România

România

Județul Constanța

Comuna Târgușor

Comuna Târgușor

                                                                                                                                                ANEXĂ                                                                                                                                                      la Hotărârea nr. 52 din 28. 07. 2020

 

ROMÂNIA

JUDEȚUL CONSTANȚA

UNITATEA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ 

COMUNA TÂRGUȘOR

 

 

 

STATUTUL COMUNEI

2020

 

 

Cap. I. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

 

1. ORGANIZARE ȘI DATE DE CONTACT

 

            Comuna Târgușor este persoană juridică de drept public care are ca scop administrarea eficientă a resurselor comunităţii  în   conditiile legii. În conformitate   cu  prevederile Legii  nr.   351/2001,  privind aprobarea Planului  de   amenajare  a  teritoriului naţional  –   Secţiunea  a  IV-a:   Reţeaua  de  localităţi, comuna Târgușor este comună de rang IV,  satele componente fiind de rangul V. 

În Comuna Târgușor, administraţia publică este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019  şi în conformitate  cu   hotărârile Consiliului  Local. 

Administraţia publică din localitate se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale,  descentralizării serviciilor publice,  eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice  locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

 

Principalele domenii aflate sub administrarea autorităţii publice locale sunt:

 

a. planificarea urbană şi gestionarea spaţiilor verzi de interes local;

 

b. colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, inclusiv salubrizarea şi întreţinerea terenurilor pentru depozitarea acestora;

 

c. distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare a  apelor uzate şi pluviale;

 

d. construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şidrumurilor publice locale;

 

e. amenajarea şi întreţinerea cimitirelor;

 

f. administrarea bunurilor din domeniile public şi privat locale;

 

g. gestionarea, întreţinerea şi echiparea instituţiilor de învățământ și sănătate (școli, grădiniţe de copii, cabinete medicale școlare,etc.);

 

h. dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor;

 

i.  activităţi culturale,  sportive,   de  recreere  şi   pentru tineret,  precum  şi planificarea,  dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activităţi;

 

j. construcţia de locuinţe şi acordarea altor tipuri de facilităţi pentru păturile sociale vulnerabile, precum şi pentru alte categorii ale populaţiei;

 

k. organizarea serviciilor S.V.S.U. al comunei Târgușor.

 

2. ORGANIGRAMA - APARATUL DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI

 

Primarul,  viceprimarul şi secretarul general,  împreună   cu  aparatul  de   specialitate  al  primarului,   constituie  o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primărie, care duce la îndeplinire Hotărârile Consiliului Local şi Dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. 

 

            Funcţia         Număr posturi

Ocupate

Vacante 

Total

Nr. total de demnitari

2

0

2

Nr. total de înalţi funcţionari publici

0

0

0

Nr. total de funcţii publice de conducere

1

0

1

Nr. total de funcţii publice de execuţie

10

2

12

Nr. total de funcţii contractuale de conducere**

0

0

0

Nr. total de funcţii contractuale de execuţie

16

4

20

Nr. total de posturi din cadrul instituţiei/autorităţii publice

29

6

35

Nr total de posturi potrivit art. III alin. (2) din O.U.G. Nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, cu modificările şi completările ulterioare ***

17

17

 

 

 

 

3. CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TÂRGUȘOR

 

Consiliul Local al comunei Târgușor este alcătuit din 11 consilieri locali 

 

  1. Daniel-Marius TICOSCHI – PNL
  2. Dumitru DRAGU – PNL
  3. Consilier local - PMP – vacant
  4. Radu-Răzvan MANEA – PSD
  5. Mădălina  NEGRU  – CI
  6. Oliver OPREA – PNL
  7. POTLOG DOINA – PNL
  8. Consilier local - PMP – vacant
  9. Maria ȘTEFAN – PSD
  10. Mircel VIZIREANU – PNL
  11. Consilier local - PMP – vacant

 

            La data prezentului statut,  Consiliul local al comunei Târgușor, județul Constanța, funcționează cu un număr de 8 consilieri locali rămași  în funcție.

 

CAP.  2. PREZENTAREA GENERALĂ A LOCALITĂŢII

 

Târgușor este un sat în județul Constanța, în Podișul Casimcei. Este reședința comunei Târgușor. În trecut s-a numit Pazarlînume ce provine din limba tătară, însemnând ,,Târgul,, sau ,, Satul cu târg,, .

Numele de Tîrgușor îl are din anul 1930, iar din anul 1956 apare cu numele de Târgușor, așa cum este valabil și în zilele noastre .

Localităţile care alcătuiesc comuna Târguşor sunt:

  • Târguşor - reşedinţa de comună
  • Mireasa - saţ aparţinător

Satele provin istoric din neolitic.

În perioada premergătoare anilor 1700 au fost locuite de populaţie turcă şi tătara, după cum reiese şi din dimensiunea veche a satelor:

  • Pazarlia (Târguşor)
  • Ghelengic (Mireasa).

 

1. DATE GEOGRAFICE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU

 

Comuna Târgușor este amplasată în zona nord-vestică a  județului Constanța,  la o distanță de aproximativ 40 km de  municipiul Constanța, 50 de km distanță de Hârșova, 33 de km de Medgidia și 35 de km față de țărmul Mării  Negre. 

Din punct de vedere geografic, Târgușor este străbătut de paralela de 44*27`53``latitudine nordică și de meridianul 28*25`45`` longitudine estică, situată în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est.

Comuna Târgușor are ca vecinătăți următoarele teritorii administrative: 

  • la sud – comunele Nicolae Bălcescu și Mihail Kogălniceanu;
  • la nord – comunele Pantelimon și Grădina;
  • la vest – comunele Crucea și Siliștea;
  • la est – comunele Cogealac și Grădina;

          Amplasarea comunei Târgușor este la intersecția drumurilor județene DJ 225 cu  DJ 222, care face legătura localităților din nordul teritoriului cu DN 2 A ( Constanța - București) și, de asemenea, face legătura cu județul Tulcea.

          În apropierea comunei Târgușor, la o distanță de 15 km, se află localizat aeroportul Mihail Kogălniceanu, dar și portul Hârșova, la o distanță de 50 km.

            Legătura cu alte localități ale judeţului se face pe DJ 222 - spre nord şi sud-est, spre localităţile Cheia, respectiv Mihail Kogălniceanu, pe DJ 225 - spre vest şi sud, spre localităţile Pantelimon, respectiv Nicolae Bălcescu: 

Comuna Târguşor are în componenţă localităţile Târguşor şi Mireasa. Satul Mireasa se află spre Pantelimon, legătura rutieră realizându-se pe DJ 225. 

 Legătura cu alte localități se face  și  pe calea ferată Tulcea-Constanța, pe raza comunei existând o stație C.F.R. – pentru călători, respectiv Halta de mișcare Târgușor-Dobrogea, care deservește locuitorii satului Târgușor. 

Teritoriul comunei este situat pe Platoul Central Dobrogean în partea de nord a județului Constanța, la aproximativ jumătate din distanța dintre Marea Neagră și Dunăre.

În vecinătateaa localității Târgușor, într-un pinten calcaros aflat pe malul drept al văii Visterna, se află peștera ,, La Adam”, recunoscută chiar și la nivel europeanunde au fost descoperite numeroase dovezi ale vieții omenești la vremea paleoliticului mijlociu (100.000 – 35.000 a.Chr.) și urme osteologice ale tipului de om rațional, fosil, din epoca paleoliticului superior.

Situată în sud-vestul comunei Târgușor, Peștera Liliecilor sau Peștera ”Gura Dobrogei„ are 3 intrări și mai multe galerii, lungimea galeriilor fiind de peste 480 m. În această peșteră au fost atestate numeroase mărturii ale activității umane, unelte de silex paleolitic și neolitic, fragmente de ceramică neolitică, cât și obiecte mai recente din metal aparținând epocii fierului. Peștera oferă condiții optime pentru coloniile de lilieci, care au dat și numele peșterii, Peștera Liliecilor. Astfel, cele mai multe galerii și încăperi ale peșterii sunt zone de adăpostire a liliecilor în timpul verii și de hibernare în timpul iernii. Marile colonii de lilieci aparțin speciei mediteraneene Rhinolophus mehelyi și Myotis mistacinus.

Accesul la peșteră se face din DN 2 Constanța – Mihail Kogălniceanu (25 km), apoi DJ 222 Mihail Kogălniceanu – Târgușor ( 11 km), Târgușor – Gura Dobrogei (pe drum pietruit – 4 km).

Diversele forme de relief de pe întinsul comunei Târgușor sunt dezvoltate pe calcare, acoperite de loess, pe care s-au format soluri bune pentru agricultură, dar și condiții optime de locuire. În general, relieful comunei este un relief de podiș structural de platformă, densitatea fiind redusă 0-3 km, cu pante reduse.

Relieful teritoriului comunei Târgușor este extrem de variat, ceea ce influențează puternic geneza și evoluția solurilor. Astfel în cadrul acestui areal se disting următoarele structuri geomorfologice:

  • câmpie înaltă, întretăiată de văi înguste, care prezintă înclinații ușoare și denivelări slabe;
  • versanți cu pante și expuneri diferite brăzdate pe alocuri de făgașe și ravene, cu petice de rocă la zi. Relieful acestor pante este foarte variat, înclinațiile variază între 10-35 %.

            Datorită structurii geomorfologice și a fenomenului de eroziune, pe versantul sudic al văii Casimcea se întâlnesc mai multe fenomene carstice, ceea ce conferă peisajului forme variate a văilor, pante, stânci sub diferite forme, peșteri, etc.

            Fiind situată în zona podișurilor interioare, relieful comunei Târgușor este caracterizat de existența depozitelor de vârstă mezozoică, reprezentate de calcare sau marne jurasice, acoperite de o cuvertură de loess de o grosime variabilă.

Rețeaua hidrografică este reprezentată de existența râului Casimcea, ce trece prin partea de sud a teritoriului comunei, dar și prin existența unor părâuri ce străbat localitățile Târgușor-Visterna, și firul de apă ce străbate satul Mireasa, cu numele de Mireasa, acesta din urmă vărsându-se în râul Casimcea.

Vegetația este specifică zonei de stepă. Pe teritoriul comunei Târgușor vegetația se încadrează în categoria stepei semiaride, având unele variații cauzate diferitelor unități geomorfologice de pe acest teritoriu. În zona de vale a pârâului Casimcea este predominant o vegetație ce este caracteristică câmpiei joase și umede fiind drept o zonă de stepă semiaridă.

Se pot întâlni arbuști mici specifici solului arid, iar ca și varietate a pomilor fructiferi , în zonă regăsim, în număr cât mai mare, caisul și prunul.  

Zona Târgușor fiind situată în zona de stepă, întălnim plante specific acestei zone cum ar fi : coada șoricelului, aliorul, scânteiuța, cimbrișorul, diferite specii de graminee care populează pășunile.             În depresiuni  sau pe pante mai sunt tufișuri formate din porumbar, păducel și mur. Este întâlnită și vegetația lemnoasă care este reprezentată, în mare parte, de pădurile amenajate pe terenurile degradate ( foste pășuni amplasate pe dealuri supuse eroziunii), fiind reprezentată de specii de salcâmi, salcie, plop, gladice și păducel. Datorită legăturii strânse între răspândirea solului și a vegetației se întălnește o varietate de viețuitoare. 

Fauna teritoriului comunei Târgușor este reprezentată de speciile caracteristice stepei printre care se numără popândăul, iepurele, orbetele mic, șoarecele de camp, șobolanul cenușiu. Din categoria animalelor carnivore fac parte :  dihorul de stepă, dihorul pătat, vulpea,  grivanul, șarpele rău.

Reptilele sunt reprezentate prin gușterul vărgat, șopârla de stepă și broasca țestoasă dobrogeană. Dintre păsări amintim rândunica, graurul, coțofana, uliul porumbar, uliul șerpar, prepelița, cucul, cioara și ciocârlia, etc.

Clima este specifică zonelor celor mai călduroase ale țării, comuna Târgușor bucurându-se de o climă de tip pontic, temperat-continentală excesivă. Astfel media temperaturilor anuale trece de 11 * Ccontrastele dintre iarnă și vară pot trece de 25*C, iar precipitațiile nu depășesc 500 mm anual. 

De asemenea, în această zonă a comunei se mai poate menționa și existența Crivățului care poate fi descris ca un vânt rece și uscat, producând evaporarea puternică a apei acumulate în sol în timpul iernii. 

Frecvența cea mai mare o are vântul din direcția nord-vest și se manifestă, mai ales vara, cald, uscat, provocând pierderi mari de umiditate din sol. Iarna fiind caracterizată de vântul care bate din direcția nord-est, provocând viscoliri, scăderi de temperatură și uscăciune.

Din punct de vedere pluviometric , teritoriul în care se află localitatea este caracterizată ca fiind o zonă extrem de secetoasă, cu precipitații insuficiente și neuniform repartizate. Cele mai mari cantități de apă cădeau, în mod obișnuit, în lunile mai și iunie, însă în ultimii ani, precipitațiile care au căzut în lunile   iulie și august au dus la inundarea multor gospodării din localitate, dar și a culturilor agricole care au fost amplasate pe terenurile mai joase. 

Comuna fiind situată în nord-vestul județului, are un topoclimat stepic mai arid, media precipitațiilor anuale sunt destul de modeste, iar vânturile dominante bat dinspre nord-est- est, est-sud-vest.

            Solul este specific zonei de stepă dobrogeană, iar cernoziomurile  sunt soluri caracteristice acesteia. În principal,  solurile au o dispunere  etajată, sub formă de fâșii în direcția vest-est, pe fundalul cărora s-au format, local, soluri intrazonale.

             În localitățile aferente comunei Târgușor se regăsesc și soluri erodate, care ar trebui protejate cu perdele de copaci, dar și solul bălan care este predominant vermic, ele sunt formate din suprafețe orizontale sau cu pante foarte mici având altitudini de peste 100 m, pe loessuri, argile și aluviuni, unde stratul freatic se află la adâncimi de 20 m.

 

2. DEMOGRAFIE

            Comuna Târgușor face parte din regiunea Dobrogea, străveche provincie de pe tărmul vestic al Pontului euxin (Marea Neagră), localitățile acestui ținut fiind dintre cele mai vechi din România, cu origini în antichitatea greacă .

Pe la anii 1920, după retragerea turcilor şi tătarilor, zona a fost populată cu crescători de animale (oieri), veniţi cu turmele din zonele Braşov, Făgăraş, Sibiu, Brăila.

            Sate de oameni gospodari, muncitori şi civilizaţi, au întărit de-a lungul timpului aceste localităţi, dezvoltând economia, comerţul, cultura, învăţământul. Cu sprijinul material al cetăţenilor, s-a înfiinţat în anul 1930 - Primăria Tîrguşor, primar fiind Nicolae Barzan, de profesie învăţător, fiu al satului, destoinic şi gospodar, acesta a dezvoltat reţeaua de drumuri, a construit şcoala şi primăria, construcţii care şi în prezent adăpostesc aceleaşi instituţii. În aceeaşi perioadă s-au construit biserici de cult ortodox în ambele localităţi. 

            Mai târziu, s-au stabilit în localitatea Mireasa, 10 familii, credincioşi "de ziua a şaptea",  oameni 

destoinici și gospodari .

            În perioada comunistă, ambele sate au fost trecute în planul urbanistic specific, construindu-se sedii C.A.P., I.A.S., Cooperativa de consum, grădiniţă, creşă, cămin cultural, casa agronomului,  clădiri care astăzi aparţin domeniului privat al comunei Târguşor.

 

            Evoluția populației după datele recensămintelor din anii 1992, 2002, 2011

 

            Conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), evoluția populației după domiciliu ne arată că, în primă instanță,  în anul 1992, populația comunei era de 3.035 persoane, pentru ca ulterior populația comunei să scadă la 1754 persoane în anul 2011.

 

            Evoluția populației  pe sexe în perioada 1992-2016

 

            Conform datelor recenzate se constată că la nivelul comunei Târgușor, populația este ușor masculinizată, numărul de femei fiind inferior celui al bărbaților, cu o pondere la nivelul anului 2016 de 48% femei și 52% bărbați, respectiv 806 femei și 874 bărbați .

 

 

                Structura populației după sex și grupe de vârstă la finele anului 2016

 

 

            Realizarea structurii pe grupe de vârstă permite o evaluare a gradului de îmbătrânire cât mai elaborată. Conform clasificării folosite de INS, populația tânără se consideră între 0-14 ani, cea adultă între 15-64 ani și cea îmbătrânită peste 65 de ani .

            Analiza evoluției populației pe grupe de vârstă de la nivelul comunei Târgușor ne indică o scădere cu 19,38 % a populației tinere în anul 2016, față de 2006, cu 6,97 % a populației adulte și o ușoară scădere a populației îmbătrânite, cu 2,02 % .

 

Structura etnică la nivelul anului 2011

 

            Comuna Târgușor are o populație omogenă din punct de vedere etnic, conform datelor recensământului din 2011, majoritatea locuitorilor sunt români - 96,22 %,  3,52 % din populație au o etnie necunoscută, iar diferența de 0,26 % au o altă etnie.

 

            Sructura populației după religie la nivelul anului 2011

 

            Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși – 95,11 %,  pentru un procent de 3,52 % din populație nu este cunoscută apartenența confesională, iar diferența de 1,37  %  au o altă religie .

CAP. 3. STRUCTURA URBANĂ

 

Zona centrală a comunei cuprinde majoritatea funcțiunilor de interes public (instituții publice: Primăria, Poliția, școli, grădinițe și after school, biblioteca comunală, cămin cultural, unități comerciale,   biserică, dispensar, poștă, farmacie, etc.), complementată cu zone de locuit, de alimentație publică, spații verzi, parcuri, etc.

 

CAP. 4. INFRASTRUCTURA, UTILITĂȚILE PUBLICE ȘI ECHIPAREA TERITORIULUI

 

            4.1. INFRASTRUCTURA DE DRUMURI ȘI TRANSPORT

            Rețeaua rutieră ce tranzitează teritoriul administrativ al comunei Târgușor este compusă din drumuri județene și comunale.

            Teritoriul administrativ al localității Târgușor este străbătut de drumul județean DJ 222, care face

legătura cu localitatea Mihail Kogălniceanu, dar și de drumul județean DJ 225, care face legătura  cu localitățile

Mireasa și  și Nicolae Bălcescu. Acesta străbate localitatea de o distanță de aproximativ 2 km.

            Teritoriul administrativ al localității Mireasa   este străbătut de drumul județean DJ 225,  pe o distanță de

aproximativ 1,5 km, drum ce face legătura cu localitățile Târgușor și Pantelimon.

Starea străzilor

                          Străzile din comuna Târgușor au o lungime totală de  35,7  km,  din care :  23,2 km  în localitatea Târgușor și 12,5 km în localitatea Mireasa.

                         Străzile comunei  au un grad mediu de degradare,  cu îmbrăcămintea de piatră  spartă,  totalizând o lungime egală cu 11.139 ml, ce au fost  implementate  în  proiectul  PNDL aprobat și aflat în curs de derulare,  la data prezentului statut.

            Străzile din localitatea Târgușor în curs de asfaltare:

  • Total străzi din piatră spartă = 7.195 ml;
  • Total străzi Târgușor = 7.195 ml .

 

            Străzile din localitatea Mireasa în curs de asfaltare:

  • Total străzi din piatră spartă = 3.944 ml;
  • Total străzi Mireasa = 3.944 ml .

 

            La nivelul localității Târgușor se remarcă existența parcării amenajate în fața primăriei localității .

 

Transportul public de călători

  Comuna Târgușor are acces auto la următoarele rute :

  • DJ 222 – județul Tulcea – Râmnicu de Jos – Grădina-Cheia – Târgușor – Mihail Kogălniceanu – Cuza Vod- - Medgidia – Peștera – Pietreni ( DN3 - Constanța);
  • DJ 225 ( de la DN 22C) – Tortomanu – Nicolae Bălcescu – Târgușor – Pantelimon – Vulturu – Saraiu.

            Transportul public se face cu mașini de tip maxi-taxi, dar și cu autobuze, pe ruta Constanța – Târgușor-Runcu. Cursele se încadrează în intervalul orar 06,30 – 17,30. 

            Operatorii care asigură transportul public de călători, dețin autorizații și respectiv licențe de traseu, eliberate de Consiliul Județean Constanța.

 

 Transportul feroviar

Comuna Târgușor are acces la rețeaua C.F.R. prin intermediul Haltei de mișcare Târgușor-Dobrogea, care  deservește comuna Târgușor.

Linia Medgidia - Nicolae Bălcescu – Târgușor – Cogealac – Mihai Viteazu – Babadag – Tulcea , este  o linie de cale ferată neelectrificată, care deservește, atât  transportul de persoane, cât și cel de mărfuri. 

 

4. 2. ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ȘI ILUMINAT PUBLIC

            Comuna Târgușor este complet alimentată cu energie electrică. Sistemul de distribuție este realizat de la rețele aeriene de 20 kv, prin posturi de transformare către rețeaua aeriană de pe drumurile comunale, de la care sunt realizate racorduri către consumatori.

            Iluminatul public este realizat din rețeaua de joasă tensiune a comunei. Sunt utilizați pentru pozare, stâlpi destinați rețelei de alimentare a consumatorilor  casnici (0,4 KV) echipați cu corpuri de iluminat cu lămpi cu led.

 

Energie regenerabilă

            Compania  Enel Green Power România deține un parc cu turbine eoliene de cca 60MW din Constanța, parcul eolian Târgușor – Nicolae Bălcescu fiind operațional, cu o capacitate  instalată de 59,8 MW ( 26 de turbine de 2,3 MW fiecare) și poate genera peste 170 milioane kWh de electricitate pe an, la capacitate maximă.

 

4. 3. SALUBRIZAREA ȘI GESTIONAREA DEȘEURILOR

            

            Comuna Târgușor este membră în ”Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dobrogea „ care își propune implementarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor la nivel județean și face parte din Zona 1 – Constanța.

Activitatea   de  colectare  a   deşeurilor  din  Comuna Târgușor   se   realizează  de  către   un  operator  privat,   S.C.  IRIDEX SALUBRIZARE S.R.L,  care prestează servicii  de salubritate începând  cu   anul  2017,  contractul fiind încheiat  ca   urmare  a  unei proceduri  de  atribuire directă.   

Gunoiul se ridică săptămânal de la gospodăriile populației, respectiv în ziua de marți  pentru localitățile Târgușor și Mireasa. 

Cu  toate acestea, colectarea selectivă a deşeurilor nu se realizează încă integral pentru toate tipurile  de   materiale,  în condiţiile în  care   nu  există încă  o   cultură  a populației și  a   agenților  economici  în acest sens,  iar numărul reciclatorilor este redus.  

Colectarea selectivă parțială  conduce   la  creşterea costurilor  cu   serviciile  de  salubritate,   prin cantitatea  mare  de deşeuri amestecate pe care operatorul local trebuie să o transporte la  Stația de sortare din localitatea  Medgidia ( deșeurile generate de zona 1).

Deșeurile stradale, refuzul de sortare și deșeurile bio-stabilizate- vor fi depozitate în cadrul depozitului ecologic existent în localitatea Ovidiu.

 

4. 4. TELECOMUNICAȚII ȘI INTERENET

 

Rețelele de internet de la nivelul comunei sunt realizate din fibră optică, dispusă pe stâlpii care asigură alimentarea cu energie electrică a localității, acoperind 100% din suprafața comunei, ceea ce permite conectarea la serviciile specifice tuturor utilizatorilor, și anume instituții publice, persoane fizice. Traficul de date asigurat prin rețelele de internet are viteză de 1-50 MGB/sec.

În localitățile Târgușor și Mireasa există internet gratuit pe domeniul public, precum și un număr de 42 de camere de supraveghere video.

 

CAP. 5. AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

 

            Funcția agricolă a comunei Târgușor se materializează în producție vegetală, viticolă, producție animalieră, elemente de activități adiacente, precum prelucrarea primară a produselor vegetale și animaliere ( produse de lapte de vacă și oaie), precum  și valorificarea pe piața liberă a produselor agroalimentare obținute. 

Suprafaţa administrativă totală a Comunei Târgușor de 9.993 ha, din care  8.699 ha au folosință agricolă. Dintre acestea, 7.715 ha sunt terenuri arabile, 1.173 ha  păşuni, 10 ha vii, 1,00 ha  livezi .            Suprafața neagricolă este de 1294 ha, dintre care 749 ha   păduri, 68 ha  ape, 87 ha de construcții, 150 ha căi de comunicații și căi ferate și 240 ha terenuri degradate.

  Conform rezultatelor finale ale Recensământului General Agricol din anul 2016, la nivelul comunei există un număr de 570 de gopodării. 

 

Promovarea turistică şi evenimente organizate

 

            În comuna Târgușor se organizează, anual, și se sărbătoresc  : ,,Ziua comunei,, - 21 mai, sărbătoarea de ” Bobotează” și cea a Hramurilor Bisericilor ortodoxe din localitățile Târgușor și Mireasarespectiv în luna mai,  Hramul ”Sfinților Împărați Constantin și  Elena”, în localitatea Târgușor, iar în luna august,  Hramul ”Adormirea Maicii Domnului”,  în localitatea Mireasa.

            Tot la nivel local, în fiecare an, se organizează de către preșcolarii și elevii ciclului primar/ gimnazial, ai Școlii Gimnaziale nr.1 Târgușor, ”Târgul de toamnă”. 

            La aceste sărbători locale participă,  atât localnicii, cât și oficialitățile locale,  invitați sau alți cetățeni din alte localități vecine. 

            Printre punctele de atracție turistică  ale comunei Târgușor se enumeră:  Mânăstirea cu Hramul ”Sf. Dionisie Exiguul și Efrem cel Nou”, peștera ”La Adam ” și  peștera   ”Liliecilor”,  amplasate în zona Gura Dobrogei, zonă cu diverse forme de relief, care oferă un  peisaj pitoresc descsris de formele variate ale văilor, pantelor, stâncilor și peșterilor. Este o zonă cu vegetație specifică,  care  îndeamnă,  pe oricine,  la drumeții scurte,  meditație și relaxare .

 

 

 

CAP.  6.  CADRUL   SOCIAL

 

La  nivelul Primăriei Comunei Târgușor funcţionează  Compartimentul de asistenţă socială al comunei Târgușor, structură specializată în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale, înfiinţată la nivel de compartiment funcţional în aparatul de specialitate al primarului, cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială.

Compartimentul de asistență socială oferă servicii de informare, identificare, evaluare, consiliere socială, consiliere juridică şi socială, orientare psihologică, servicii de asigurare a hranei pentru diferite categorii de locuitori ai comunei expuşi riscului de excluziune socială: copiii străzii, minori și tineri cu risc de marginalizare socială,   familii monoparentale,  persoane fără venituri sau  cu  venituri   sub  cuantumul venitului minim pe economie, persoane adulte fără adăpost, persoane sau familii cu risc de marginalizare social și  stare  precară   de  sănătate,  familii având în componență persoane  cu   handicap.

 

CAP. 7.  EDUCAŢIE

            În Comuna Târgușor educația elevilor de vârstă preșcolară și școlară este asigurată de 2 unităţi de învăţământ: 

  • Școala Gimnazială nr.1 Târgușor 
  • Grădinița cu program normal – Târgușor         

 

CAP. 8.  SĂNĂTATE

În Comuna Târgușor funcţionează următoarele unităţi medicale:

-     1 cabinet medical individual ;

-     1 cabinet stomatologic

-     1 farmacie

 

CAP. 9.  CULTURĂ ŞI SPORT

            În domeniul sportiv, cel mai bine reprezentat este fotbalul. În localitate îşi desfăşoară activitatea Asociația Sportivă “VIITORUL TÂRGUȘOR”, societate civilă particulară, fără personalitate juridică, constituită pe lângă Primăria Târgușor și recunoscută prin certificatul de identitate sportivă, eliberat de Agenția Națională pentru Sport, la data de 02.11.2005  .  

 

CAP. 10. ORDINEA PUBLICA SI SIGURANŢA CETĂŢEANULUI

 

În scopul asigurării ordinii şi liniştii publice, a prevenirii şi combaterii infracţiunilor, a pazei bunurilor aparţinând domeniul public şi privat, la nivelul Comunei Târgușor funcţionează următoarele instituţii publice:

-        Postul de Poliție Târgușor;

-     Poliția locală – compartiment funcțional în cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Târgușor .

 

CAP. 11. COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ 

Comuna Târgușor a semnat la data de 25.11.2013, la Sinaia, ÎNȚELEGEREA de COOPERARE și PARTENERIAT,  cu comuna  Clisova  din Republica Moldova.

Această înțelegere s-a încheiat, în vederea promovării proiectelor de colaborare în mai multe domenii la nivel local, a schimburilor de informații și experiență în domeniile administrației publice locale, schimburilor de elevi, culturii, comerțului, industriei, telecomunicațiilor, transportului, agriculturii, medicinei, turismului și sportului.

Comuna Târgușor este membră în:

  • ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ”DOBROGEA” (A.D.I);
  •  ASOCIAȚIA COMUNELOR DIN ROMÂNIA ( ACoR) ;
  • ASOCIAȚIA” Grupul  Local de Dezvoltare al Zonei Mihail Kogălniceanu – Cogealac”.

Ceremonii oficiale

Cu prilejul unor evenimente deosebite Primaria Comunei   Târgușor organizează ceremonii oficiale.

Ceremoniile  se vor organiza cu prilejul:

- Zilei Naţionale a României

- Zilei Tricolorului

- Zilei Eroilor

- Zilei de 24 ianuarie

CAP. 12. ÎNSEMNELE  SPECIFICE ALE COMUNEI  TÂRGUȘOR 

 

            Însemnele specifice ale localităţii şi modalităţile de utilizare a acestora.

                Stema comunei Târgușor a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului  Nr.42/2020 privind aprobarea stemei comunei Târgușor, județul Constanța, în forma prezentată de mai jos:       

         Stema comunei Târgușor poate fi reprodusă pe firmele şi sigiliile autorităţii administraţiei publice locale, pe imprimatele acesteia şi pe indicatoarele care marchează intrarea în localităţile comunei. Va putea fi expusă pe frontispiciul clădirilor în care se află sediul autorităţilor administraţiei publice locale, împreună cu stema ţării, potrivit reglementărilor legale existente.

              Stema comunei Târgușor poate fi folosită cu prilejul unor manifestări de interes local, în acţiuni protocolare sau festive şi poate fi reprodusă pe insigne, embleme, pe diferite tipărituri şi alte obiecte destinate să contribuie la cunoaşterea specificului local.

              În cazul în care stema comunei Târgușor este reprodusă, expusă sau folosită împreună cu stema României, aceasta va fi aşezată în dreapta stemei ţării, privind stemele din faţă, şi nu va avea dimensiuni mai mari decât cele ale stemei ţării.

 

CAP. 13. DISPOZIŢII  FINALE

            Prezentul statut se adoptă şi se modifică de către Consiliul local prin procedura stabilită de lege şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Consiliului local.

 

 

   PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                                                            AVIZEAZĂ PENTRU LEGALITATE:

Consilier, Daniel-Marius TICOSCHI                                             Secretarul general al comunei Târgușor,

                                                                                                                                  Camelia VELICICĂ                                                                                                                                 


 

 

Documente

Părți integrante ale actului administrativ

Statutul în format fișier