. Cadrul Strategic

A. Cadrul Strategic European

Prioritățile Comisiei Europene

„O Europă pregătită pentru era digitală”

                Noua strategie europeană este concentrată în jurul a două obiective transversale: Europa Verde și Europa Digitală. UE își propune să dezvolte un avantaj competitiv pe termen lung prin tranziția către o economie cu emisii zero devenind prima entitate politică de rang internațional care să atingă această țintă (2050). În același timp, UE mizează pe componenta tehnologică, integrarea sa pe toate planurile societății și investește puternic în transformarea și adaptarea spațiului european la o realitate digitală. Cele două sunt completate de o poziționare mai clară în politica internațională, ca un actor serior în privința valorilor democratice (valori democratice, stat de drept, drepturi și libertăți umane).

                Din cazuza pandemiei COVID 19, UE a fost nevoită să dezvolte o serie de mecanisme de finanțare pentru contracararea efectelor acestei crize: - NextGenerationEU – cuprinde fonduri de peste 750 mld. Euro – dintre acestea cele mai importante grupate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) – 672,4 mld. – fonduri destinate exclusiv unor proiecte de reformă menite să contracareze efectele negative provocate de pandemie – precum și alte instrumente construite în jurul celor șase obiective strategice: ReactEU (47,5 mld. EUR) (completare a fondurilor de coeziune 2013-2020, cel mai mare nivel de finanțare din istoria UE), Orizont Europa (program-cadru pentru cercetare și inovare (C&I) al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, 5 mld. EURO NextGenerationEU + 90 mld. EURO, continuarea Orizont 2020), InvestEU (5 mld. + 21 mld. EURO, fond de recuperare – infrastructură sustenabilă, cercetare, inovație și digitalizare, imm-uri, investiții sociale și skill-uri), Fondul pentru o tranziție justă (10 mld. NextgenerationEU + 7,5 mld. EURO bugetul multianual – nou instrument financiar în cadrul politicii de coeziune, care are scopul de a oferi sprijin teritoriilor care se confruntă cu provocări socioeconomice majore în urma tranziției către neutralitatea climatică. Acest fond va facilita punerea în aplicare a Pactului verde european, care are drept obiectiv ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050), RescEU (fond destinat răspunsului la situații de criză sau dezastre, 1,9 mld. + 1,5 mld.), Dezvoltare rurală (7,5 mld. EURO), etc.

                Statele membre ale UE (inclusiv România) trebuie să își alinieze prioritățile de dezvoltare pe termen mediu și lung la noua orientare strategică europeană – din perspectiva autorităților locale, acest nou cadru strategic reprezintă punctul de plecare în elaborarea strategiilor de dezvoltare, în jurul obiectivelor strategice UE, pentru a beneficia de prijinul financiar oferit. Spre deosebire de perioada anterioară, statele (și implicit autoritățile locale) beneficiază de instrumente de finanțare pe termen scurt și mediu (Mecanismul de Redresare și Reziliență) precum și de instrumentele clasice pe termen lung (fondurile de coeziune) ceea ce facilitează prioritizarea proiectelor în funcție de maturitatea acestora (proiecte aflate la faza de implementare imediată pot fi finanțate prin mecanismul de redresare și reziliență, proiectele aflate la stadiul de propuneri pot fi finanțate prin intermediul mecanismelor de finanțare complementare).

1. Strategia Digitală Europeană¹

                „Tehnologia digitală ne transformă viața. Scopul strategiei digitale a UE este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia Europeană este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în oc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe  date, tehnologie și infrastructură.”²

________________________________________________________

1Shaping Europe’s Digital Future, online: https://ec.eyropa.eu/info/sites/info/files/communication-shapjng-europes-digital-future­ feb2020 en.pdf

²O Europă pregătită pentru era digitală, online: https:/ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/europe-fit-digital-age_ro

                Strategia Digitală Europeană³⁴ se axează pe 3 piloni, pentru a garanta că Europa profită de oportunitățile sectorului și le oferă cetățenilor, întreprinderilor și guvernelor control asupra transformării digitale și devine astfel un jucător important pe plan internațional:

1. Tehnologia în serviciul cetățenilor – dezvoltarea, implementarea și adoptarea tehnologiei care va produce o diferență reală în viața de zi cu zi a oamenilor, contribuie la competitivitatea economică și utilizează tehnologiile într-un mod care respectă valorile europene – bazată pe Strategia Europeană pentru date, Digital Service Act, Competențe digitale – European Skills Agenda, Digital Education Action Plan 2021-2027, Securitate cibernetică, Inteligență Artificială, Codul European al Comunicațiilor Electronice (EECC) și regulamentul BEREC, Connecting Europe Facility (CEF), EuroHPC.

2. O economie digitală echitabilă și competitivă - o piață unică fără fricțiuni, în care companiile de toate dimensiunile și din orice sector pot concura în condiții egale și pot dezvolta, comercializa și utiliza tehnologii digitale, produse și servicii la o scară care le sporește productivitatea și competitivitatea globală, iar consumatorii pot avea încredere că drepturile lor sunt respectate - Cartea Albă privind lnteligența Artificială, lnițiativa Startup Scaleup, lndexul Digital al Economiei și Societății (Digital Economy and Society Index - DESI).

3. O societate digitală deschisă, democratică și durabilă - un mediu de încredere în care cetățenii sunt împuterniciți în modul în care acționează și interacționează, precum și cu datele pe care le furnizează atât online, cât și offline; o modalitate europeană de transformare digitală care îmbunătățește valorile noastre democratice, respectă drepturile noastre fundamentale și contribuie la o economie durabilă, neutră din punct de vedere climatic și eficientă din punct de vedere al resurselor. Domeniile prioritare de acțiune vizează: dezinformarea (Codul de Bune Practici privind Dezinformarea), cultura media și digitală (CE dezvoltă în prezent legislație necesară pentru crearea unei piețe unice digitale a conținutului și promovarea libertății și pluralismului mass-media în Europa), e-trust & e-privacy (Directiva privind Confidențialitatea Electronică și Regulamentul General privind Protecția Datelor), e­sănătate, e-guvernare (inițiativa - Digital Transformation of Health and Care in the Digital Single Market), smart cities & smart living (The European Innovation Partnership on Smart Cities and Communities (EIP-SCQ), internet sigur (European strategy for better internet for Children), femei și ITC (participarea crescută a femeilor în sectorul tehnologic va stimula economia și va permite participarea lor deplină în societate).

Prin implementarea Strategiei Digitale, UE își propune să stabilească standarde globale pentru tehnologiile emergente și să rămână cea mai deschisă regiune pentru comerț și investiții din lume, cu condiția ca oricine vine să facă afaceri aici să accepte și să respecte regulile UE.

Astfel, Uniunea Europeană își propune:

• să devină un exemplu de urmat la nivel global în domeniul economiei digitale
• să sprijine digitalizarea economiilor în curs de dezvoltare
• să elaboreze standarde digitale pe care să le promoveze la nivel internațional.

      2. Open Source Software Strategy

                În contextul digitalizării, trebuie menționată și strategia UE de folosirea codului open-source.

Obiectivele CE în acest domeniu sunt:

• O autonomie digitală a Uniunii Europene, care insistă pe prioritățile stabilite la nivel european;
• Să ajute la implementarea strategiei europene privind digitalizarea;
• Să încurajeze partajarea resurselor (cod, aplicații, informații);
• Să facă disponibil codul folosit de instituțiile europene;

³Shaping Europe’s Digital Future, online: https:/ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-shaping-europes-digital-future-feb2020_en_4pdf

 ⁴Varianta inițială a strategiei, 2018, online: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/strategy/decision-making_process/documents/ec_digitalstrategy_en.pdf

Implementarea acestor obiective va fi ghidată de șase principii: think open, transform, share, 

contribute, secure, stay in control, iar CE a stabilit și o serie de acțiuni concrete pe care statele membre ar trebui să le implementeze.

                3. NextGenerationEU⁵ 

                NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, care îi va permite Comisiei să obțină fonduri de pe piața de capital. Acesta va contribui la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de COVID-19. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregatită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

• Mecanismul de redresare și reziliență: elementul central al lnstrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și  reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
• Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-UE):

NextGenerationEU include, de asemenea, 47,5 miliarde EUR pentru REACT-EU. Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către:

• Fondul european de dezvoltare regioanlă (FEDR)
• Fondul social european (FSE)
• Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD)
• Aceste fonduri suplimentare vor fi puse la dispoziție în perioada 2021-2022 din NextGenerationEU.
• NextGenerationEU va suplimenta în același timp fondurile pentru alte programe sau fonduri europene, cum ar fi Orizont 2020, lnvestEU, dezvoltarea rurală sau Fondul pentru o tranziție justă (JTF).

Mecanismul de Redresare și Reziliență (672.5 mld. EUR)

                Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) va pune la dispoziția statelor un total de 672,5 miliarde EUR (împrumuturi și subvenții) pentru a sprijini reformele și investițiile întreprinse de statele membre. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei coronavirusului și de a face economiile și societățile europene mai durabile, mai rezistente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile tranzițiilor ecologice și digitale.

                Prioritățile UE cu privire la NextGenerationEU și Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) oferă o oportunitate fără precedent de a accelera redresarea în Europa și de a consolida angajamentul față de tranzițiile duble: verde și digital.

Comisia Europeană va evalua planurile naționale în raport cu următoarele obiective:

• 37% din fonduri trebuie alocate pentru investiții și reforme ecologice - fiecare plan de recuperare și reziliență va trebui să includă minimum 37% din cheltuieli legate de clima. Progresul către alte obiective de mediu este, de asemenea, important, în conformitate cu acordul verde european.
• 20% din fonduri alocate pentru investiții și reforme digitale - fiecare plan de recuperare și rezistența va trebui să includă cel puțin 20% din cheltuieli pentru a încuraja tranziția digitală. Comisia dezvoltă o metodologie pentru a se asigura ca investițiile sunt direcționate atât către infrastructură, cât și  către capacitățile digitale.

___________________________________________________________

⁵lnformații preluate din comunicatul de presii al CE, 17 septembrie, 2020, online:

https//ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_1658 și https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_ro

Pe baza relevanței lor în toate statele membre, a investițiilor de foarte mari dimensiuni necesare și a potențialului acestora de a crea locuri de munca și creștere economică și de a culege roadele dublei tranziții verzi și digitale, Comisia încurajează ferm statele membre să includă în planurile lor investiții și reforme și următoarele domenii emblematice:

1. Accelerare - acordarea de întâietate tehnologiilor curate perene și accelerarea dezvoltării și utilizarii  

    surselor regenerabile de energie.

2. Renovare - îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice și private.

3. Reîncărcare și realimentare - promovarea unor tehnologii curate, viabile pe termen lung, pentru a accelera 

    utilizarea unor stații de transport, încărcare și realimentare durabile, accesibile și inteligente și pentru a   

    extinde rețeaua de transport public.

4. Conectare - introducerea rapidă a serviciilor rapide în bandă largă în toate regiunile și gospodăriile,  

     inclusiv a rețelelor de fibră optică și a rețelelor SG.

5. Modernizare - digitalizarea administrației și a serviciilor publice, inclusiv a sistemelor judiciare și de 

    asistență medicală.

6. Extindere pe scară largă - Creșterea capacităților de cloud de date industriale în Europa și dezvoltarea celor 

   mai puternice, de vârf și sustenabile procesoare.

7. Recalificare și perfecționare - Adaptarea sistemelor de învățământ pentru a sprijini competențele digital și 

    educația și formarea profesională pentru toate vârstele.

4. Programul Europa Digitală (Digital Europe) 2021-2027/ 7.5 mld. EUR alocate transformării digitale⁶

Tranziția digitală este un element cheie pentru prosperitatea și reziliența viitoare a Europei. Ca parte a următorului buget pe termen lung al UE (2021-2027) în cadrul exercițiului financiar multianual, CE a propus programul Europa Digitală, care urmarește să accelereze transformarea digitală a Europei. Cu un buget de 7,5 miliarde EUR în prețuri curente, acesta își propune să construiască și să dezvolte capacitățile digitale strategice ale UE și să faciliteze desfășurarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, care urmează să fie utilizate de către cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice europene.

Europa Digitală va consolida investițiile în următoarele domenii cheie:

• supercomputere/ supercalcul
• inteligența artificială
• securitate cibernetică
• abilități digitale avansate
• asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale la toate nivelurile economiei și societatii.

Programul este configurat pentru a elimina decalajul dintre cercetarea din domeniul tehnologiilor  digitale și implementarea acestora și pentru a aduce rezultatele cercetării pe piață, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor europene, în special al întreprinderilor mici și mijlocii. lnvestițiile din cadrul programului Europa digitală sprijină dublul obiectiv al Uniunii de realizare a tranziției verzi și a transformării digitale și consolidează reziliența și autonomia strategică deschisă a Uniunii. Obiectivul pe termen lung este creșterea competivității Europei și tranziția verde către neutralitate climatică până în 2050, precum și asigurarea suveranității tehnologice la nivel internațional.

Concluzii

Noua orientare strategică la nivel european, continuă direcția adoptată prin strategia anterioară (EUROPA 2020) cu o orientare mai puternică înspre zona de energie regenerabilă, impact neutru din punct de vedere climatic și digitalizare.

^{_________________________________________________________________________}     

⁶Informare oficială CE privind Europa Digitală, online: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/europe-investing-digital-digital-europe-programme

Digitalizarea reprezintă a doua mare prioritate a Comisiei, după Pactul Verde European. UE își propune să devină un exemplu de urmat la nivel global în domeniul economiei digitale, să sprijine digitalizarea economiilor în curs de dezvoltare și să elaboreze standarde digitale pe care să le promoveze la nivel internațional. Strategia Europeană pentru Date⁷ și Cartea Albă privind Inteligența Artificială⁸ sunt primele elemente ale noii strategii digitale a Comisiei. Ambele se concentrează pe nevoia de a pune oamenii pe primul loc în dezvoltarea tehnologiei, precum și pe necesitatea de a apăra și promova valorile și drepturile europene în modul în care proiectăm, realizăm și implementăm tehnologia în economia reală. Strategia europeană pentru date vizează crearea unei piețe unice pentru date care să asigure competitivitatea globală a Europei în suveranitatea datelor. Adoptarea Codului de Bune Practici privind Dezinformarea⁹ în 2018 reprezintă primul set de standarde de auto-reglementare la nivel mondial care combate dezinformarea semnat voluntar de platforme online, rețele sociale în industria publicitară. Nu în ultimul rând, CE a dezvoltat un instrument specific pentru start-up-uri, Startup Europe cu scopul de a conecta startup-uri de înaltă tehnologie, scale-up-uri, investitori, acceleratori, rețele corporative, universități și mass-media (include UE Startup Nation, Innovation Radar¹⁰ și Digital Innovation and Scale­up Initiațive (DISC)¹¹).

B. Cadrul strategic național

1. Acordul de Parteneriat 2021-2027

                Acordul de Parteneriat 2021-2027 dintre Comisia Europeana și Romania - a fost conturat în jurul obiectivelor de politică trasate de către Comisia Europeana și urmărește:            

1. Obiectivul de Politică 1 - O Europă mai inteligentă, prin promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente - Creșterea gradului de integrare a sistemului Cercetare, Dezvoltare și lnovare din Romania în European Research Area prin întărirea cooperării dintre organizațiile CDI și întreprinderi, creșterea nivelului de investiții în CDI, digitalizarea serviciilor publice prin modernizarea și simplificarea procedurilor administrației publice locale și centrale, inclusiv Smart city.

2. Obiectivul de Politică 2 - O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin promovarea tranziției către o energie nepoluantă și justă, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a adaptării la schimbările climatice și a prevenirii și gestionării riscurilor - adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, a soluțiilor de stocare și a adecvanței sistemului energetic, prevenirea și gestionarea riscurilor, infrastructura de apă și apă uzată, economia circulară, conservarea biodiversității, calitatea aerului, decontaminarea siturilor poluate, regenerare urbană, mobilitate urbană, termoficare, pescuit și acvacultură.

3. Obiectivul de Politică 3 - O Europă mai conectată prin dezvoltarea mobilității și a conectivității TIC regionale - creșterea conectivității transportului, dezvoltarea rețelelor TEN­T durabile, inteligente, sigure și intermodale, rezistente la schimbările climatice, durabile, inteligente și intermodale la nivel național, regional și local inclusiv printr-un acces mai bun la rețeaua TEN-T și mobilitatea transfrontalieră.

4. Obiectivul de Politică 4 - O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale - crearea pârghiilor fundamentale dezvoltării tuturor sectoarelor economice, respectiv investițiile în oameni. În acest context, intervențiile vizate au în vedere patru aspecte majore:                              

 ^{_________________________________________________________________________}                                                                                                                                                          

⁷ Strategia Europeană pentru Date, online: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTLM/?uri=CELEX:52020DC0066&from=EN

⁸ WHITE PAPER On Artificial Intelligence – A European approach to excellence and trust, online:

https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/commision-whitw-papaer-artificial-intellgence-feb2020_en.pdf

⁹ Code of Practice on Disinformation, online: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/code-practice-disinformation

¹⁰ https://e.europa.eu/digital-single-market/en/innovation-radar

¹¹ https://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=62486

• asigurarea unei educații de calitate inclusive la toate nivelurile;
• adaptarea resursei umane la dinamica pieței muncii și la progresul tehnologic;
• combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale prin măsuri personalizate;
• asigurarea unor servicii de sănătate de calitate și accesibile tuturor.

5. Obiectivul de Politică 5 – O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și  integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale – abordarea integrată a problemelor teritoriale și locale, prin implicarea autoritățile locale și parteneriatele, în scopul asigurării coeziunii economice și sociale, redresării tendinței de adâncire a decalajelor între regiunile și zonele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, dar și pentru reducerea decalajelor față de alte țări din UE.

Acordul de Parteneriat și Programele Operaționale pentru perioada 2021-2027 au fost consolidate în urma unui proces de consultare inter-instituțională, negocieri informale cu Comisia Europeană, precum și pe baza unei valoroase contribuții din partea partenerilor socio-economici relevanți.

Astfel, pentru perioada 2021-2027, programele operaționale la nivel național sunt:

2. Planul Național de Redresare și Reziliență¹²

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Rgulamentul a fost aprobat la nivel european pe 12 februarie 2021. Acest mecanism e construit pe o logică diferită de fondurile de coeziune, fiind bazat doar pe rezultatele obținute la finalul perioadei de implementare. Astfel, statele membre își stabilesc în cadrul planurilor de redresare și reziliență reformele și investițiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026.

                Transformarea digitală este una din componentele sau pilonii de bază a Planului Național de Redresare și Reziliență. Conform Indexului DESI (Digital Economy and Society Index) 2020, România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce privește indexul Servicii Publice Digitale. De asemenea, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește formularele precompletate și serviciile realizate integral online, ceea ce indică o problemă sistemică în privința calității și capacității de utilizare a serviciilor digitale oferite atât cetățenilor, cât și companiilor. În perioada 2015-2018, nu s-a înregistrat o îmbunătățire semnificativă a calității serviciilor publice digitale pentru companii, România ocupând și din acest punct de vedere ultimul loc în UE. Lipsa interoperabilității sistemelor informatice din administrația publică este un obstacol major în dezvoltarea serviciilor digitale centrate pe utilizatorul final (cetățean sau companie).

                Viziunea și perspectivele pentru transformarea digitală a Europei până în 2030 (viziune pentru deceniul digital al UE) se articulează conform PNRR, în jurul a patru puncte cardinale, denumit „busolă pentru dimensiunea digitală”:

¹² PNNR, propunerea de plan, online (informații preluate integral sau adaptate): https://mfe.gov.ro/pnrr/

• Digitilizarea serviciilor publice
• Competențe
• Infrastructuri digitale sigure și durabile
• Transformarea digitală a întreprinderilor

Componenta C7 – Transformarea digitală din PNRR, propune 4 reforme și 19 investiții iar bugetul total alocat este de 1.884,96 mil. euro.

                Reformele propuse sunt:

                R1. Dezvoltarea unui cadru unitar pentru definirea arhitecturii unui sistem de tip cloud guvernamental

                R2.Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate

                R3.Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice

                R4.Creșterea competențelor digitale pentru exercitarea funcției publice și educație digitală pe parcursul vieții pentru cetățeni

                Aceste investiții vor duce la rezultate importante, astfel:

                - Cloud guvernamental – legarea tuturor ministerelor și a agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă cu cel puțin 30 de instituții publice s-au conectat și îl utilizează de deplin

                - Realizarea de 4 centre de date (principal/secundar) Tier IV&III by design, hardware și softwarw cloud (laaS/Paas/Saas)

                - 30 de aplicații de servicii digitale guvernamentale cloud-native în PaaS și migrarea celor existente care sunt cloud-ready/virtualizate în laaS, în urma analizei dezvoltate pentru opțiunile de arhitectură cloud guvernamentale

                - Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de instituții de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală a unităților de sănătate publică

                - Un nou centru de date operaționalizat pentru utilizarea Ministerului Justiției, a Ministerului Public și a instituțiilor subordonate, interoperabil cu cloud-ul guvernamental

                - Operaționalizarea serviciilor digitale de e-guvernare în domeniul muncii și protecției sociale prin digitalizarea serviciilor oferite de Serviciul Public de Ocupare a Forței de Muncă, a prestațiilor de asistență socială gestionate de ANPIS a activității de control în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, inclusiv pentru implementarea venitului minim de incluziune VMI

                - 8,5 milioane cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică

                - 30.000 funcționari publici instruiți pentru dobândirea competențelor digitale avansate

                - 100.000 persoane beneficiare de training pentru competențe digitale în cadrul bibliotecilor, transformate în hub-uri de învățare

                - 65 Structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice

                - 790 de localități din zonele albe vor fi conectate la servicii de acces la internet de mare viteză într-o locație fixă în care piața nu poate furniza servicii

- 200 de ONG-uri vor fi sprijinite pentru digitalizarea activităților lor prin investiții în infractructură digitală, creșterea competențelor digitale ale personalului și voluntarilor în furnizarea de servicii la distanță către beneficiari, dezvoltarea de platforme și soluții tip CRM, alte soluții

- Personal din cel puțin 2000 de IMM-uri instruiți în competențe digitale (cum ar fi instrumente și echipamente digitale, consolidarea competențelor digitale, inclusiv competențe legate de tehnologiile cloud și tehnologii specifice industriei 4.0).

............................................................................................................................................................................................

Domeniu de intervenție: Administrația publică

Domeniu de intervenție: Administrația publică

Fișa de proiect nr. 3

.........................................................................................................................................................................................

Domeniu de intervenție: Administrație publică

Fișa de proiect nr. 9

...............................................................................................................................................................................

Domeniu de intervenție: Administrație publică

Obiectiv strategic7: Dezvoltarea capacității administrative