

            - evaluarea caracterului, gravitatii si a volumului de distrugeri, pierderi si pagube; 

            - distributia acestora pe zone, operatori economici, institutii publice; 

            - compararea cu datele din scenariile predezastru, în vederea planificarii interventiei; 

            - înscrierea situatiei pe Harta comunei. 

11. Culegerea propunerilor pentru initierea si desfasurarea actiunilor de interventie de la membrii comitetului, pe domenii de specialitate, pentru limitarea si înlaturarea urmarilor situatiei de urgenta: 

            - înscrierea propunerilor în jurnalul actiunilor de interventie. 

12. Stabilirea categoriilor actiunilor de interventie, care trebuie sa fie executate pentru limitarea si înlaturarea urmarilor, tehnicilor si tehnologiilor de desfasurare a acestora. 

13. Stabilirea si repartitia misiunilor de interventie: 

            - structurile de interventie subordonate Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta;

            - institutiile prevazute în planurile de interventie/cooperare, specifice tipurilor de risc; 

14. Stabilirea termenelor si duratei de desfasurare a actiunilor de interventie (dupa caz). 

15. Organizarea   si    desfasurarea   evacuarii   si    cazarii   sinistratilor,   conform prevederilor planurilor de evacuare în situatii de urgenta.

16. Alocarea resurselor umane, materiale si financiare: 

            - repartitia structurilor de interventie; 

            - repartitia specialistilor pentru supraveghere si control a dezvoltarii evenimentelor, a declansarii unor situatii de urgenta complementare si/sau a declansarii si dezvoltarii unor fenomene/evenimente care ar complica/împiedica realizarea actiunilor de interventie; 

            - repartitia mijloacelor de interventie de la nivelul comitetelor locale pentru situatii de urgenta (echipamente, aparatura, unelte, instalatii – utilaje, mijloace de transport, etc.). 

17. Elaborarea ordinului pentru interventie. 

18. Elaborarea, dupa caz, a ordinului pentru evacuarea si cazarea sinistratilor/evacuatilor. 

19. Transmiterea ordinului catre organismele si structurile care urmeaza sa execute actiuni de localizare si înlaturare a urmarilor. Ordinul se transmite: 

            - direct la conducatorii formatiilor, prin componentii grupului de lucru; 

            - telefonic (telefon, radiotelefoane, fax) si alte mijloace specializate. 

20. Stabilirea nevoilor de sprijin si ajutor.

      Nevoile de sprijin si ajutor sunt date prin deficitul stabilit la alocarea resurselor si se pot referi la: 

            - formatii de interventie; 

            - mijloace de interventie; 

            - resurse logistice; 

            - spatii de cazare pentru sinistrati. 

            - asistenta pentru rezolvarea unor situatii speciale care depasesc posibilitatile comitetului; 

            - contaminare NBC; 

            - carantina; 

21. Stabilirea nevoii si conditiilor de introducere a starii de necesitate/urgenta în judet/zone din judet se executa în functie de caracterul, gravitatea si volumul de urmari ale situatiei produse, de capacitatea de a face fata acestora cu resursele proprii. 

22. Organizarea coordonarii si controlului referitor la: 

            - initierea si desfasurarea actiunilor de protectie si interventie; 

            - evolutia situatiei în zonele de risc si în zonele de interventie; 

            - supravegherea si controlul calitatii factorilor de mediu; 

            - pericolul unor dezastre complementare; 

            - pericolul unor fenomene/ evenimente care ar complica sau împiedica realizarea actiunilor de protectie si interventie. Ca urmare a actiunii de coordonare si control, în vederea asigurarii eficientei, se mai realizeaza: 

            - corectari si completari ale ordinului de interventie; 

            - manevre de forte si mijloace ale structurilor de interventie. 

23. Organizarea cooperarii. 

            - între formatiile sistemului de interventie; 

            - cu formatiile primite în sprijin si ajutor (Primaria Stefan cel Mare); 

            - cu organizatiile neguvernamentale; 

24. Asigurarea logistica a interventiei care se refera la: 

            - organizarea schimburilor de lucru; 

            - organizarea hranirii si odihnei; 

            - asigurarea materialelor consumabile: energie, combustibil, piese de schimb etc.; 

            - asigurarea materialelor si conditiilor de protectie si siguranta în executarea operatiilor; 

            - organizarea depanarii - întretinerii echipamentelor, utilajelor, mijloacelor de transport; 

            - asigurarea asistentei medicale si primul ajutor pentru structurile de interventie. 

25. Urmarirea desfasurarii actiunilor de interventie în vederea asigurarii calitatii si eficientei actiunilor si pentru: 

            - respectarea tehnicilor, procedurilor si tehnologiilor adoptate; 

            - diminuarea riscului pentru victime, supravietuitori si operatori în cazul unor replici periculoase;

            - reducerea pericolului de declansare a unor situatii complementare, a unor evenimente/fenomene care ar influenta desfasurarea interventiei; 

            - reluarea distributiei partiale sau totale de utilitati: energie electrica, gaze, apa, agent termic, etc. 

26. Urmarirea respectarii restrictiilor si interdictiilor în zona de risc în vederea asigurarii: 

            - protectiei victimelor, operatorilor economici si a populatiei valide din zona de interventie sau de risc;

            - desfasurarii în conditii optime a actiunilor de interventie; 

            - desfasurarii evacuarii si cazarii sinistratilor; 

            - starii de sanatate a populatiei în zona de risc; 

            - sigurantei în actiune a sistemului de interventie. 

27. Organizarea actiunilor de paza, ordine, îndrumarea circulatiei, prevenirii si stingerii incendiilor în vederea asigurarii: 

            - continuitatii si cursivitatii desfasurarii actiunilor de interventie si de evacuare; 

            - protejarii – sigurantei bunurilor si valorilor materiale ale victimelor si sinistratilor din zonele de interventie si zonele de risc; 

            - diminuarii producerii unor incidente si accidente de circulatie care ar complica sau influenta desfasurarea actiunilor de interventie si evacuare; 

            - înlaturarii pericolului de declansare a unor incendii sau explozii în zonele de risc si interventie; 

28. Notificarea situatiei de urgenta, se realizeaza de catre Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta Perisoru; 

29. Transmiterea cererii pentru aprobarea declararii starii de necesitate/urgenta, catre Centrul Operational Judetean. 

30. Informarea populatiei din zonele de interventie si zonele de risc asupra: 

            - situatiei produse; 

            - actiunilor si masurilor de protectie care s-au planificat si care se desfasoara; 

            - evolutiei situatiei în zonele interventiei si de risc; 

            - restrictiilor si interdictiilor impuse si necesitatea respectarii întocmai a acestora; 

            - modurilor de asigurare ale diferitelor nevoi si cerinte ale populatiei; 

            - nevoilor (eventuale) de participare a populatiei apte si instruite la realizarea unor actiuni de protectie si interventie. 

31. Elaborarea unor sinteze si rapoarte, pentru Centrul Operational Judetean despre situatia de urgenta produsa, urmarile acesteia si actiunile de protectie – interventie realizate si în curs de desfasurare, despre nevoile de asistenta, sprijin si ajutor, despre actiunile pe termen lung. 

32. Restrângerea actiunilor de interventie, prin: 

            - încetarea activitatilor de interventie, la ordin, din întreaga zona afectata sau în anumite sectoare; 

            - retragerea structurilor din zona de interventie; 

            - desfasurarea activitatilor de restabilire a capacitatii de actiune a structurilor de interventie. 

33. Analize, strategii si tactici pentru actiunile pe termen lung în vederea realizarii: 

            - demolarii – curatarii zonelor de distrugeri; 

            - consolidarii – restabilirii constructiilor avariate; 

            - reabilitarii unor activitati economico – sociale; 

            - asigurarii locuintelor permanente si a asistentei sociale pentru sinistrati; 

            - asigurarii asistentei medicale si sociale a vatamatilor; 

            - revenirii la situatia initiala. 

                                                                                                           ANEXA nr.11

                                                                                 La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor

LOCURI / SPATII DE EVACUARE 

în caz de urgenta si dotarea acestora 

            Evacuarea va fi efectuata în: 

a) varianta I

            De regula locatiile pentru evacuare se stabilesc în cladiri deoarece acestea asigura un minim de confort si utilitati necesare unui trai decent si prevenirea îmbolnavirilor si epidemiilor. Acestea pot functiona o perioada mai lunga de timp, pâna la înlaturarea pericolului si în orice anotimp. 

b) varianta II

            Daca aceasta posibilitate a fost afectata si ea de situatia de urgenta (cutremur) s-a stabilit un spatiu ce nu poate fi afectat de cutremur care are o structura de fier masiv, dar cu o suprafata relativ mai mare decat varianta I..

c) varianta III

            Daca este necesara o tabara de sinistrati, inclusiv un tarc pentru animale, s-a stabilit o zona la limita de nord a localitatii.  Acestea pot functiona numai pe timp favorabil si cu o infrastructura pusa la dispozitie de Consiliul Judetean.

Se evacueaza: 

a) personalul institutiilor publice si/sau operatorilor economici importanti, cu membrii de familie care nu sunt încadrati în munca si bunurile materiale necesare continuarii activitatii acestora; 

b) copiii, batrânii si bolnavii, precum si alte categorii de cetateni care nu pot participa la actiuni de salvare sau în sprijinul acestora; 

c) populatia disponibila; 

d) colectivitatile de animale care pot fi în pericol; 

e) bunurile materiale din patrimoniul cultural national, documente arhivistice, tehnice, utilaje unicat, etc.; 

f) institutiile publice si operatorii economici propusi de autoritatile de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, care îsi pot desfasura activitatea în alte locatii; 

g)depozitele de produse alimentare, industriale, petroliere, farmaceutice si cerealiere; 

h) alte materiale importante. 

Raionul de dispunere a taberei de sinistrati trebuie sa îndeplineasca, în principiu, urmatoarele cerinte: 

            a)sa fie protejate de urmarile complementare dezastrului sau de repetarea lui;

b)sa permita cazarea si protectia populatiei, depozitarea în siguranta a bunurilor materiale si adapostirea animalelor;

• c) terenul sa fie orizontal, sa nu existe posibilitatea producerii alunecarilor sau prabusirilor; 
• d) sa existe drumuri de acces care sa permita afluirea/defluirea sinistratilor, aprovizionarea cu alimentele de baza si apa potabila; 
• e) sa existe, în apropiere, surse de apa care sa satisfaca nevoile de igiena personala si colectiva; 
• f) sa asigure posibilitati de racordare la reteaua de alimentare cu energie electrica; 
• g)sa ofere conditii de protectie împotriva incendiilor. 

Tabara de sinistrati va asigura conditii de cazare, aprovizionare cu alimente de baza si apa potabila, hranire, asistenta medicala, psihologica, religioasa si veterinara. 

Decizia de instalare a taberei este luata de catre presedintele comitetului local pentru situatii de urgenta, sau de catre presedintele comitetului judetean pentru situatii de urgenta, dupa caz, la propunerea comitetului pentru situatii de urgenta în functie de amploarea dezastrului. 

În cazul luarii deciziei de catre presedintele comitetului local pentru situatii de urgenta, acesta va informa comitetul judetean pentru situatii de urgenta în vederea transmiterii dispozitiilor catre structurile cu atributii de asigurare logistica, medicala, veterinara si ordine publica prevazute în planul de evacuare în situatii de urgenta. 

Tabara de sinistrati este constituita din corturi, baraci (rulote, module) sau poate fi mixta, conform inventarului taberei. 

În cadrul taberei se vor destina urmatoarele spatii: 

•            - pentru locuit; 
•            - pentru prepararea si servirea hranei; 
•            - pentru igiena personala si colectiva; 
•            - pentru depozitarea bunurilor sinistratilor; 
•            - pentru depozitarea ajutoarelor umanitare; 
•            - pentru acordare de asistenta medicala, religioasa. 

În functie de posibilitatile oferite de teren, zona în care se organizeaza tabara se împarte în portiuni dreptunghiulare prin linii longitudinale si transversale, care servesc, în acelasi timp, si drept cai de acces. În adâncime, tabara se împarte în fâsii a caror marime este determinata de marimea si sistemul de dispunere a corturilor, baracilor, constructiilor si instalatiilor necesare.

În prima fâsie se vor dispune, în principiu, punctul de primire, evidenta si repartitie sinistrati, punct medical, punct de primire si distribuire ajutoare umanitare si cortul de coordonare administrativa a taberei. 

Fâsiile urmatoare vor fi destinate pentru dispunerea corturilor pentru cazarea sinistratilor (familii, barbati, femei, femei cu copii cu vârsta sub 3 ani – întrucât acestia nu au sistemul imunitar complet dezvoltat si sunt vulnerabili la epidemiile ce pot aparea pe timpul situatiilor de urgenta), depozite pentru bunurile materiale evacuate, depozit alimente, prepararea hranei, sali de mese si mijloace de asigurare logistica. 

În ultima fâsie se vor amenaja spalatoare si toalete ecologice 

Locurile pentru corturi se amenajeaza astfel încât sa permita dispunerea acestora la intervale de 2,5 m între ele, iar în adâncime, distanta sa fie de 5 m. 

La repartizarea încaperilor/corturilor destinate activitatilor ce se desfasoara în tabara de sinistrati si dotarea cu mobilier, se vor respecta normele de spatiu si înzestrare. 

În limita spatiului si volumului de aer al încaperii se instaleaza, dupa caz, paturi suprapuse sau nesuprapuse, respectându-se distanta de cel putin 50 cm între rânduri. 

Spalatoarele se instaleaza cu lavoare, calculându-se câte unul la 5-7 sinistrati si o baita de picioare la 40 sinistrati. 

Toaletele ecologice se amenajeaza astfel încât sa revina câte o cabina la 12-15 sinistrati. 

Gunoiul si resturile alimentare se îndeparteaza zilnic din tabara în locuri special amenajate, care se golesc si se curata periodic. 

Sa se respecte regulile de prevenire si stingere a incendiilor în tabara, sa se stabileasca locuri destinate pentru fumat, iar pichetul de incendiu sa fie dotat cu mijloace de prima interventie. 

Asigurarea iluminatului taberei de sinistrati, a încaperilor si constituirea unei surse de rezerva de energie (generator). 

Activitatea de primire, luare în evidenta, triajul sanitar, repartitia spatiilor de cazare si depozitare se reglementeaza prin dispozitii interne de catre Comitetul local pentru situatii de urgenta, sub coordonarea reprezentantilor Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Barbu Stirbei al judetului Calarasi. 

Asigurarea cu corturi (baraci), autospeciale pentru încalzirea apei si îmbaiere cisterne alimentare, bucatarii rulante, generatoare electrice, echipamente medicale, toalete ecologice se va efectua de catre comitetul judetean pentru situatii de urgenta conform planului de evacuare întocmit. 

Asigurarea medicala si sanitar-veterinara se organizeaza si realizeaza în scopul pastrarii sanatatii populatiei si animalelor care se evacueaza, prevenirii aparitiei bolilor si epidemiilor/epizootiilor, acordarii ajutorului medical de urgenta si asistentei medicale/veterinare în caz de îmbolnavire sau accident. 

Asistenta medicala în tabara se asigura de catre personal medical din unitatile sanitar-teritoriale ale Ministerului Sanatatii, Societatea Nationala de Cruce Rosie din România si alte servicii de specialitate.

Fortele si mijloacele de asigurare medicala si sanitar-veterinara se pot suplimenta, dupa caz, prin decizia comitetului judetean pentru situatii de urgenta. 

Comitetul local pentru situatii de urgenta a stabilit prin planul de evacuare în situatii de urgenta, locul destinat evacuarii animalelor si pasarilor la propunerea Directiei Sanitar Veterinare. Zona stabilita pentru tarcurile de animale si adaposturile de pasari se va situa la o distanta precizata de specialistii Directiei Sanitar Veterinare si va fi compartimentata corespunzator necesitatilor. 

Comitetul local pentru situatii de urgenta va asigura hrana animalelor primite în tarcul din cadrul taberei de sinistrati pentru minim 24 ore. 

Pasarile si animalele suspecte de a fi bolnave vor fi tinute separat de cele sanatoase si vor fi permanent supravegheate de specialistii Directiei Sanitar Veterinare. 

Pentru preîntâmpinarea oricaror acte antisociale care ar putea îngreuna soarta persoanelor sinistrate, în tabara de sinistrati se vor lua toate masurile legale pentru: 

• a) asigurarea ordinii si sigurantei publice în zona taberei; 
•             b) evidenta populatiei sinistrate dispusa în tabara;
• c) dirijarea circulatiei, asigurarea prioritatii si sigurantei pe timpul afluirii/defluirii sinistratilor, coloanelor cu ajutoare umanitare si a mijloacelor auto care aprovizioneaza tabara cu alimentele de baza si apa potabila; 
• d) paza bunurilor materiale; 
• e) paza animalelor evacuate. 

În tabara de sinistrati vor functiona urmatoarele puncte de lucru: 

• - Punctul de primire, evidenta si repartitie sinistrati – amenajat la intrarea în tabara de sinistrati. 
• - Punctul de primire si distribuire ajutoare umanitare – amenajat în incinta taberei, pe cât posibil în imediata apropiere a unui post de paza din serviciul de paza al taberei. 
• - Punctul de acordare asistenta medicala – amenajat în incinta taberei. 
• - Serviciul de paza si ordine publica al taberei – constituit din lucratori ai Postului de politie al localitatii, iar în cazul deficitului de personal, Comitetul local pentru situatii de urgenta va solicita suplimentarea fortelor de paza si ordine I.P.J. si I.J.J. 
• - Serviciul de paza la tarcul de animale - constituit din lucratori ai Postului de politie al localitatii afectate sau a localitatii limitrofe, iar în cazul deficitului de personal, comitetul local pentru situatii de urgenta va solicita suplimentarea fortelor de paza si ordine Inspectoratului de politie Judetean Calarasi si Inspectoratului de Jandarmi Judetean Calarasi. Pentru înlaturarea oricaror neîntelegeri între proprietarii de animale prin rotatie pe baza unui grafic întocmit de Seful taberei, paza tarcului de animale poate fi asigurata cu echipe formate din lucratori ai Ministerului Administratiei si Internelor si proprietarii animalelor. 

                                                                                                      ANEXA nr.12

                                                                                La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor

PLANIFICAREA EXERCITIILOR  SI APLICATIILOR

în domeniul situatiilor de urgenta 

            Exercitiile si aplicatiile efectuate vor fi prevazute anual in Planul anual de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta al comunei, dar si in alte evidente specifice fiecarei institutii.

                                                                                                            ANEXA nr.13

                                                                                La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor

RAPOARTE DE INFORMARE SI ANALIZA

în cazul situatiilor de urgenta

1. ÎN CAZ DE CUTREMUR:

            A) Continutul cadru al raportului operativ ce se transmite de catre Centrul operational pe timpul situatiilor de urgenta este urmatorul:

     1. Locul, data si ora producerii dezastrului; elemente descriptive;

     2. Situatia la locul evenimentului:

            - Persoane decedate

            - Persoane traumatizate: pierderi de vieti, raniti, arsi, contaminati etc.

            - Persoane în pericol/evacuate/relocate

              - Locuinte si anexe gospodaresti afectate:

                        - distruse

                        - avariate

            - Suprafata de manifestare a dezastrului:

                       - localitati (sate)

                        - surse de mare risc

           - Obiective socio-economice

           - Teren agricol

           - Situatia cailor de comunicatii: drumuri nationale, judetene si comunale avariate sau distruse, poduri si podele avariate sau distruse, a liniilor de telecomunicatii si transport a energiei electrice;

           - Animale mari moarte sau amenintate

           - Distrugeri de alte bunuri

     3. Forte si mijloace de interventie

                        - existente;

                        - necesare din alte localitati;

     4. Masuri urgente întreprinse;

     5. Data si ora trecerii de la o etapa a operatiunilor de interventie la alta;

     6. Cereri de forte, materiale, mijloace si asistenta tehnica interna;

     7. Alte date si elemente în raport de evolutia situatiilor critice intervenite, durata acestora, masuri luate: forte si mijloace cu care s-a actionat, rezultate obtinute, nr. persoanelor si gospodariilor evacuate, masuri de cazare, ajutoare asistenta sanitara.

            Rapoartele operative se transmit din 12 în 12 ore de la notificarea situatiei de urgenta specifice si ori de cate ori situatia impune. Rapoartele comitetelor locale se transmit secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor judetene.

            B) Continutul cadru al raportului de evaluare a interventiei este urmatorul:

     1.   Locul, data si ora producerii situatiei de urgenta specifice;

     2.  Cauza si împrejurarile declansarii dezastrului; descrierea succinta a evolutiei acestuia;

     3. Efectele dezastrului: pierderi de vieti omenesti, locuinte si anexe gospodaresti afectate: distruse si/sau avariate, - pagube cantitative si valorice, obiective socio-economice afectate - pagube cantitative si valorice, animale/pasari moarte - pagube cantitative si valorice, terenuri agricole afectate - pagube cantitative si valorice etc., comunicand urmatoarele:

            - localitatea (satul, cartierul) afectat;

            - victime umane;

             - locuinte afectate: numeric si valoric, total, din care:

                       - numarul si valoarea locuintelor distruse;

                       - numarul si valoarea locuintelor avariate,

                       - numarul si valoarea anexelor gospodaresti distruse/avariate

           - hectare si bunuri agricole afectate - pagube cantitative si valorice;

            - animale si pasari moarte - pagube cantitative si valorice;

            - obiective social-economice afectate - pagube cantitative si valorice;

                        - drumuri afectate total, din care:

                       - drumuri nationale: km, pagube cantitative si valorice;

                        - drumuri judetene: km, pagube cantitative si valorice;

                       - drumuri comunale: km, pagube cantitative si valorice;

                       - drumuri forestiere: km, pagube cantitative si valorice;

                       - poduri, podete: pagube cantitative si valorice;

             - cai ferate afectate: numeric si valoric, - total, din care:

                        - avariate: km: pagube cantitative si valorice;

                        - distruse: km: pagube cantitative si valorice;

            - retele electrice: numeric si valoric, - total, din care:

                        - avariate, km: pagube cantitative si valorice;

                        - distruse, km: pagube cantitative si valorice;

            - retele de telefonie: numeric si valoric - total, din care:

                        - avariate, km: pagube cantitative si valorice;

                        - distruse, km: pagube cantitative si valorice;

             - retele de alimentare cu apa: numeric si valoric - total, din care:

                        - avariate, km: pagube cantitative si valorice;

                        - distruse, km: pagube cantitative si valorice;

            - retele de alimentare cu gaz metan: numeric si valoric total, din care:

                        - avariate, km: pagube cantitative si valorice;

                        - distruse, km: pagube cantitative si valorice;

            - alte pagube.

     4. Organizarea si desfasurarea actiunilor de interventie operativa pe etape ale interventiei;

     5. Modul de actiune a conducerilor tehnico-administrative ale operatorilor economici si institutiilor, precum si a populatiei, pe baza avertizarilor primite si în raport cu prevederile planurilor de aparare si cu regulamentele specifice;

     6. Propuneri de îmbunatatire a activitatii de aparare:

- actiuni si masuri preventive;

- cu referire asupra functionarii sistemului informational-decizional, a modului de raspuns al organismelor si institutiilor implicate, situatiei resurselor, viabilitatii planurilor întocmite si a reglementarilor privind protectia si interventia în cazul producerii unei situatii de urgenta specifice.

            Rapoartele de sinteza se întocmesc de catre comitetele judetene pe baza constatarilor efectuate si sunt validate de prefecti si presedintii consiliilor locale. Rapoartele de sinteza se transmit în termen de 20 de zile de la producerea dezastrului catre Comitetul ministerial.

2. ÎN CAZUL FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE (inclusiv seceta):

    Rapoartele operative vor cuprinde:

1. Modul in care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantitati cumulate de precipitatii cazute pe întreaga perioada de producere a acestora, cantitati totale de precipitatii cumulate cu echivalentul în apa al stratului de zapada existent, revarsari cursuri de ape, blocaje gheturi, scurgeri de pe versanti, caderi de grindina, furtuna, caderi masive de zapada, marimi caracteristice de aparare atinse, debite maxime înregistrate, comparatia acestora cu debitele de calcul ale digurilor si cu debitele maxime istorice), pe unitati administrative si rauri, de la un raport la altul;

2. Situatia pagubelor produse (estimativ-fizic).

             Model:

Nr.

Obiective afectate

Cauzele afectarii

- victime omenesti

- nr. case din care  

- nr. anexe gospodaresti

- nr. obiective socio-economice (se mentioneaza scoala, gradinita, spitalul, biserica, etc.)

- nr. poduri si podete 

- km DN 

- km DJ+DC 

- km drum forestier 

- ha teren agricol 

- km retele de alimentare cu apa

- nr. fantani 

- animale moarte

- nr. constructiilor hidrotehnice (denumirea lor si detinatorul)     

- retele electrice 

- retele telefonice 

- baltiri, ape interne

- grindina, furtuna, caderi

masive de zapada, depuneri

de gheata si chiciura, etc.

- rupere dig rau, avariere

baraj, etc. 

- etc.

3. Colaborarea cu tarile sau localitatile vecine in conformitate cu Regulamentele comune.

4. Masurile luate de catre toate structurile implicate in gestionarea situatiilor de urgenta generate de riscurile specifice: avertizarea populatiei, forte de interventie care actioneaza, evacuarea populatiei, cazare, alimentarea cu apa potabila a sinistratilor si obiecte de prima necesitate, modul de exploatare si de comportare a constructiilor hidrotehnice cu rol de aparare împotriva inundatiilor, volume acumulate în acumularile permanente si nepermanente, manevrele efectuate la baraje si derivatii de ape mari, modul de functionare al statiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme întampinate in aplicarea deciziilor, etc.

5. Masuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (taierea controlata a digurilor, evacuarea apelor din incinte, etc.)

6. Constructii hidrotehnice afectate.

7. Valoarea preliminara a pagubelor stabilita de Comitetele pentru situatii de urgenta

Rapoartele se transmit zilnic de catre Comitetele locale (primarii) ce monitorizeaza efecte ale fenomenelor hidrometeorologice periculoase, la Comitetele judetene (Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta), pe timpul producerii fenomenelor periculoase. Rapoartele operative sunt semnate de catre presedintele Comitetului local pentru situatii de urgenta (primarul localitatii).

                                                                                                                  ANEXA nr.14

                                                                                   La Planul de Analiza si Acoperire a Riscurilor