STRATEGIA

DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE

LA NIVELUL COMUNEI UILEACU DE BEIUȘ, JUDETUL BIHOR 

pentru perioada 2022-2027

Cuprins

I.Consideratii generale………………………………………………………………………………………….........................

Cadrul legislativ institutional…………………………………………………………………………................................

Politici europene nationale privind dezvoltarea serviciilor sociale…………………………………….........

Compartimentul asistentă socială Uileacu de Beiuș…………………………………………………..................

Metodologia de realizare a diagnozei sociale.......................................................................................

II. Diagnoza socială a comunității.........................................................................................................

Caracteristici teritorlale ale unitătii administrativ-teritorlale…………………………………………............

Nivelul de dezvoltare socio-economică culturală a regiunii……………………………………………..........

Indicatori demografici…………………………………………………………………………………................................

Tipuri de situatii de dificultate, vulnerabilitate, dependentă, risc soclal………………………………...

Ocupare…………………………………………………………………………………………..............................................

 Educatie. Abandon școlar…………………………………………………………………………….............................

Sănătate igienă……………………………………………………………………………………......................................

 Asistentă medicală comunitară……………………………………………………………………….........................

Copii în situatie de risc…………………………………………………………………………………..............................

 Persoane cu dizabilităti………………………………………………………………………………................................

 Persoane vârstnice ……………………………………………………………………………………................................

 Persoanele de etnie romă………………………………………………………………………………..........................

 Violenta domestic…………………………………………………………………………………….................................

Persoane fără adăpost………………………………………………………………………………................................

  Concluzii cu privire la grupurile vulnerabile nevoi de intervenție ..............................................

Tipuri de servicii sociale............................................................................................................................

   III. Obiectivul general și obiectivele specifice ale strategiei...............................................................

   Finanțarea, monitorizarea evaluarea strategiei................................................................................ 

I. Considerații generale

Planificarea strategică are rolul de clarificare a viziunii asupra unui anumit domeniu, în cazul nostru fiind vorba de domeniul soclal — acțiuni și intervenții generale care să sprijine în îmbunătățirea calității vieții bunăstării populației din perspectiva reducerii vulnerabilităților a situaților de risc. Este important asigurarea unui cadru necesar dezvoltării serviciilor sociale în raport cu acordarea unor beneficii financlare directe, dezvoltarea serviciilor sociale care să aibă la bază o analiză reală a situației sociale integrate și a nevoilor complexe ale grupurilor vulnerabile din comuna Uileacu de Beiuș.

         Prezenta strategie își găsește justificarea în nevola de armonizare a practicilor în domeniul furnizării serviciilor de asistență socială cu legislațla europeană, națională județeană, cu prevederile strategiilor de asistență socială, reducerea sărăciei, promovarea și respectarea drepturilor grupurilor vulnerabile privind dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local.

        Prezenta Strategie de dezvoltare a serviciilor sociale acordate de furnizorii publici privați la nivelul comunei Uileacu de Beiuș, judetul Bihor, pentru perioada 2022 - 2027 se elaborează în conformitate cu prevederile art. 112 alin. (3) lit. a) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, după consultarea furnizorilor publici si privați, a asoclațiilor profesionale și a organizațiilor reprezentative ale beneficlarilor de pe raza comunei Uileacu de Beiuș, în concordanță cu obiectivele stabilite la nivel județean.

        Compartimentul din aparatul de speclalitate al Primarului comunei Uileacu de Beiuș îsi asumă obligațla de a organiza și acorda serviciile sociale ce-i revin în sfera de atribuții și competențe, precum și de a planifica dezvoltarea acestora, în funcție de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de prioritățile asumate, de resursele disponibile cu respectarea celui mai eficient raport cost/beneficiu.

       Conform prevederilor art 112, alin 3 a Legii 292/2011 ¹ cu modificările completările ulterioare :

"În domeniul organizării, administrării acordării serviciilor sociale, autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții principale:

1. elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și nevoile locale identificate, strategla județeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, după consultarea furnizorilor publici și privați, a asoclațiilor profesionale și a organizațiilor reprezentative ale beneficlarilor și răspund de aplicarea acestela;
2. în urma consultării furnizorilor publici privați, a asoclațiilor profesionale și a organizațiilor reprezentative ale beneficlarilor elaborează planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate și finanțate din bugetul consiliului judetean/consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucure și, care cuprind date detallate privind numărul categoriile de beneficlari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat sursele de finanțare;
3. inițlază, coordonează și aplică măsurile de prevenire combatere a situațiilor de marginalizare excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități;
4. identifică familiile persoanele aflate în dificultate, precum și cauzele care au generat situațiile de risc de excluziune socială•
5. realizează atribuțiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;

1. încheie, în conditiile legii, contracte de partenerlat public-public public-privat pentru sprijinirea financlară și tehnică a autorităților administrației publice locale de la nivelul județului, pentru susținerea dezvoltării serviciilor sociale;
2. propun înființarea serviciilor sociale de interes județean sau local;
3. colectează, prelucrează și administrează datele și informațiile privind beneficlarii, furnizorii publici privați și serviciile administrate de aceștla;
4. monitorizează evaluează serviciile sociale;
5. elaborează și implementează proiecte cu finanțare națională și internațională în domeniul serviciilor sociale;
6. elaborează proiectul de buget anual pentru susținerea serviciilor sociale în conformitate cu planul anual de acțiune și asigură finanțarea/cofinanțarea acestora;
7. asigură informarea și consilierea beneficlarilor, precum și informarea populației privind drepturile sociale și serviciile sociale disponibile;
8. furnizează, administrează sau, după caz, contractează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, precum și tuturor categoriilor de beneficlari prevăzute de lege, fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate;
9. planifică și realizează activitățile de informare, formare și îndrumare metodologică, în vederea creșterii performanței personalului care administrează acordă servicii sociale;
10. colaborează permanent cu organizațiile societății civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficlari;
11. organizează realizează activitățile specifice contractării serviciilor sociale acordate de furnizorii publici privați;
12. încheie, în conditiile legii, contracte convenții de partenerlat, contracte de finanțare, contracte de subvenționare pentru înființarea, administrarea, finanțarea cofinanțarea de servicii sociale ;
13. monitorizează financlar tehnic contractele prevăzute la lit. q);
14. îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.' Articolul 113

(4) La nivelul comunelor, serviciile publice de asistență socială se organizează ca un compartiment funcțional în aparatul de speclalitate al primarului.

Compartimentul de asistență socială este structura speclalizată în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială a serviciilor sociale, înființate la nivel de compartiment funcțional în aparatul de specialitate al primarului, denumit în continuare Compartiment, cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială.

1.1. Cadrul legislativ instituțional

    Sistemul de asistență socială, reglementat prin legea asistenței sociale nr. 292/2011, intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor de asigurări sociale și se compune din sistemul de beneficii de asistență socială și sistemul de servicii sociale.                        Asistența socială, prin măsurile acțiunile specifice, are drept scop dezvoltarea capacităților individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creșterea calității vieții promovarea principiilor de coeziune incluziune socială. Serviciile sociale reprezintă conform prevederilor art. 27, alin (1) din Legea 292/2011 a asistenței sociale ... activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speclale, individuale, famillale sau de grup, în vederea situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale creșterii calității vieții".

Legislație

Prezenta Strategie Planul de acțiune corespunzător sunt elaborate cu respectarea cadrului legislativ general și speclal:

• Convențla Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, adoptată în anul 1979 si ratificată de Românla în 1981;

Rezoluțla Comisiei ONU pentru prevenirea crimei și justitla penală privind " Violența asupra femeilor și copiilor ", adoptată la Viena în anul 1994 ;

• Declarațla Universală a Drepturilor Omului;
• Convențla Europeană a Drepturilor Omului (1950);

 Convențla Națiunilor Unite privind drepturile copilului (1989);

Recomandarea Consiliului Europei nr. 4/1985 cu privire la violența în familie;

• Recomandarea Consiliului Europei nr. 21/1987 privind asistența victimelor și prevenirea victimizării lor ;

Strategla Europa 2020

• Strategla națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020

Strategla Consiliului Europei pentru Promovarea Drepturilor Copilului 2012-2015

• Strategla europeană pentru persoanele cu dizabilități 2010 — 2020

Conventla cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea 18/1990;

• Legea asistenței sociale nr. 292/2011 modificată actualizată
• Legea nr. 272/2004 privind protecțla promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 277/2010 privind alocatla pentru sustinerea familiei, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
• Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare ;
• Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare ;

Legea nr. 217/2003 privind prevenirea combaterea violenței în familie, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr. 116/2002 privind prevenirea combaterea marginalizării sociale, cu modificările  și completările ulterioare;
• Legea nr. 448/2006 privind protecțla promovarea persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările si completările ulterioare;
• Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale. 
• Legea educației naționale nr. 1/2011
• Legea nr. 466/2004  privind Statutul asistentului soclal;
• Legea nr. 488/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvemului nr. 86/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale; ^a Legea nr. 48/2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea  și sancționarea tuturor formelor de discriminare;
• Legea nr. 515/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale; 
• Legea 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.
• HOTĂRÂRE nr. 797/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea regulamentelor - cadru de organizare funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal
• H.G. 18/14 lanuarie 2015 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020

Hotărârea nr. 1071 din 2013 Strategla Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2020,

HOTĂRÂRE nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale

• Ordinul 424/2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale
• OUG nr. 65/2014 - modificarea și completarea unor acte normative
• Hotărârea nr.417/2018 privind modificarea HG T. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal ;
• Ordinul IT. 1086/2018 privind aprobarea modelului-cadrual Planului anual de acțiune privind serviciile sociale administrate finanțate din bugetul consiliului județean/ consiliului local/ Consiliului General al Municipiului București

1.2 Politici europene naționale privind dezvoltarea serviciilor sociale

          Contextul european, ca premisă în elaborarea strategiei locale:

Este importantă plasarea prezentei strategii locale de dezvoltare a serviciilor sociale în contextul politicilor naționale europene pentru a întelege și mai bine nevola dezvoltării unui astfel de instrument. În cadrul acestui document se propun trei priorități care se susțin reciproc:

— creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

— creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

— creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială si teritorlală.

Comisla propune următoarele obiective principale pentru UE:

— 75% din populațla cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;

— 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare (C-D);

— rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% cel puțin 40% din generațla tânără ar trebui să aibă studii superioare;

— numărul persoanelor amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Obiectivele României în cadrul Strategiei Europa 2020 sunt următoarele .

1. În domeniul ocupării fortei de muncă:

- o rată de ocupare a fortei de muncă de 70% (fată de 75% UE)

2. În domeniul cercetare dezvoltare:

- alocarea a 2% din PIB pentru cercetare dezvoltare (3% UE)

3. În domeniul educației:

- reducerea sub 11,3% (10% UE) a ratei de părăsire timpurie a școliicresterea la 26,7% (40% UE) a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă

30-34 de ani

4. În domeniul luptei împotriva sărăciei și a excluziunii sociale:

- reducerea numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei a excluziunii sociale.

Context național al dezvoltării serviciilor sociale ca premisă a dezvoltării strategiei locale:

La nivel național vom plasa prezenta strategie în contextul existenței Strategiei națională privind incluziunea socială reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020. Chlar dacă perioada pentru care a fost întocmită această strategie se termină la finalul anului 2020, avem convingerea că aceleași obiective, chlar dacă reformulate, se vor regăsi si în umătorul document programatic deoarece acestea nu au fost atinse prin acțiunile întreprinse la nivel național cu atât mai mult la nivel local.

Obiectivul Guvernului României prin Strategla menționată mai sus este că toți cetățenii să aibă oportunități egale de a participa în societate, să fie apreclați valorizați, să trălască în demnitate, lar nevoile lor elementare să fie satisfăcute diferențele respectate. În acest context, incluziunea socială a grupurilor vulnerabile reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580000 persoane până în anul 2020, față de anul 2008, conform tinței asumate de Românla în vederea îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020, reprezintă rezultatul principal vizat de strategie.

Strategla națională a României a identificat următoarele grupuri ca și gupuri vulnerabile principale din Românla:

1. Persoanele sărace
   • Copii săraci, mai ales acela care trăiesc în familii cu mulți copii sau în familii monoparentale
   • Persoane sărace angajate, mai ales muncitori subcalificați (în principal din mediul rural); lucrători pe cont propriu atât în agricultură, cât în alte domenii
   • Tineri NEET (persoane care nu sunt angajate nu sunt înscrise în sistemul de învățământ sau de formare profesională
   • Persoane cu vârste între 50 64 de ani care nu sunt încadrate profesional care sunt excluse din programele de asistență socială
   • Persoane vârstnice sărace, mai ales cele care locuiesc cu membri ai familiei aflati în  întreținere persoane vârstnice singure
2. Copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental
   • Copii abandonați în unităti medicale
   • Copii care trăiesc în centre de plasament mari sau de calitate slabă
   • Tineri care părăsesc sistemul de protecție a copilului
   • Copii tineri care trăiesc pe stradă
   • Copii cu părinți care lucrează în străinătate, mai ales acela cu amândoi părinții în străinătate și cei care se confruntă cu separarea pe termen lung de părinții lor
   •  Copii lipsiți de libertate
   • Mame adolescente
3. Persoanele vârstnice singure sau dependente
   • Persoane vârstnice care locuiesc singure și/sau sunt dependente și/sau care au nevoi complexe de îngrijire
4. Romii
   • Copii adulți de etnie romă cu risc de a fi excluși din familii fără a avea un venit sustenabil
5. Persoanele cu dizabilități
   • Copii adulți cu dizabilități, inclusiv persoane invalide și cu o concentrare pe persoanele cu nevoi complexe
6. Alte grupuri vulnerabile

Persoane care suferă de dependență de alcool, droguri și alte substanțe toxice

♦Persoane lipsite de libertate sau aflate sub control judiclar

♦Persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune, față de care au fost dispuse măsuri sau sancțiuni neprivative de libertate

♦Minori aflați în evidențele serviciilor de probațiune

♦Persoane fără domiciliu

♦Victime ale violenței domestice 

♦Victime ale traficului de ființe umane

♦Refuglați imigranți

1. Persoanele care trăiesc în comunități marginalizate
   • Comunitățile rurale sărace
   • Comunitățile urbane marginalizate Comunități rome sărace marginalizate

Obiectivul principal al Strategiei naționale, cu privire la serviciile sociale, este dezvoltarea unei rețele naționale de servicii sociale de bună calitate, cu acoperire adecvată în teritoriu accesibile tuturor beneficlarilor la nivel național. Dezvoltarea serviciilor sociale a fost un obiectiv strategic al Guvernului începând cu anul 2006 va rămâne astfel până în anul 2020. Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie integrată într-o politică coerentă incluzivă proiectată să sprijine persoanele în cadrul familiilor și al comunităților, cu atât mai mult în contextul procesului de regionalizare și descentralizare administrativă și financlară.

Contextul județean ca premise în elaborarea strategiei locale :

La nivel național există Strategla județeană de dezvoltare a serviciilor sociale 2017-2021, elaborat de Directla generală de asistență soclal și protecțla copilului Bihor

Obiectivele strategice ale Strategiei județene a judetului Bihor sunt:

1. Asigurarea furnizări serviciilor sociale în mod diversificat și echitabil pentru toate categoriile de beneficlari, la nivel județean.
2. Gestionarea resurselor umane ale furnizorilor publici și privați de servicii sociale din județ în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate de către aceștla.
3. Dezvoltarea capacitătii organizaționale a furnizorilor publici privați de servicii sociale din județul Bihor în vederea creșterii calității serviciilor oferite beneficlarilor.

Strategla județului Bihor are ca grup țintă toți copiii din județul Bihor familiile acestora, aflați pe teritoriul judetului sau în străinătate, copiii fără cetățenie aflați pe teritoriul județului, copiii refuglați și copiii cetățeni străini aflați pe teritoriul județului în situații de urgență persoanele cu handicap, familiile sau reprezentanții legali ai acestora, persoanele vârstnice singure aflate în nevoie precum și comunitatea din care aceste persoane fac parte.

1.3. Compartimentul asistență socială Uileacu de Beiuș

Compartimentul de asistență socială este structura speclalizată în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială a serviciilor sociale, înființate la nivel de compartiment funcțional în aparatul de speclalitate al primarului, denumit în continuare Compartiment, cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială. Compartimentul îndeplinește, în principal, următoarele funcții:

1. de realizare a dlagnozei sociale la nivelul unității administrativ-teritorlale respectiv, prin evaluarea nevoilor sociale ale comunității, realizarea de sondaje anchete sociale, valorificarea potențlalului comunității în vederea prevenirii depistării precoce a situațiilor de neglijare, abuz, abandon, violență, a cazurilor de risc de excluziune socială etc.,
2. de coordonare a măsurilor de prevenire și combatere a situațiilor de marginalizare excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități;
3. de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale și a planului anual de acțiune, pe care le supune spre aprobare consiliului local;
4. de comunicare colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și instituțiilor care au responsabilități în domeniul asistenței sociale, cu serviciile publice locale de asistență socială, precum și cu reprezentanții societății Civile care desfășoară activități în domeniu, cu reprezentanții furniizorilor privați de servicii sociale, precum și cu persoanele beneficlare ;
5. de promovare a drepturilor omului, a unei imagini pozitive a persoanelor, familiilor, grupurilor 

(1) Atribuțiile Compartimentului în domeniul beneficiilor de asistentă socială sunt următoarele:

1. asigură și organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistență socială;

1. pentru beneficiile de asistență socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea lunară a cererilor transmiterea acestora către agențiile teritorlale pentru plăți și inspecție socială;
2. verifică îndeplinirea condițiilor legale de acordare a beneficiilor de asistență socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local, pregătește documentațla necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asistență socială;
3. întocmește dispoziții de acordare/respingere sau, după caz, de modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asistență socială acordate din bugetul local și le prezintă primarului pentru aprobare
4. comunică beneficlarilor dispozițiile cu privire la drepturile și facilitățile la care sunt îndreptățiți, potrivit legii;
5. urmărește și răspunde de îndeplinirea condițiilor legale de către titularii persoanele îndreptățite la beneficiile de asistență socială;
6. efectuează sondaje anchete sociale pentru depistarea precoce a cazurilor de risc de excluziune socială sau a altor situații de necesitate în care se pot afla membrii comunității în funcție de situațiile constatate, propune măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;
7. realizează activitatea financlar-contabilă privind beneficiile de asistență socială administrate;

    i) participă la elaborarea fundamentarea propunerii de buget pentru finanțarea beneficiilor de asistență socială;

j) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.

(2) Atribuțiile Compartimentului în domeniul organizării, administrării și acordării serviciilor sociale sunt următoarele : 

1. elaborează, în concordanță cu strategiile naționale judetene, precum și cu nevoile locale identificate, strategla locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu lung, pentru o perioadă de 5 ani, respectiv de 10 ani, pe care o propune spre aprobare consiliului local și răspunde de aplicare acestela;
2. elaborează planurile anuale de acțiune privind serviciile sociale administrate finanțate din bugetul consiliului local și le propune spre aprobare consiliului local, care cuprind date detallate privind numărul și categoriile de beneficlari, serviciile sociale existente, serviciile sociale propuse pentru a fi înființate, programul de contractare a serviciilor din fonduri publice, bugetul estimat și sursele de finanțare ;
3. inițlază, coordonează și aplică măsurile de prevenire combatere a situațiilor de marginalizare și excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunități ;
4. identifică familiile și persoanele aflate în dificultate, precum cauzele care au generat situațiile de risc de excluziune socială;
5. realizează atribuțiile prevăzute de lege în procesul de acordare a serviciilor sociale;
6. propune primarului, în condițiile legii, încheierea contractelor de partenerlat public-public și public privat pentru susținerea dezvoltării serviciilor sociale ;
7. propune înființarea serviciilor sociale de interes local;
8. colectează, prelucrează administrează datele și informațiile privind beneficlarii, furnizorii publici și privați și serviciile administrate de acestla și le comunică serviciilor publice de asistență socială de la nivelul județului, precum Ministerului Muncii și Justiției Sociale, la solicitarea acestula;
9. monitorizează și evaluează serviciile sociale;
10. elaborează implementează proiecte cu finanțare națională internațională în domeniul serviciilor sociale;
11. elaborează proiectul de buget anual pentru susținerea serviciilor sociale, în conformitate cu planul anual de acțiune, și asigură finanțarea/cofinanțarea acestora;
12. asigură informarea consilierea beneficlarilor, precum și informarea populației privind drepturile sociale serviciile sociale disponibile;

n) furnizează și administrează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, precum tuturor categoriilor de beneficlari prevăzute de lege, fiind responsabil de calitatea serviciilor prestate;

1. încheie contracte individuale de muncă și asigură formarea continuă de asistenți personali; evaluează  monitorizează activitatea acestora în conditiile legii ;
2. sprijină compartimentul responsabil cu contractarea serviciilor sociale, înfiintat potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, în elaborarea documentației de atribuire în aplicarea procedurii de atribuire, potrivit legii;
3. planifică și realizează activitățile de informare, formare și îndrumare metodologică, în vederea creșterii performanței personalului care administrează și acordă servicii sociale;
4. colaborează permanent cu organizațiile societății civile care reprezintă interesele diferitelor categorii de beneficlari;
5. sprijină dezvoltarea voluntarlatului în serviciile sociale, cu respectarea prevederilor Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntarlat în Românla, cu modificările ulterioare;
6. îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de reglementările legale în vigoare.

 3) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. a) si b), Compartimentul organizează consultări cu furnizorii publici privați, cu asoclațiile profesionale organizațiile reprezentative ale beneficlarilor.

În vederea asigurării eficienței și transparenței în planificarea finanțarea și acordarea serviciilor sociale Compartimentul are următoarele obligații principale:

1. asigurarea informării comunității ;
2. transmiterea către serviciul public de asistență socială de la nivel județean a strategiei locale a planului anual de acțiune, în termen de 15 zile de la data aprobării acestora;
3. transmiterea trimestrlal, în format electronic, serviciului public de asistentă socială de la nivel județean a datelor și informațiilor colectate la nivel local privind beneficlarii, furnizorii de servicii sociale și serviciile sociale administrate de aceștla, precum a rapoartelor de monitorizare și evaluare a serviciilor sociale;
4. organizarea de sesiuni de consultări cu reprezentanți ai organizațiilor beneficlarilor și ai furnizorilor de servicii sociale în scopul fundamentării strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale a planului anual de acțiune;
5. comunicarea informațiilor solicitate sau, după caz, punerea acestora la dispozițla instituțiilor/structurilor cu atribuții în monitorizarea și controlul respectării drepturilor omului, în monitorizarea utilizării procedurilor de prevenire și combatere a oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficlarilor serviciilor sociale după caz, instituțiilor/ structurilor cu atribuții privind prevenirea torturii, precum acordarea de sprijin în realizarea vizitelor de monitorizare, în condițiile legii.

(2) Obligațla prevăzută la alin. (l) lit. a) se realizează prin publicarea pe pagina de internet proprie sau, atunci când acest lucru nu este posibil, prin afișare la sediul instituției a informațiilor privind:

1. activitatea proprie serviciile aflate în proprie administrare - formulare/modele de cereri în format editabil, programul instituției, condiții de eligibilitate etc.,
2. informații privind serviciile sociale disponibile la nivelul unității administrativ-teritorlale, acordate de furnizorii publici ori privați;
3. informații privind alte servicii de interes public care nu au organizate compartimente deconcentrate la nivelul unității administrativ-teritorlale.

      În administrarea acordarea serviciilor sociale. Compartimentul realizează următoarele:

a) solicită acreditarea ca furnizor de servicii sociale licență de funcționare pentru serviciile sociale ale autorității administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorlală respectivă;

1. primește și înregistrează solicitările de servicii sociale formulate de persoanele beneficlare, de reprezentanții legali ai acestora, precum sesizările altor persoane/instituții/furnizori privați de servicii sociale privind persoane/familii/grupuri de persoane aflate în dificultate;
2. evaluează nevoile sociale ale populației din unitatea administrativ-teritorlală în vederea identificării familiilor persoanelor aflate în dificultate, precum și a cauzelor care au generat situațiile de risc de excluziune socială;
3. elaborează, în baza evaluărilor inițlale, planurile de intervenție care cuprind măsuri de asistență socială, respectiv serviciile recomandate și beneficiile de asistență socială la care persoana are dreptul;
4. realizează dlagnoza socială la nivelul grupului          comunității      elaborează planul de servicii comunitare;
5. acordă servicii de asistență comunitară în baza măsurilor de asistență socială incluse de Compartiment în planul de acțiune;

—g) recomandă realizarea evaluării complexe și facilitează accesul persoanelor beneficlare la serviciile sociale;

n) acordă direct sau prin centrele proprii serviciile sociale pentru care deține licență de funcționare, cu respectarea etapelor obligatorii prevăzute la art. 46 din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, a standardelor minime de calitate a standardelor de cost.

Structura organizatorică a Compartimentului este următoarea:

Structura orientativă de personal pentru asigurarea funcționării Compartimentului este următoarea:

1. persoana/persoanele responsabilă/responsabile de evidența plata beneficiilor de asistență socială;
2. persoana/persoanele cu atributii în domeniul serviciilor sociale, inclusiv monitorizarea asistenților personali;
3. persoana cu atribuții în domeniul asistenței medicale comunitare, după caz.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b), în sarcina autorității administrației publice locale sunt incluse cel puțin următoarele obligații.

1. realizarea evaluării inițlale a planului de intervenție de către asistentul soclal,
2. realizarea atribuțiilor privind asistența medicală comunitară de către asistentul medical comunitar sau medlatorul sanitar.

Se va ține cont de art 122 din Legea 292/2011 a asistenței sociale care prevede că autoritățile administrației publice locale angajează asistenți soclali sau contractează serviciile acestora pentru a realiza activitătile prevăzute cu respectarea raportului de un asistent soclal la maximum 300 de beneficlari.

Compartimentul  elaborează, în concordanță cu strategiile naționale și nevoile locale identificate, strategla județeană, respectiv locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu și lung, după consultarea furnizorilor publici privați, a asoclațiilor profesionale și a organizațiilor reprezentative ale beneficlarilor și răspund de aplicarea acestela;" (Legea 292/2011, art. 112, alin 3., litera a).

1.4 Metodologla de realizare a dlagnozei sociale

Metodologla de realizare a unei strategiei cuprinde în principal 3 etape importante:

• Fundamentarea necesității de elaborare a strategiei — denumită Dlagnoza socială
• Elaborarea propriu-zisă;
• Implementarea și evaluarea.

Autoritățiile publice locale au obligațla:

de realizare a dlagnozei sociale la nivelul unității administrativ-teritorlale respective, prin evaluarea nevoilor sociale ale comunității, realizarea de sondaje anchete sociale, valorificarea potențlalului comunității în vederea prevenirii și depistării precoce a situațiilor de neglijare, abuz, abandon, violență, a cazurilor de risc de excluziune socială etc.; (HG 797/2017, articolul 2, litera a)2

Cartografierea nevoilor la nivelul comunității și elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale  prevăzute de Legea 292/2011, ca obligativitate a autorităților locale de a evalua nevoile sociale și de a elabora un plan local de acțiune în domeniul soclal, nu este reglementată metodologic cu o structură clară și cu indicații precise de elaborare, fiind menționate doar câteva elemente obligatorii —cuprinse în Hotărârea de guvern 797/2017 pentru aprobarea Regulamentelor cadru de organizare si ^[1]funcționare a serviciilor sociale structura orientativă de personal-anexa 3:

Strategla de dezvoltare a serviciilor sociale conține cel putin următoarele informații: obiectivul general și obiectivele specifice, planul de implementare a strategiei, responsabilități și termene de realizare, sursele de finanțare și bugetul estimat.

1. Elaborarea strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale se fundamentează pe informatiile colectate de Compartiment în exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. d), h) i).
2. Documentul de fundamentare este realizat fie direct de Compartiment, fie prin contractarea unor servicii de speclalitate și conține cel puțin următoarele informații:
3. caracteristici teritorlale ale unității administrativ-teritorlale;
4. nivelul de dezvoltare socioeconomică culturală a regiunii;
5. indicatori demografici cum ar fi: structura populației, după vârstă, sex, ocupație etc.;
6. tipurile de situații de dificultate, vulnerabilitate, dependență sau risc soclal etc. , precum și estimarea numărului de beneficlari;
7. tipurile de servicii sociale care ar putea răspunde nevoilor beneficlarilor identificați și argumentațla alegerii acestora."^[2]

Având în vedere aspectele menționate Primărla Comunei Uileacu de Beiuș va demara în cursul anului 2022 un proces de inventariere a nevoilor comunității prin aplicarea unor instrumente și a unor metode de evaluare-investigare- analiză. Vor fi colectate date de la autorități instituții, se vor realiza întâlniri de consultare a societății civile si vor fi analizate toate informațiile colectate.

Rezultatele acestor demersuri de analiză vor fi astfel cuprinse în prezentul document, care stă la baza elaborării Strategiei locale de dezvoltare a serviciilor sociale a Comunei Uileacu de Beiuș.

Scopul dlagnozei Evaluarea nevoilor sociale la nivelul comunei Uileacu de Beiuș în vederea elaborării Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale.

Obiective

1. Identificarea categoriilor de persoane vulnerabile și a nevoilor de asistență la nivelul comunei Uileacu de Beiuș
2. Identificarea nevoii de servicii sociale în comuna Uileacu de Beiuș 
3. metode instrumente utilizate în vederea realizării Dlagnozei, au fost parcurse mai multe etape astfel:
4. primă etapă se va baza pe analizarea comunității din punct de vedere al:
   • caracteristicilor teritorlale ale unității adminitrativ-teritorlale;
   • nivelul de dezvoltare socio-economică culturală a regiunii;
   • indicatorilor demografici cum ar fi: structura populatiei, după vârstă, sex, ocupatie etc. •
5. a doua etapă va fi identificarea tipurilor de situații de dificultate, vulnerabilitate, dependență sau risc soclal etc. , precum și estimarea numărului de beneficlari;
6. A trela etapă va presupune identificarea tipurilor de servicii sociale care ar putea răspunde nevoilor  beneficlarilor identificați și argumentațla alegerii acestora.

Analiza cantitativă:

presupune colectarea de informații statistice avute în vedere pe de o parte bazele de date statistice, rapoarte, alte studii cercetări locale, județene sau naționale, lar pe de altă parte — informatiile și înregistrările existente la nivelul Compartimentului.

De asemenea această etapă  presupune transmiterea de solicitări de furnizare de informații statistice de la autorităti institutii. Se vor transmite solicitări către:

♦Direcțla Generală de Asistență Socială și Protecțla Copilului Bihor 

♦Agențla Județeană de Plăți și Inspecție Socială Bihor

♦Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor 

♦Medicului de familie de pe raza comunei 

♦Unității de învățământ din comună 

Analiza calitativă:

În derularea activițătiilor de investigare socială se va urmări:

♦identificarea categoriilor de persoane și grupuri vulnerabile existente la nivel local,

♦identificarea propunerea de servicii sociale necesar a fi dezvoltate pentru persoanele și grupurile vulnerabile identificate. Aplicând principiile abordării participative, incluzive și multidimensionale, etapele doi și trei vor  presupune implicarea și consultarea actorilor soclali relevanți în furnizarea de servicii sociale sau complementari, de susținere a domeniului soclal, precum consultarea unor speclaliști diverși.

Se va  realiza astfel :

1. Întâlniri cu reprezentanți ai autorității publice locale

-personal din cadrul Compartimentului asistentă socială

-secretar general al comunei

-primar, viceprimar

-alt personal de la nivelul primăriei

-Întâlniri cu asistenții personali — aceștla au calitate dublă — atât de angajați ai UAT, membrii ai comunității, precum și persoanele de care o categorie și mai vulnerabilă depinde (persoanele cu dizabilităti grave). 

Vor fi abordate punctual problematicile întâlnite în activitate, tipuri de beneficlari, tipuri de solicitări, interacțiunea cu membrii vulnerabili ai comunității.

1. Consultarea comunității locale:

 membrii comunității - prin discuții purtate cu persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, chestionare completate de părinți ai copiilor beneficlari de serviciile de tip afterschool  consultarea reprezentanților altor instițutii locale cu atribuții complementare în sustinerea domeniului soclal: medicii de familie de la nivelul comunei, reprezentanți ai unitătilor școlare din comună.

 Contribuțla participanților în cadrul întâlnirilor va fi sintetizată, integrarea propunerilor și a sugestiilor de substanță  se vor regăsi în prezentul document și ulterior în Planul de implementare al strategiei.

Instrumente utilizate: interviu ghidat pentru focus grup, chestionar, adrese și răspunsuri

II. Diagnoza socială

        Caracteristici teritorlale ale unitătii adminitrativ-teritoriale;

Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale

Art. 1 

(1) Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, este:

a)persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu;

b)subiect juridic de drept fiscal;

c)titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

(2) Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor,are sediul în localitateaUileacu de Beiuș, nr. 73, cod postal 417610, județul Bihor, telefon: +40 259324077, Cod de identificare fiscală: 4784172.

Art. 2 

(1)Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor are reşedinţa în sat Uileacu de Beiuș.

(2)Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, se întinde din punct de vedere teritorial pe raza județului Bihor.Se învecinează la nord-vest cu comuna Căpâlna, la vest cu comuna Șoimi, la sud-est cu comuna Finiș, la est cu comuna Pocola, la nord-est cu comuna Răbăgani, și se află la o distanță de 13 km față de municipiul Beiuș și de 57 km față de Oradea, reședința județului Bihor.

(3)Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihorare în componenţă un număr de patru localităţi rurale, după cum urmează: Uileacu de Beiuș, Forău, Prisaca și Vălanii de Beiuș. Satul Uileacu de Beiuș este reședință a comunei.

(4)Potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional cu modificările și completările ulterioare - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, rangul localităţilor componente ale comunei Uileacu de Beiuș, este: 

•          satul  Uileacu de Beiuș - rangul IV - sat reşedinţă de comună;

•          satele Forău, Prisaca  şi Vălanii de Beiuș - rangul V - sate componente al comunei.

(5)Prezentarea suprafeţelelorterenurilor dincomună sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut.

Art. 3 

(1)Comuna Uileacu de Beiuș dispune de o reţea hidrografică formată din râuri, respectiv Crișul Negru.

(2)Pe teritoriul Comunei Uileacu de Beiuș se regăsesc o floră şi faună diverse.

(3)Comunei Uileacu de Beiuș dispune de o mare diversitate de soluri.

(4)Denumirea şi lungimea râurilor, denumirea faunei şi florei de pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul statut.

Art. 4 

(1)Prima atestare documentară a satului Uileacu de Beiuș datează din anul 1332, a satului Forău din anul 1552, a satului Prisaca din anul 1580, iar a satului Vălanii de Beiuș din anul 1828.(2)Evoluţia istorică a  Comunei Uileacu de Beiuș se regăseşte în anexa nr. 4 la prezentul statut.

Art. 5 

(1)Populaţia Comunei Uileacu de Beiuș numără 2050 locuitori, conform ultimului recensământ al populaţiei şi locuinţelor;

(2)Componenţa şi structura populaţiei Comunei Uileacu de Beiuș, defalcate inclusiv pe localităţi componente, se regăseşte în anexa nr. 5la prezentul statut.

Autorităţile administraţiei publice locale

Art. 6 

(1)Autorităţile administraţiei publice locale sunt:

a) Consiliul Local al Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor,reprezintă autoritatea deliberativă de la nivelul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor. Consiliul Local al Comunei Uileacu de Beiuș este format din 11 (unsprezece) membri;

b) primarul Comunei Uileacu de Beiuș, domnul CUCIULA GHEORGHE, ca autoritate executivă;

c)La nivelul Comunei Uileacu de Beiuș, consiliul local a ales un viceprimar, numele acestuia fiind BORZ CIPRIAN SANDU.

(2)Apartenenţa politică a consilierilor locali este următoarea:

-PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT- 4 consilieri locali;

-PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL- 3 consilieri locali;

-PARTIDUL ALIANȚA LIBERALILOR ȘI DEMOCRAȚILOR- 1 consilier local;

-UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA- 1 consilier local;

-PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ-1 consilier local;

-PRO ROMÂNIA- 1 consilier local.

(3)Constituirea Consiliului Local al Comunei Uileacu de Beiuș, s-a constatat prin Ordinul prefectului judeţului Bihor nr. Uileacu de Beiuș 691/23.10.2020.

Căi de comunicaţii

Art. 7 

(1)Raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, este tranzitată, după caz, de una sau mai multe dintre următoarele reţele de transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, cu modificările şi completările ulterioare:

a)reţeaua rutieră;

b)reţeaua de căi ferate.

(2)Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a) este formată, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din drumuri de interes naţional, drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes comunal şi poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.a la prezentul statut^.

(3)Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. b), potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006, cu modificările ulterioare, cuprinde: linii de cale ferată convenţionale, linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi sau poduri noi, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.b la prezentul statut.

Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale

Art. 8 

(1)Reţeaua şcolară de la nivelul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde numărul total de 1(una) unitate de învăţământ de stat preuniversitar.

(2)Pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, îşi desfăşoară activitatea un număr total de 1 (una) unitate de învăţământ de stat preuniversitar.

(3)Pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor,nu îşi desfăşoară activitatea universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare de stat private sau confesionale, după caz.

(4)Unitatea de învăţământ este prezentată în anexa nr. 9 la prezentul statut.

(5)Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor susţine unitatea de învăţământ prevăzută la alin. (1), potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.

Art. 9 

(1)Pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor îşi desfăşoară activitatea 3 (trei) instituţii de cultură.

(2) Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor participă la finanţarea manifestărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii.

Art. 10 

(1)Pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor,se asigură următoarea formă de asistenţă medicală, după caz:

a)asistenţă medicală profilactică şi curativă;

(2)Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) lit. a) se realizeazăprintr-un cabinet medical ambulatoriude medicină de familie.

Art. 11 

(1)Pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor,se asigură atribuții de asistență socială privind asistenţa şi suportul pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei.

(2) Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, asigură cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1).

Art. 12 

(1)Pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, nu îşi desfăşoară activitateainstituţii de presă în domeniul presei scrise, media on-line şi/sau, după caz, media audiovizual.

Art. 13 

(1)Pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, nu îşi desfăşoară activitatea, cluburi ale copiilor, cluburi sportiv-şcolare ori cluburi studenţeşti, sau cluburi/asociaţii sportive.

                                                              Serviciile publice existente

Art. 14 

Serviciile comunitare de utilităţi publice furnizate la nivelul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor sunt, după caz:

a)serviciul public de alimentare apă şi canalizare;

b)serviciul public de salubrizare, furnizat de: S.C AVE BIHOR S.R.L;

c)serviciul public de iluminat.

Art. 15 

Transportul şi distribuţia energiei electrice de pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, sunt furnizate de SOCIETATEA ENERGETICĂ ELECTRICA S.A.

Art. 16 

În prezent, nu există serviciu de alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor.

Art. 17 

În prezent, nu există serviciu public de administrare a domeniului public al Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor.

Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

Art. 18 

(1)Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor,realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi cluburi sportive, instituţii culturale şi artistice, organizaţii de tineret, în vederea finanţării şi realizării unor acţiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunităţii.

(2)Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor acordă o atenţie deosebită proiectelor culturale şi educative cu caracter local, regional, naţional, european şi internaţional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unităţii administrativ - teritoriale.

(3)Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihorpoate acorda finanţări nerambursabile de la bugetul local, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 19 

(1)Pe teritoriul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, îşi desfăşoară activitatea un număr de 6 (șase) partide politice sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, înfiinţate în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Lista partidelor politice care îşi desfăşoară activitatea în Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor se găseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Art. 20 

(1)Pe teritoriul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor nu îşi desfăşoară activitatea organizaţii sindicale sau asociaţii profesionale, după caz.

Art. 21 

(1)În Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, îşi desfăşoară activitatea următoarele culte religioase: 

1. BISERICA APOSTOLICĂ PENTICOSTALĂ;

2. BISERICA ORTODOXĂ;

3. EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ;

4. PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ;

5. PAROHIA REFORMATĂ;

6. PAROHIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA GRECO-CATOLICĂ.

                                                                              Participare publică

Art. 22 

Populaţia din Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, este consultată şi participă la dezbaterea problemelor de interes local sau judeţean, după caz, astfel:

a)prin intermediul referendumului local, organizat în condiţiile legii;

b)prin intermediul adunărilor cetăţeneşti organizate pe sate

c)prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative;

d)prin participarea la şedinţele consiliului local;

e)prin alte forme de consultare directă a cetăţenilor, stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului.

Art. 23 

(1)În funcţie de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare şi validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare sau ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

(2)Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei.

                                                                      Cooperare sau asociere

Art. 24 

Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 25 

(1) Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, poate adera la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(2)În prezent, nu s-au înfăptuit înfrăţiri, cooperări sau asocieri de către Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor.

Art. 26 

Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut.

                                   Prezentarea suprafeţelor intravilanului şi a extravilanului 

Comuna Uileacu de Beiuș, județul Bihor, deține o suprafață de 4259 ha de teren agricol. Suprafața agricolă utilizată este de aproximativ 3200 ha și este folosită pentru cultivarea cerealelor și a plantelor tehnice, cultivarea plantelor furajere, ca verigă importantă a sectorului zootehnic, pășuni, livezi și culuri de viță de vie. Suprafețe agricole sunt fărâmițate, având un nivelul scăzut al înregistrărilor cadastrale, cu efect negativ în implementarea politicilor de dezvoltare socio -economică a comunității locale. Un alt aspect negativ este acela că, în mare măsură, producția agricolă este destinată consumului propriu, existând orientare scăzută către valorificarea acesteia pe piață.

Hidrografia, flora, fauna şi tipul solurilor de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale

I.Hidrografia Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, este reprezentată de următoarele râuri

a)Râuri

Comuna Uileacu de Beiuș dispune de o reţea hidrografică formată din râuri, respectiv Crișul Negru. Crișul Negru izvorăște de sub vârful Bihor, de la o altitudine de 1460 metri, străbate Depresiunea Beiușului, Depresiunea Holod și Câmpia Crișurilor. Lungimea totală este de 164 km, suprafața bazinului de recepție și al afluenților de ordin I este de 3820 km², panta medie de scurgere fiind de 9,5‰. Afluenții mai importanți sunt Crișul Băiței, Sighiștel, Crăiasa, Crișul Pietros, Nimăiești, Roșia, Holod, Râpa și Gepiș pe partea dreaptă, respectiv Bribeni, Tărcăița, Finiș, Valea Mare și Șoimi pe partea stângă.

Debitul mediu anual este cuprins între 2,31 m³/s, în cursul superior, și de 30,1 m³/s în apropierea graniței, la Zerind. Volumul maxim anotimpual de scurgere este la sfârșitul iernii și începutul primăverii (40 – 45% din volumul anual), iar cel minim în intervalul august – octombrie (7 – 9% din volumul anual). Volumul maxim lunar este în februarie (14 – 17%) iar cel minim în septembrie (5 – 3%). Fenomenele de îngheț se produc în 70 – 90% din ierni și au o durată medie de 25 – 35 zile. Podul de gheață apare rar, odată la 2 – 3 ani, și durează 20 – 30 de zile.

Defiuleul Crișului Negru, între Uileacu de Beiuș și Șoimi, are o lungime de 18km, se prezintă ca un sector de îngustări, de chei, a fost creat de ape la întâlnirea unor pachete de roci mai dure.

Localitatea Uileacu de Beiuș are un avantaj dat de cursul râului Crișul Negru în posibilitatea realizării de infrastructură pentru irigație, de unde rezultă un potențial ridicat al culturilor intensive.

Crișul Negru în dreptul localității Uileacu de Beiuș, vedere de pe podul rutier

Barajul de pe Crișul Negru în dreptul localității Uileacu de Beiuș

Satul Uileacu de Beiuș este străbătut de un canal de apă, amenajat cu ecluza, ce asigura necesarul de apă la moara de cereale din localitate. Acesta începe în partea de sud, din dreptul barajului de pe râu, cursul lui împărțind localitatea în două. Este traversat de mai multe poduri și podețe, și are o lungime de aproximativ 2,5 km. Se revarsă înapoi în Crișul Negru în estul localității.

Flora Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, este reprezentată, în principal, de următoarele specii de plante:

La nivelul comunei, se întâlnesc următorii arbori: fag, carpen, gorun, cer, cireș, mesteacăn, frasin, paltin, jugastru, din loc în loc molidul și pinul.

Vegetația ierboasă predominantă este: feriga, brebeni, ghiocei, leurdă, păpădie, brustur, bujor sălbatic, ghimpe.

Arbuști: alun, măceș, mur, ienupăr, păducel.

Fauna care trăieşte pe teritoriul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, este reprezentată, în principal, de următoarele specii:

               Fauna la nivelul comunei este formată din: mistreț, vulpe, pisica sălbatică (mai rar), lupul, căprior, cerbul, iepurele, veverița, viezure, jder, vidră.

               Păsări: fazan, cuc, ciocârlie, mierlă, uliu, gaiță, potârniche, bufniță, porumbel sălbatic, rață sălbatică, turturică.

               Pești: cleanul, mreană, scobar, caras, crap și păstrăv.

               Ca reptile, întâlnim șarpe de apă.

                                                  Datele privind înfiinţarea Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor

Comuna Uileacu de Beiuș, prin așezările ce o compun, are în spate o lungă istorie, întinsă pe câteva secole, de-a lungul căreia a cunoscut momente de dezvoltare economică, socială și culturală, dar și momente mai grele, când condițiile de trai a locuitorilor ce o compun au fost afectate.

Comuna Uileacu de Beiuș este situată în partea de sud a județului Bihor, regiunea Crișana, România, are o populație de 2050 de locuitori, conform recensământului efectuat în anul 2011 și cuprinde satele Uileacu de Beiuș (reședința), Forău, Prisaca și Vălanii de Beiuș.

Prima atestare documentară a satului Uileacu de Beiuș datează din anul 1332, a satului Forău din anul 1552, a satului Prisaca din anul 1580, iar a satului Vălanii de Beiuș din anul 1828.

Istoria recentă, perioada de după cel de-al doilea Război Mondial, nu a fost tocmai favorabilă comunei, populația acesteia cunoscând o scădere continuă, situația economică și socială deteriorându-se și mai mult începând cu anul 1989.

Prezenta strategie găsește comuna la începutul unei noi perioade de dezvoltare, de data aceasta din punctul de vedere al infrastructurii, în special cea rutieră, de sănatate, cultură și învățământ și cu perspective deosebite de continuare a acesteia și în celelalte domenii.

Geografic, este situată în partea de vest a Depresiunii Beiușului, pe râul Crișul Negru, la poalele sudice ale Dealurilor Vălanului și cele de nord ale Dealurilor Codru Moma. Relieful este predominat de dealuri și coline.

Se învecinează la nord-vest cu comuna Căpâlna, la vest cu comuna Șoimi, la sud-est cu comuna Finiș, la est cu comuna Pocola, la nord-est cu comuna Răbăgani, și se află la o distanță de 13 km față de municipiul Beiuș și de 57 km față de Oradea, reședința județului Bihor.

Coordonatele geografice ale comunei Uileacu de Beiuș sunt46°41′19″ Nordși 22°13′44″ Estși este situată la o înălțime de 161 metri față de nivelul mării.

Distanța față de municipiul Oradea (reședința județului Bihor) este de 57km, parcurgerea acesteia se face în aproximativ 60 minute, pe ruta Uileacu de Beiuș – Prisaca DC211 – DN76 – Oradea. Drumul comunal 211 a fost modernizat la începutul anilor 2000, DN 76 de la intersecția cu DC211 și până în Oradea a fost refăcut în anul 2017, lucrările de reabilitare întinzându-se însă pe o perioadă de aproximativ 8 ani.

Distanța față de municipiul Beiuș, cea mai apropiată localitate importantă, este de 13 km, parcurgerea acesteia se face în aproximativ 15 minute, pe ruta Uileacu de Beiuș – Petrani (DJ709A) – Pocola – Beiuș (DN76).

Geografic, comuna este situată în Depresiunea Beiușului, numită în trecut ȚaraBeiușului, mai este cunoscută și sub denumirea de Depresiunea Crișului Negru, după râul care drenează această arie depresionară. Această depresiune, cu suprafața de 825 kmp (10,94% din suprafața județului și 0,34% din cea a României), este divizată în două mari subdiviziuni: Depresiunea Holodului la nord și, respectiv, Depresiunea Beiuș-Vașcău în sud.

Depresiunea s-a scufundat pe linii de falii față de munții limitrofi, continuitatea existentă cândva între Munții Bihor-Vlădeasa și Codru-Moma se află azi scufundată la circa 300 m față de suprafață. Peste acest fundament permo-triasic, care se ivește la zi în unele locuri, ca de exemplu Măgura Forăului și Măgura Răbăganilor, de 396 m, s-au depus depozite sedimentare neozoice datorită mărilor care s-au succedat în acest bazin sedimentar, ultima mare care a invadat regiunea a fost în timpul pliocenului (acum circa 5 milioane de ani în urmă), după care zona Beiuș a devenit subaeriană, sedimentele depuse anterior fiind apoi modelate, rezultând relieful actual.Modelarea reliefului a fost dată, în primul rând, de către râurile care urmăreau marea în retragere.

Râurile nu numai că au dat un relief de eroziune dar au determinat și acumulări aluvionare de-a lungul luncilor lor, în timpul cuaternarului.

În sedimentele marine depuse de fostele mări, râurile au modelat dealurile actuale ale depresiunii, dealuri care au o structură piemontană (adică, stratele înclină lin spre axul depresiunii), mai reprezentativ fiind Piemontul Buduresei, dealuri care ajung la circa 500-600 m la contactul cu munții și coboară la cca 225-230 m spre centrul depresiunii. În unele cazuri, dealurile închid mici depresiuni, ocupate de așezări umane, ca de exemplu Fiziș, Tărcăița, Pomezeu etc.

Se remarcă și faptul că dealurile sunt mai extinse în est, la baza Munților Bihor-Vlădeasa și Pădurii Craiului, și mai slab extinse la baza Munților Codru-Moma. Faptul se datorează vigurozității mai accentuate a râurilor care vin dinspre est.

O altă categorie de relief reprezentativ este lunca. Se remarcă, în primul rând, Lunca Crișului Negru, intens cultivată și umanizată, ca și luncile râurilor afluente: ale Crișului Băița, Crișului Pietros, Nimăieștiului, Roșiei, Holodului, Topei etc. Luncile sunt locuite și ocupate în agricultură, cu tot riscul revărsărilor și inundațiilor.

O altă categorie de forme de relief este dată de defileele, sectoarele de îngustări, de chei, create de răuri în cazul întâlnirii unor pachete de roci mai dure. Astfel, menționăm Defileul Crișului Negru între Uileacu de Beiuș și Șoimi, în lungime de 18 km, apoi Cheile Tărcăiței, Fizișului, Holodului între Sitani și Luncasprie etc.

În general, litologia depresiunii cuprinde nisip, pietrișuri, gresii și conglomerate, iar în unele locuri argile, marne și chiar calcare.

Cuesta Piatra Petranilor, cu o înălțime de 293 m față de nivelul mării, și de aproximativ 130 m față de nivelul Crișului Negru, aflată în apropierea comunei Uileacu de Beiuș și în vecinătatea drumului spre localitatea Petrani, are aspect de cuestă tipică cu fruntea în sud și cu reversul în nord. Fruntea, partea de coborâre abruptă, este afectată de fenomene de torențialitate active, ogașe, ravene și șiroiuri dese, paralele și adânci cu 1 – 2 metri în roci sedimentare și în roca subiacentă.

La baza cuestei se situează o linie de izvoare datorită rocilor subiacente permiene devenite impermeabile. Podul structural și reversal are vegetație ierboasă,folosită la pășunatul animalelor, lipsind vegetația arborescentă, de unde și denumirea de Kopaszko (Piatra Spână, Cheală) pe hârtile vechi. Există totuși, un mic pâlc de copaci, nuci și molid, plantați în jurul anului 1950, ce se află chiar lângă vârful maxim.

Crișul Negru face o ocolitură, în dreptul frunții, pe circa 1 km lungime, pe alocuri având sectoar cu repezișuri.

Foto: Piatra Petranilor, vedere din zona DJ764F, între Uileacu de Beiuș și Suncuiș (Finiș)

Uileacu de Beiuș (reședința), colocvial Uilac, în maghiarăBelényesújlak(întraducere "Satu Nou de Beiuș"). Prima atestare documentară este din anul 1332, subforma sacerdos de villa Vylokok. În anul 1333 apare Vylok, în 1334 Vilok, în 1335 Vylok, în 1336 Vilak, în 1337 Vylak, în 1422 Wylak Ujlak, în 1552 Uylak, în 1665 Keresujlak. În anii 1828 și 1821, denumirea satului este scrisă ca Belenyeș Ujlak. Are o populație de 568 locuitori, conform recensământului din 2011.

Harta satului Uileacu de Beiuș. Sursa: Google Maps

Primăria și Consiliul Local Uileacu de Beiuș. În fundal Biserica Greco Catolică

Sediul Primăriei Uileacu de Beiuș și a Consiliului Local a fost construit în anul 1910, ulterior fiind extins cu 4 birouri, grup sanitar nou, centrală telefonică și sistem de încălzire centrală.

În localitate se află și o fostă moară de cereale, în prezent, aflându-se în curs de reabilitare, fiind în proprietate privată începînd cu anul 2020. Există un potențial de transformare a acesteia în obiectiv turistic, posibilitatea amenajării aici a unui muzeu al satului, precum și spații de cazare și alimentație publică.

Biserica Greco-catolică din Uileacu de Beiuș, zidită în anul 1890

Parohia Greco catolică a fost înființată în anul 1786, biserica de piatră a fost zidită în anul 1890, poartă Hramul Adormirea Preacuratei.

Biserica ortodoxă și clădirea fostei mori de cereale

În sat există și o sală de evenimente, investiție privată de dată recentă, unde se pot organiza nunți, botezuri, diferite alte evenimente de amploare. Are o importanță majoră pentru comună, atât prin prisma investiției cât și a locurilor de muncă generate. Contribuie la păstrarea identității și tradițiilor prin organizarea de nunți.

Satul Forău, atestat documentar în 1552 caToplytcza. La 1587 apare sub formaForrofalwa, la 1692 ca Forro. În anii 1828 și 1851 ca Dzoszan Forro (Josani Forău).Este un sat așezat pe dealuri și are o populație de 802 locuitori, conform recensământului din 2011. Biserica ortodoxă din satul Forău a fost construită în perioada 1882 – 1889 de meșteri italieni, și, începând cu anul 2008, poartă Hramul Adormirea Maicii Domnului.

Harta satului Forău. Sursa: Google Maps

Satul Forău, drum modernizat - drumul de legatură cu satul Uileacu de Beiuș

În prezent, în satul Forău sunt în desfășurare mai multe proiecte de investiții în infrastructură: extindere canalizare și alimentare cu apă, construire sală de sport, reabilitare cămin cultural.Programul de construire a sistemului de canalizare a apei menajere în satul Forău, precum și extinderea sistemului de alimentare cu apă în localitățile Forău, Prisaca, Uileacu de Beiuș și Vălanii de Beiuș are o valoare de investiție de 11 455 270 lei, din care 11 068 747 lei finanțare de la M.D.R.A.P. iar 386 523 de la bugetul local. Durata proiectului este de 4 ani, a început în martie 2018 și are ca termen de finalizare luna martie 2022.

În urma finalizării acestor proiecte, marea majoritate a celor aproximativ 824 de locuințe vor avea acces la rețeaua de apă și canalizare.

În satele comunei există următoarele utilități: rețea alimentare curent electric, servicii de telefonie mobilă cu acoperire 4G, servicii de cablu-TV.

Satul Prisaca, atestat documentar în 1580 sub denumirea deGiapiupataka(la1692 apare ca Gyapiu Patak; în anii 1828 și 1851 apare ca Preszaka, iar în anul 1913 apare sub forma Gyepupataka), are o populație de 411 locuitori, conform recensământului din 2011.

Harta satului Prisaca. Sursa: Google Maps

În sat există o grădiniță, un cămin cultural, o biserică greco-catolică, o biserică ortodoxă, aflată în construcție.

În satul Prisaca s-a născut Antoniu Popp (n. 1869), preot, scriitor și folclorist (Balada despre Florița din Prisaca).

Parohia Greco-catolică a fost inființată în anul 1800, biserica de piatră a fost zidită în anul 1905, având hramul Sf Arhangheli. Casa parohială de cărămida a fost zidită în anul 1907.

Biserica Greco-catolică din satul Prisaca, construită în anul 1905. Foto octombrie 2018

Satul Vălanii de Beiuș, colocvial Pătrani - Vălani atestat documentar în 1882sub forma Vălany (Petran) Volany, iar la 1851 sub forma Belenyeș-Valany, are o populație de 269 locuitori, conform recensământului din 2011.

                               Harta satului Vălanii de Beiuș. Sursa: Google Maps

Parohia Greco-catolică din sat a fost înființată în anul 1779. Biserica de piatră a fost zidită în anul 1852, având hramul Buna Vestire. Casa parohială, de caramidă, a fost zidită în anul 1846.

Biserica Greco-catolică Vălanii de Beiuș. Biserica de piatră, zidită la 1852. Foto octombrie 2018

Activități culturale

Zilele comunei Uileacu de Beiuș se desfașoară la mijlocul verii (ediția 2018 a avut loc în perioada 7 – 8 iulie) și se organizează împreună cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor.

Vremea favorabilă, specifică mijlocului verii, dar și buna organizare a evenimentului face ca acesta să atragă un public numeros, atât din partea locuitorilor comunei cât și din satele învecinate.

Evenimentul constă, în principal, din susținerea de spectacole folclorice, muzică și dansuri specifice regiunii Țării Crișurilor, dar și din invitarea unor artiști de muzică pop consacrați la nivel național, precum și formații și ansambluri artistice maghiare, atât din țară cât și din Ungaria. În cadrul evenimentului se mai organizează degustări de bucătării tradiționale și produse specific zonei (plăcintă beiușană).

             Zilele maghiarilor de pe Valea Crișului Negru, eveniment cultural organizat începând cu anul 2013, de către comunitatea maghiară din zona Beiușului și a satelor învecinate.

Turismul în zonă este slab dezvoltat, printre cauze fiind modernizarea târzie a infrastructurii rutiere, lipsa facilităților de cazare, lipsa unei strategii, la nivelul județului, pentru aceasta zonă.

Potențialul turistic este asigurat de peisajul variat – câmpie, dealuri, dealuri înalte, zonele împădurite, cursul râului Crișul Negru, și defileul format între Uileacu de Beiuș și Șoimi, rezervația naturală Defileul Crișul Negru de la Borz (suprafața de 12 ha), rezervația naturală Dealu Pacău (suprafața de 15 ha) formațiunea Piatra Petranilor, valea Finișului, cea mai importantă din Munții Codru Moma, precum și apropierea de Munții Apuseni și de stațiunea Stâna de Vale.

Pe partea de turism cultural există un potențial dat de bisericile vechi în localitățile comunei și localitățile învecinate: Biserica Greco-catolică din Uileacu de Beiuș (1890), Biserica de piatră din Vălanii de Beiuș (1852), Biserica de lemn din satul Șoimi (secolul XVIII), Ruinele ansamblului monastic de la Șoimi (construite între 1327 și 1424), Biserica de lemn din Căpâlna (1720), Biserica din Săldăbagiu.

Componenţa şi structura populaţiei Comunei Uileacu de Beiuș, defalcate pe localităţi componente

Populația comunei Uileacu de Beiuș, conform recensământului din anul 2011 este de 2050 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2002, când populația era de 2484 făcând parte din cele 41 de comune a județului Bihor cu o populație de sub 3000 de locuitori. Densitatea populației este de 46,78 locuitori pe km².

Uileacu de Beiuș are o populație de 568 locuitori, conform recensământului din 2011.

Satul Prisacaare o populație de 411 locuitori, conform recensământului din 2011.

Satul Forăuare o populație de 802 locuitori, conform recensământului din 2011. 

Satul Vălanii de Beiușare o populație de 269 locuitori, conform recensământului din 2011.

Aproximativ 60% din populația activă este în agricultură, 25% în activitățile economice non-agricole, restul de 15% în servicii.

Tabel 1. Numărul de locuitori în perioada 1880 - 2011

   Evoluția populației în perioada 1880 -2011

2484

2050

Analizând graficul, se observă că în perioada 1880 – 1956 se înregistrează o creștere constantă a populației, în special datorită sporului natural pozitiv. În perioada 1956 – 1992 trendul se inversează, scăderea numărului de locuitori datorându-se fenomenului de urbanizare, respectiv migrarea populației rurale către centrele urbane aflate în dezvoltare: Beiuș, Petru Groza, ulterior Ștei, Vașcău și Oradea. În perioada 1992 – 2011 populația continuă să scadă, datorită sporului natural negativ și, ulterior, migrării populației tinere către țări din Europa.

Din punct de vedere etnic, conform datelor recensământului din 2002, majoritatea locuitorilor sunt români (2027 locuitori, 80,34% din total). Principala minoritate este cea maghiară, cu un număr de 447 locuitori, reprezentând 17,07% din total. Minoritatea armeană cuprinde 5 locuitori, iar cea rroma 4.

Structura etnică a locuitorilor comunei Uileacu de Beiuș

Alte etnii

Maghiari

Romani

Romani Maghiari  Alte etnii

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (1380 locuitori, 67,4% din total), principalele minorități fiind: reformată (320 locuitori, 15,6% din total), greco-catolică (139 locuitori, 6,9% din total), penticostală (96 locuitori, 4,7% din total), baptistă (39 locuitori, 1,9% din total), romano-catolică (24 locuitori, 1,2% din total). Pentru un număr de 48 de locuitori, respectiv 2,4% din total, nu este cunoscută apartenența confesională.

            Structura confesională a locuitorilor comunei Uileacu de Beiuș

RomanoBaptistinuse-catolicicunoaste

Penticostali                                                                                                               Reformati

Greco-catolici

Ortodocsi

Populația activă din punct de vedere economic, numită și forța de muncă, cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste, care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii în timpul perioadei de referință, și include populația ocupată și șomerii.

Populația ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care desfașoară o activitate economică sau socială producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o ora în perioada de referință, în scopul obținerii de venituri sub formă de salarii, plata în natură sau alte beneficii.

Populația stabilă reprezintă numărul de personae care au domiciliul stabil pe un anumit teritoriu, inclusiv persoanele absente temporar.

Șomerii, conform definiției dată de Biroul Internațional al Muncii (BIM), sunt persoanele de 15-74 ani, care în perioada de referință îndeplinesc simultan următoarele condiții:

• nu au loc de muncă și nu desfașoară o activitate în scopul obținerii unor

venituri;

• sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizand în ultimele patru săptămâni diferite metode active pentru a-i găsi (înscrierea la agenții de ocupare a forței de muncă sau la agenții particulare de plasare, acțiuni pentru începerea unei activități pe cont propriu, publicarea de anunțuri, apel la prieteni, rude, colegi, sindicate etc);
• sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.

Conform datelor furnizate de AJOFM Bihor, în comuna Uileacu de Beiuș se află o populație stabilă de 1182, din care femei 567. Numărul șomerilor este de 6, din care femei 2. Ponderea șomerilor este de 0,51%, din care femei 0,35%. Datele sunt pentru luna august 2018.

Populația stabilă cu vârsta între 18 – 62 ani și numărul femeilor din această categorie sunt relativ constante în perioada august 2016 – august 2018.

Numărul șomerilor înregistrează o scădere de la 17 persoane în august 2016 la 6 persoane în august 2018. Ponderea șomerilor este de 0,51% raportat la populația stabilă, procent aflat la o treime din media rurală a județului Bihor.

Reţeaua rutieră

Distanța față de municipiul Oradea (reședința județului Bihor) este de 57km, parcurgerea acesteia se face în aproximativ 60 minute, pe ruta Uileacu de Beiuș – Prisaca DC211 – DN76 – Oradea. DN 76. Drumul comunal 211 a fost modernizat la începutul anilor 2000, DN 76 de la intersecția cu DC211 și până în Oradea a fost refăcut în anul 2017, lucrările de reabilitare întinzându-se însă pe o perioadă de aproximativ 8 ani.

Distanța față de municipiul Beiuș, cea mai apropiată localitate importantă, este de 13 km iar parcurgerea acesteia se face în aproximativ 15 minute, pe ruta Uileacu de Beiuș – Petrani (DJ709A) – Pocola – Beiuș (DN76).

Drumurile de legătură și străzile satelor comunei însumează aproximativ 60 km, majoritatea fiind asfaltate și sunt, în mare parte, în stare bună de utilizare. Comuna are, raportat la numărul populației, cea mai mare rețea de drumuri din județul Bihor. Legătura cu comunele învecinate se realizează prin drumuri asfaltate, aflate în stare bună și foarte bună de utilizare.

B)Drumuri de interes judeţean

Drumul judeţean 709A, cu o lungime de 8(opt) km pe teritoriul Comunei Uileacu de Beiuș.

C)Drumuri de interes local

1.Drumuri comunale

Drumul comunal DC 211, DC 212, DC 134, cu o lungime totală de 15 (cincisprezece) km pe teritoriul Comunei Uileacu de Beiuș.

2.Drumuri vicinale

Drumuri pietruite cu lungimea totală de 10 km pe care aceste drumuri o însumează.

3.Străzi

Lungimea totală a străzilor este de 15 (cincisprezece) km.

                                                               Reţeaua de căi ferate

Prin comuna Uileacu de Beiuș trece calea ferată Oradea Est – Rogoz – Holod – Vașcău. Construcția acesteia a început în anul 1884 și a fost finalizată în anul 1887, are o lungime totală de 116,7 km. Legătura cu Oradea, respectiv cu Magistrala Principală 300 București Oradea asigura, pe calea ferată, legături cu întreaga țară și Vestul Europei. În prezent linia este închisă. 

În gara Uileacu de Beiuș trenul oprea de 8 ori pe zi în intervalul 06:00 – 20:20, de 4 ori acesta circula pe sensul Holod Vașcău, de 4 ori retur. Distanța Uileacu de Beiuș – Beiuș era parcursă în aproximativ 20 minute.

 Principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea

I.Instituţii din domeniul educaţiei şi cercetării

În comuna Uileacu de Beiuș sunt 2 școli și 3 grădinițe, după cum urmează:

•Școala Gimnazială nr. 1 Uileacu de Beiuș, aflată în satul Uileacu de Beiuș, nr. 72. Clasele I – VIII, funcțională în anul școlar 2020 – 2021;

•Școala Primară nr. 1 Forău, situată în satul Forău nr 330, funcțională în anul școlar 2020 – 2021;

•Grădinița cu Program Normal Nr. 1 Uileacu de Beiuș, funcțională în anul școlar 2020 – 2021;

•Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Forău, funcțională în anul școlar 2020 – 2021;

•Grădinița cu Program Normal Nr. 3 Prisaca, funcțională în anul școlar 2020 – 2021.

Școala Gimnazială Nr. 1, Uileacu de Beiuș

Grădinița Nr. 3 Prisaca

Școala Primară Nr. 1 Forău și Grădinița Nr. 2 Forău

Clădirea în care funcționează Școala Primară Nr. 1 Forău și Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Forău a fost reabilitată, valoarea investiției fiind de 414 256 lei, din care 339 091 fonduri asigurate prin M.D.R.A.P. și 75 165 lei contribuția de la bugetul local. Lucrările au început în februarie 2018, fiind finalizată în data de 05.09.2019. 

II.Instituţii din domeniul culturii

Pe raza Comunei Uileacu de Beiuș funcționează următoarele instituţii de cultură:

• Cămin cultural sat Uileacu de Beiuș;
• Cămin cultural sat Forău;
• Cămin cultural sat Prisaca.

III.Instituţii din domeniul sănătăţii

În satul Uileacu de Beiuș, actul medical este realizat prin intermediul cabinetului individualde medicină de familie CMI DR. VIDICAN CLAUDIU. Cazurile medicale mai grave sunt tratate în cadrul spitalelor din municipiul Beiuș și municipiul Oradea.

De asemenea, în satul Uileacu de Beiuș se regăsește o farmacie, fiind în curs de realizare și un centru de permanență.

IV.Instituţii din domeniul asistenţei sociale

La nivelul Comunei Uileacu de Beiuș, se asigură, prin intermediul Compartimentului de stare civilă din cadrul Primăriei Comunei Uileacu de Beiuș, atribuții de asistență socială în ceea ce privește asistenţa şi suportul pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei.

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură

În comuna Uileacu de Beiuș sunt înregistrate un număr de 20 de societăți comerciale ce au realizat în anul 2017 o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 4 200 000 lei, în creștere cu 22% față de anul 2016 și cu peste 60% față de anul 2015.

Numărul mediu de angajați în aceste societăți este de 36, nivel relativ constant comparativ cu anii 2016 si 2015.

Comparativ cu comunele învecinate, Uileacu de Beiuș are cel mai mic număr de societăți comerciale înregistrate, cifra de afaceri fiind a doua cea mai mică, după cea realizată de societățile comerciale înregistrate pe raza comunei Căpâlna.

Tipul de activitate desfășurată de societățile comerciale înregistrate în comunaUileacu de Beiuș sunt, în ordinea descrescătoare a importanței lor:

• comerț, inclusiv comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, comerț cu amănuntul în magazine, cu vânzare predominantă de alimente, băuturi și tutun, comerț cu ridicata al mașinilor-unelte;
• transporturi rutiere de mărfuri;
• fabricarea  de  construcții  metalice  și  părți  componente  ale  structurilor

metalice;

• lucrări de instalații sanitare, de încălzire și aer condiționat;
• activități veterinare;
• cultivarea cerealelor.

După cum se poate observa după tipul de activitate desfășurat, societățile din comună activează în domenii variate și se adresează, prin produsele și serviciile lor, atât pieței locale cât și pieței generale. Totuși, există un singur agent economic ce are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor.Acest lucru se datorează dimensiunii reduse a pieței locale, dar constituie un avantaj, deschiderea și orientarea către alte piețe crează premisele dezvoltării acestor afaceri, în special al celor din domeniul transporturilor, fabricarea de construcții metalice sau a lucrărilor de instalații.

Societățile ce activează în domeniul comerțului, atât cel al bunurilor alimentare cât și al celor farmaceutice, se adresează pieței locale, contribuind la satisfacerea

nevoilor de alimente, produse de uz casnic și farmaceutic necesare locuitorilor, dar sunt limitate din perspectiva creșterii și dezvoltării viitoare sau chiar amenințate de situația demografică (îmbătrânirea populației) sau a puterii financiare limitate a consumatorilor din zonă.

În localitatea Uileacu de Beiuș există și o sală de evenimente, investiție privată de dată recentă, unde se organizează nunți, botezuri și alte evenimente de amploare.

Tabel 3. Situația societăților comerciale. Cifra de afaceri. Număr mediu de salariați

Ritmul de creștere a cifrei de afaceri cumulate realizată de societățile înregistrate în comuna Uileacu de Beiuș în anul 2017 față de 2016 este similar cu cel înregistrat în comunele învecinate, +22% (cumulat), dar superior față de anul 2015 (+62% Uileacu de Beiuș față de +32% comunele învecinate, cumulat).

Agricultura

La nivelul comunei, ponderea cea mai mare a populației ocupate este în sectorul agricol, aproximativ 60% din total, 25% din populatie fiind implicată în activități economice non-agricole, restul fiind reprezentat de servicii

Principalele entităţi privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele, instituţiile de utilitate publică, precum şi celelalte organizaţii nonguvernamentale, care au sediul sau punctul declarat că funcţionează la nivelul unităţii administrativ-teritoriale

I.Cultele religioase

1. BISERICA APOSTOLICĂ PENTICOSTALĂ FORĂU;

2. BISERICA ORTODOXĂ PRISACA;

3. EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ- VĂLANII DE BEIUȘ;

4. PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ FORĂU;

5. PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ UILEACU DE BEIUȘ;

6. PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ VĂLANII DE BEIUȘ;

7. PAROHIA REFORMATĂ UILEACU DE BEIUȘ;

8. PAROHIA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA GRECO-CATOLICĂ UILEACU DE BEIUȘ.

La nivelul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, nu există înfrăţiri, cooperări sau asocieri încheiate.

Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii

În prezent, la nivelul Comunei Uileacu de Beiuș, județul Bihor, nu existăprograme, proiecte sau activităţia căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii

Asistența medicală comunitară

        Asistența medicală comunitară are rolul de a îmbunătătii starea de sănătate a populației României, prin asigurarea accesului la servicii preventive, de urgență, curative reabilitare de calitate.

       Conform legislației în vigoare, mai exact Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară, la nivelul primăriei ar putea fi angajati asistenți medicali comunitari sau medlatori sanitari, ambii cu raportare coordonare directă către DSP Bihor.       Conditla de creare a acestor posturi are ca regulă de bază existența unui număr de persoane aflate în situație de vulnerabilitate (minim 500 de persoane — aceasta incluzând persoane de etnie romă, mame minore, persoane cu dizabilități etc). Criteriul pentru medlatorul sanitar este dat de existența unui anumit număr de persoane de etnie romă.

Asistența medicală comunitară se realizează pe baza nevoilor medico-sociale identificate prin cartografierea populației aparținând grupurilor vulnerabile din comunități, fiind în concordanță cu politicile și strategiile guvemamentale, precum și cu cele ale autorităților administrației publice locale.

Asistența medicală comunitară cuprinde ansamblul de programe, servicii de sănătate acțiuni de sănătate publică furnizate la nivelul comunităților cu scopul creerii accesului populației în speclal, al grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă, la servicii de sănătate, în speclal la cele centrate pe prevenire.

Scopul asistenței medicale comunitare constă în îmbunătătirea stării de sănătate a populației prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socioeconomic, nivelul de educație, amplasarea acestela în mediul rural sau urban sau de distanța față de furnizorul de servicii medicale.

Medlatorul sanitar este în principal liantul între administrație comunitățile vulnerabile, în speclal comunități de romi, din punct de vedere al identificării nevoilor, facilitarea accesului la servicii precum și mobilizarea acestora cu privire la participarea la programele de sănătate precum vaccinare, controale medicale periodice etc.

Desi la nivelul Primăriei Uileacu de Beiuș nu există create astfel de posturi, este important de menționat această oportunitate care aduce avantaje deosebite în orice comunitate. Unul dintre motivele pentru care Primărla nu are încadrate astfel de persoane este constituit de neidentificarea numărului de persoane în situație de vulnerabilitate (în fapt nu există un număr așa de mare de persoane în situație de vulnerabilitate conform criterilor stabilite de legislațla asistenței medicale comunitare).

3.5 Copii în situație de risc

Conform statisticilor, în prezent, în Românla aproximativ 35,7% din populație se afiă în risc de sărăcie și excluziune socială lar pe categorii de vârstă cei mai expuși sunt copiii: 42% dintre copii se confruntă cu sărăcla sunt expuși riscului de excluziune socială. Sărăcla este generată de o serie de problem lipsa educației sau un nivel foarte scăzut de școlarizare lipsa unui loc de muncă a unui venit stabil, dar este generatoare, la rândul ei, de probleme: deteriorarea stării de sănătate a persoanelor — adulti și copii, aparițla neîntelegerilor între membrii familiei care pot degenera în comportamente violente, aderarea la grupuri infracționale (consum și trafic de droguri sau alte substance interzise, trafic de persoane etc.)"

Românla are un număr de 59,397 de copii beneficlari ai serviciilor de prevenire a separării de părinți, astfel că serviciile publice de asistență socială de la nivelul consiliilor locale, la 30 septembrie 2021 oferea servicii pentru 43,09% din copiii beneficlari de astfel de servicii, pentru 26,57% oferind organismele private acreditate, lar 30.34% sunt beneficlari ai serviciilor de prevenire oferite de Direcțiile Generale de Asistență Socială Protectla Copilului. (ANPDCA, Situatie protectla drepturilor copilului 30 septembrie 2021) dar studiile indică un număr mult mai mare al copiilor aflați în situații de vulnerabilitate care ar avea nevoie de servicii sociale de suport.

Conform perspectivei UNICEF asupra sărăciei: "Sărăcia are un impact mult mai mare asupra copiilor decât asupra adulților din cauza vulnerabilității lor datorate vârstei dependenței de adulți. Sărăcla din perioada copilăriei poate cauza deficiențe cognitive și fizice pentru tot restul vieții atunci când copiii sunt permanent defavorizați, lar acest lucru perpetuează cercul vicios al sărăciei transmise de la o generație la alta. Așadar, este esențlal să se investească în copii pentru a asigura o dezvoltare umană echitabilă durabilă." (UNICEF, 2021)

Sărăcia familiei din care provin, mai ales cazurile de sărăcie extremă, în care nu doar că se impun alocarea de resurse financlare sub fonnă de prestații, dar chlar intervenție urgentă, conduc la acumularea de inegalități multiple (educaționale, de sănătate, locuire, relații sociale, bunăstare emoțională, bunăstare fizică etc) care infiuențează major sanselor lor de reușită în vlață.

La nivelul Uniunii Europene, Românla înregistrează una dintre cele mai mari rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială (30,7% din total populație). Media la nivelul UE este de, 7%. În cazul copiilor, procentul celor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială este mult mai ridicat, 41,5% (peste 1,582,000 de copii), acesta fiind cel mai mare procent raportat la țările membre ale Uniunii Europene.

Conform Hotarârii 691/ 2015, situațla de risc a copilului este analizată cel puțin din următoarele aspecte:

1. situația economică a familiei
2. situația socială a familiei
3. starea de sănătate a membrilor familiei 
4. nivelul de educație al membrilor familiei 
5. condițiile de locuit ale familiei 
6. existența unor comportamente la risc identificate în cadrul familiei

În funcție de situația economică, copilul poate fi în situație de risc în familla care se ocupă de cresterea și îngrijirea lui dacă:

1. familia se află în situație de sărăcie;
2. părintele unic susținător sau ambii părinți sunt fără ocupație ori în șomaj
3. familia primește beneficii sociale.

În funcție de situația socială, copilul poate fi în situație de risc în familia care se ocupă de creșterea și îngrijirea lui dacă:

1. în familie există o mamă minoră sau o minoră gravidă 
2. familia este monoparentală 
3. părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în țară sau în străinătate
4. ambii părinți sunt decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau li s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părintesti, au fost sub interdictie judecătorească, dispăruți ori declarați judecătorește morți și nu a fost instituită tutela sau, după caz, o măsură de protecție specială;
5. familia are unul sau mai mulți copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migratie;
6. familia are unul sau mai mulți copii în sistemul de protecție speclală;
7. familia are unul sau mai mulți copii reintegrați din sistemul de protecție speclală;
8. familia are unul sau mai mulți membri cu dizabilități care le limitează participarea la viața socială;
9. cel putin un membru al familiei (inclusiv adult) nu are acte de stare civilă;
10. familla are unul sau mai mulți membri condamnați la o pedeapsă privativă de libertate;
11. se afiă în orice alte situații care pot indica o vulnerabilitate.

În functie de starea de sănătate a membrilor săi, copilul poate fi în situatie de risc în familla care se ocupă de creșterea îngrijirea lui dacă:

1. familla are unul sau mai mulți membri cu boli cronice și transmisibile;
2. familla are unul sau mai mulți membri care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie;
3. există o gravidă care nu este înscrisă pe lista unui medic de familie;
4. familla are sugar care nu este înscris pe lista unui medic de familie;
5. familla are unul sau mai mulți copii care nu sunt pe lista unui medic de familie;
6. familla are unul sau mai mulți copii care nu sunt vaccinați;
7. familla are unul sau mai mulți copii fără boli cronice transmisibile polispitalizați;
8. orice altă situație care poate afecta starea de sănătate a copilului.

În funcție de nivelul de educație a membrilor săi, copilul poate fi în situație de risc în familla care se ocupă de creșterea îngrijirea lui dacă:

1. unul sau ambii părinti sunt analfabeti;
2. familla are unul sau mai multi copii cu vârstă scolară care nu frecventează cursurile unei forme de învătământ obligatoriu;
3. familla are unul sau mai multi copii care au abandonat timpuriu scoala;
4. familla are unul sau mai multi copii cu frecventă scolară redusă ori repetentie;
5. familla are unul sau mai multi copii cu performante             slabe (corijente etc.);
6. familla are unul sau mai multi copii cu istoric de sanctionare în cadrul școlii, cum ar fi exmatriculare, nota scăzută la purtare etc.;
7. în familie este un număr mare de copii antepreșcolari / preșcplari / școlari
8. familla are unul sau mai multi copii cu cerinte educationale speclale;
9. orice altă situatie care poate afecta dreptul copilului la educatie.

În functie de conditiile de locuit, copilul poate fi în situatie de risc în familla care se ocupă de cresterea și îngrijirea lui dacă:

1. familla ocupă abuziv, fără drept de ședere anumite spatii de locuit sau spatii construite ilegal;
2. familla locuieste în conditii improprii, respectiv locuinta este în stare avansată de degradare sau este improvizată în spatii care nu sunt destinate acestui scop - magazii, case de apă, elemente de canalizare, constructii în stare avansată de degradare etc.;
3. spatiul locuibil este insuficient raportat la numărul de persoane; locuinta este supraaglomerată;
4. familla nu are acces la utilităti, în mod speclal la sursă de apă, electricitate si încălzire;
5. lipsesc dotările minime necesare pregătirii hranei, asigurării încălzirii mobilierul de strictă necesitate;
6. locuinta nu este întretinută corespunzător, lipsa igienei;
7. familla întâmpină probleme cu locuinta, cum ar fi scurgeri prin acoperiș pereti umezi, dușumele putrede sau deteriorate etc.

În functie de comportamentele la risc, copilul poate fi în situatie de risc în familla care se ocupă de cresterea si îngrijirea lui dacă:

1. există în familie un istoric de reclamatii/sesizări înregistrate confirmate la nivelul autoritătilor administratiei publice locale sau la politie cu privire la comportamentul antisoclal al unui membru din familie, cum ar fi săvârșrea de fapte cu caracter penal, minori folositi la cersetorie etc.;
2. există în familie un comportament agresiv al unula ori mai multor membri ai familiei sau a unui istoric de violentă în familie, cum ar fi existenta reclamatiilor ori a ordinului de protectie;
3. există în familie consum excesiv de alcool;
4. există în familie consum sau un istoric de consum sau abuz de substante psihotrope.

3.6 Persoane cu dizabilităti:

Conform legislatiei nationale (Legea nr. 448/2006), persoanele cu dizabilităti sunt cele cărora mediul soclal, neadaptat deficientelor lor fizice, senzorlale, psihice, mentale si/sau asoclate, le împiedica total sau le limitează accesul cu Sanse egale la vlata societătii, necesitând măsuri speclale de protectie, în sprijinul integrării si al incluziunii sociale.

Strategla natională 2021-2027 continuă si dezvoltă demersul de implementare a Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităti, initlat prin Strategla 2016-2020, si urmăreșe asigurarea

Din categorla persoanelor cu dizabilitati grave 16 persoane au încadrarea în grad de handicap cu asistent personal. 13 dintre acestea au optat pentru angajarea unui asistent personal -acesta fiind incadrat in cadrul Primariei UILEACU DE BEIUȘ, lar 3 au optat pentru plata indemnizatiei de insotitor.

Asistenții personali sunt toti membri ai familiei (sot/sotie/copii) sau alte rude din familla extinsă. Din informatiile existente, toate persoanele care prezintă dizabilităti existente la nivelul comunei sunt încadrate în grad de handicap beneficlază de drepturile aferente.

Semestrlal este realizată monitorizarea activitătii asistentilor soclali, este realizat raportul care este înaintat Consiliului Local pentru aprobare.

Aspect important cu infiuență directă asupra calitătii vietii persoanei — exista persoane care realizează venituri exclusiv din beneficiile sociale date de încadrarea în grad de handicap.

Pentru a avea o imagine cât mai clară si din partea asistentilor personali cu privire la dificultătile cu care se confruntă acestla se va organiza o întâlnire de tip focus grup în cadrul cărela se vor purta discutii cu privire la activitatea lor corelat cu sprijinul primit din partea autoritătii locale.

Vulnerabilităti identificate:

Ce tin de persoana cu dizabilităti

Accesibilizări fizică a clădirilor nu a fost văzută ca o problemă la nivelul comunei

Lipsa transportului accesibilizat. cum am mentionat la descrierea comunitătii, nu există mijloc de transport public accesibilizat. De asemenea, cursele din comujna spre resedinta de judet, sau cele inteurbane/interjudetele sunt in general curse private — care nu aceptă tichetele de transport gratuit de care beneficlază persoanele cu dizabilități sau însotitorii acestora. Chlar dacă reusesc să găsească loc în mijloacele de transport private — situatla este foarte dificilă pentñl persoanele cu dizabilităti în cărucior deoarece nu există un loc speclal pentna depozitarea acestora în mijlocul de transport lar uneori datorită aglomerării nu sunt primiti. Singura modalitate pentru a se deplasa, în cazul în care nu detin masină personală este închirierea unor mașni în regim de taxi.

În cazul copiilor, o altă problemă este ca nu există loc în mijlocul de transport accesibilizat și pentru apartinător, acesta trebuind să se deplaseze cu alte mijloace de transport în comun până la școala pe care o frecventează pentru a-i oferi sprijin.

Lipsa programelor de soclalizare pentru copiii si adultii cu dlazbilităti — participantii au identificat nevola majora de a exista in comunitate un serviciu de tip centru de zi in care persoanele cu dizabilitati sa participe la activitati de soclalizare precum si sa beneficieze de suport psihologic.

Lipsa unui suport psihologic pentru persoanele cu dizabilităti care accentueaza starea de neputintă si uneori depresla acestora.

Monitorizarea stării de sănătate este realizată în mod general de către medicii de familie.

Aspecte ce tin de birocratla dată de deplasarea pentru reînnoirea documentatiei persoanei cu dizabilităti la Comisie. Totuș aceșla mentionează că beneficlază de sprijin din partea autoritătilor locale în acest sens, personalul din cadrul Compartimentului de Asistență Socială oferindu-le informatii si îndrumări precum eliberarea la timp a documentelor necesare. Uneori sunt sprijiniți si cu facilitarea obtinerii altor documente sau transmiterea acestora la institutiile abilitate.

Ce tin de asistentii personali

Impovărarea si epuizarea psiho-emotională a asistentilor personali — în general acestla sunt membri de familie, ceea ce presupune că oferă îngrijire permanentă, fără posibilitate de a fi înlocuiți de altă persoană. 

Lipsa unor informatii si suport / sprijin emotional în vederea îngrijirii corespunzătoare a persoanei cu dizabilităti — a nu a fost văzută neapart ca o problemă dar a fost identificată în discutiile purtate.

lipsa locurilor de muncă protejate;    atitudinea discriminatorie a societătii;

3.7 Persoane vârstnice

Sistemul national de asistentă socială a fost initlal descris prin Legea nr. 705/2001 redefinit conform Legii nr. 47/2006, care stabilea organizarea, functionarea finantarea ca având la bază principiile europene de acordare a asistentei sociale în vederea promovării procesului de incluziune socială. Actualmente domeniul este reglementat de Legea nr. 292/2011 — Legea asistentei sociale, care este definit ca ansamblul de institutii, măsuri si actiuni prin care statul, reprezentat de autoritătile administrației publice centrale locale, precum societatea civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situatiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunitătilor. Modificările în timp ale reglementărilor domeniului asistentei sociale, desi au adus îmbunătătiri, nu au transat totusi responsabilitătile (la nivel de obligatie) a diferitilor actori în crearea si furnizarea de servicii sociale- în speclal obligarea autoritătiilor publice de a dezvolta astfel de servicii — fiind transmise însă periodic recomandări în acest sens, pornind în principal de la linile de finantare disponibile la nivel european sau pe care autoritătile guvernamentale le-au accesat.

Speranta de vlată din ce în ce mai mare, numărul persoanelor de vârstă foarte înaintată (peste 80 de ani) este în continuă crestere. Conform estimărilor Organizatiei Mondlale pentru sănătate si alte organisme internationale, în anii 2025, respectiv 2050, numărul vârstnicilor, la nivel mondlal, va ajunge la 1,2 millarde, respectiv 2 millarde, cu 241,0%, respectiv 462,8% mai mult decât în 1975, reprezentând 15, 1%, respectiv 21,7% în totalul populatiei, fată de 8,6% în 1975.

Conform informatiilor referitoare la persoanele cu dizabilități, majoritatea dintre aceeste persoane vârstnice au si calitate de persoane cu handicap si beneficlază de drepturile aferente.

Ministerul Muncii si Justitiei Sociale a elaborat Strategla Nacională pentru promovarea îmbătrânirii active si protectla persoanelor vârstnice. Această Strategie cuprinde mai multe capitole, axându-se pe următoarele aspecte:

D Îmbătrânirea populației;

 Vlată mai sănătoasă într-o societate îmbătrânită; D Munca la vârste mai înaintate; a Asistenta socială a persoanelor vârstnice Participare socială si o bătrânete demnă; C] Independentă sporită în îngrijirea de lungă durată.

Diferentele la nivel judetean — Bihor comparativ cu alte judete — din perspectiva numărului persoanelor varstnice- nu sunt foarte mari. Comuna UILEACU DE BEIUȘ nu dispune de servicii sociale publice care să acorde asistentă persoanelor vârstnice. Ce oferă serviciul public în acest moment, însă doar persoanelor vârstnice care au un grad de dizabilitate grav cu asistent personal — angajarea persoanei care să ofere îngrijire -in general membrii ai familiei sau indemnizatla de însotitor pentru cei care au optat în acest sens.

In comună nu exista centre rezidentlal nici de la furnizori privati care găzdulasca persoane vârstnice.

Vulnerabilităti identificate:

sănătatea precară; venituri mici în raport cu necesitătile; izolare, singurătate; capacitatea scăzută de autogospodărire; absenta suportului pentru familla care are în îngrijire un vârstnic dependent;  un număr insuficient de locuri în Centrele de asistentă medico-socială din judet;

-lipsa de servicii de îngrijire la domiciliu

-lipsa unor servicii comunitare care să permită îndrumarea adecvată sprijin în acoperirea unor nevoi administrative — de îndrumare în solucionarea problemelor legale, de obtinere drepturi etc.

3.8 Persoanele de etnie romă

Datele recensământului din anul 2011 arata ca în Românla numărul declarat al romilor a fost de 621.573 persoane, reprezentând 3,3% din numărul total al persoanelor pentru care a putut fi stabilită etnla și care fac parte din populațla stabilă a României. Totuși, estimările privind numărul romilor din Românla nu sunt concordante,  precum Consiliul Europei estimând o cifra de 1.850.000 de persoane. Agențla Națională pentru Rromi consideră că numărul este de maximum 1 milion de persoane.

Conform Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor de etnie romă, rata de înscriere la grădiniță a copiilor rromi de vârstă 3—6 ani este mult sub cea a populației majoritare, 37% la copiii rromi vs. 77% la copiii care nu apartin minorității rome. De asemenea, doi din zece copii romi nu merg la școală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financlare.

Decalajul se menține la nivelul ocupării integrării, al locuirii și sănătății, al accesului la servicii de sănătate etc.

Rata șomajului la populația totală este de 7,4%, în rândul populatiei rrome ea este de 48,6%. Doar unul din zece cetățeni români aparținând minorității rome a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani, iar 52% au declarat că nu au găsit deloc de lucru în acea perioadă. (date extrase din Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020; Monitorul oficlal al României, Partea 1, Nr. 49/21.01.2015).

Analizând din perspectivă de gen, femeile rome manifestă o slabă participare pe plaja muncii, doar 27% fiind angajate și 36 % declarând că sunt în căutarea unui loc de muncă.

Analizând din perspectiva sărăciei, în anul 2011, trei din patru persoane aparținând minoritătii rome se aflau în sărăcie relativă, în vreme ce doar unul din patru cetățeni majoritari se aflau într-o situație similară. Sărăcia absolută este de cel puțin patru ori mai mare în rândul cetățenilor români aparținând minorității rome comparativ cu restul populației. Riscul mortalității infantile este de 4 ori mai mare în rândul copiilor rromi de 0—1 ani.

Lipsa educației este principalul factor declanșator al sărăciei și excluziunii sociale în rândul populației rome.

La nivelul comunei UILEACU DE BEIUȘ conform recensământului din 2011 era înregistrat o singură persoană de etnie romă.

Desi începând cu anul 2001, apare functia mediatorului școlar, care are ca principală responsabilitate, sprijinirea participării tuturor copiilor din comunitate La învătământul general obligatoriu, încurajând implicarea părintilor în educatia copiilor si în viata școlii și facilitând colaborarea dintre familie comunitate — scoală, la nivelul școlii din comuna UILEACU DE BEIUȘ nu există angajat un mediator școlar.

La momentul analizei la nivelul comunei nu au fost identificate persoane de etnie romă care să nu dețină documente de identitate. 

3.9 Violența domestică

Atunci când analizăm fenomenul violenței domestice trebuie să avem în vedere că acest concept presupune o varietate devastatoare de agresiuni ale partenerului/partenerei, soțului/soției, fostului soț/soției, iubitului/iubitei în care sunt incluse "abuzuri fizice repetate, agresiuni sexuale, amenințări, abuzuri verbale, distrugerea bunurilor, urmărirea, alungarea din locuință, degradarea, umilirea, izolarea de prieteni familie, controlul asupra aspectelor importante ale sigurantei vieții bani, sexualitatea, viata socială, locul de muncă, religia și în general asupra accesului la orice formă de ajutor la care femeia ar putea recurge la nevoie."

Legea specială, Legea 217/2003 pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie Republicată cu modificări prin Legea 174/2018 defineșe la art. 3, violența în familie ca fiind „orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima. "

Prin modificările aduse în 2018 la Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, polițiștii prelau atribuții în plus (cu privire la emiterea ordinului de protecție provizoriu), dar și autoritățiile locale (cu privire la sprijinirea atât a victimelor cât a agresorilor implicați în cazuri de violență in familie).

În 2018 a apărut Ordinul MMJS nr. 2578/18.12.2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violentă de către politiși ordinul 2525/7.12.2019 privind aprobarea procedurii de interventie de urgentă în cazurile de violentă domestică. Prin Ordinul MMJS nr 28/3.01.2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate prevenirii si combaterii violentei domestice au fost clarificare aspecte ce tin de fumizarea serviciilor sociale.

Altfel, conform art. 13 din 2, Legea 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei domestice, republicată modificată,

(1) Autoritătile administratiei publice locale au obligatia să ia următoarele măsuri specifice:

1. să includă problematica prevenirii combaterii violentei domestice în strategiile si programele de dezvoltare regională, judeteană locală;
2. să acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii în prevenirea și combaterea violenței domestice;

La nivelul Comunei UILEACU DE BEIUȘ nu au fost înregistrate anterior anului 2021 solicitări de asistentă/interventie din partea victimelor violenței domestice însă nu înseamnă că acest fenomen nu există cum am apreciat în alte ocazii, sau la nivelul altor comunități analizate, dificultățile în identificare/raportare sunt date în primul rând de prejudecățile cu privire la fenomen (este o situație personală ce ține de intimitatea familiei), imaginea societății cu privire la rolul femeii în familie, perceput la autoritățile cu privire la fenomen (încurajând uneori victimele să se impace cu agresorii — fapt determinat de frustrarea acumulată în timp, apărută în urma demarării instrumentării unui caz de către autorităti pentru ca ulterior victima să renunte să se impace cu agresorul) precum lipsa serviciilor sociale de suport.

La nivel local nu există servicii de suport — centre de cazare pentru victime, centre de cazare sau asistentă pentru agresori, considerând însă necesar ca să existe cel putin acorduri de colaborare cu institutii/ organizatiispeclalizate în domeniu.

În baza Art.35 ¹ Art.35² din Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, cu modificălile si completările ulterioare, precum si prevederile Ordinului nr.2525/2018 emis de Ministerul Muncii Justitiei Sociale, privind aprobarea Procedurii pentru interventla de urgentă în cazurile de violentă domestică autoritatea locală trebuie să constituie Echipa mobile pentru interventla de urgentă în cazurile de violentă domestică.

Din componenta echipei mobile pot face parte reprezentanti ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum si reprezentanti ai unor asoclatii sau fundatii cu activitate relevantă în domeniul violenței domestice, egalității de §anse între femei bărbați, sprijinului umanitar, actiunilor în domeniul caritabil, cu care au fost închelate acorduri de partenerlat/conventii, voluntari. La momentul stabilirii componentei echipei mobile se va desemna prin aceeasi hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistentă socială.

Echipa mobilă prevăzută are umătoarele atributii:

1. verifică semnalările de violentă domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale institutiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de altele decât numărul unic de urgentă la nivel national (SNUAU) - 112;
2. realizează evaluarea initlală a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fi§ei pentru evaluarea gradului de risc stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură;
3. acordă informare si consiliere victimelor violentei domestice;
4. sprijină victimele violentei domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localitătii/judetului, adecvate nevoilor acestora;
5. informează, consillază si orientează victima în ceea ce priveste măsurile de protectie de care aceasta poate beneficla din partea institutiilor competente: ordin de protectie provizoriu, ordin de protectie, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.;
6. asigură măsurile de protectie socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilităti sau persoane cu nevoi speclale, vizate de ordinul de protectie provizoriu sau ordinul de protectie, si păstrează confidentlalitatea asupra identitătii acestora;
7. colaborează cu serviciile de asistentă medicală comunitară în situatla în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor;
8. realizează demersurile necesare pentlll depă§irea riscului imedlat, după caz, acestea putând consta în:
   • transport la unitatea sanitară cea mai aproplată în situatiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgentă sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgentă 112;
   • sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de politie pentru emiterea unui ordin de protectie provizoriu, sesizarea instantelor judecătoreși în vederea emiterii ordinului de protecti e;
   • orientarea către SPAS sau, după caz, către fumizorii privati de servicii sociale, acreditati în conditiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidentlale adecvate nevoilor si aplicării managementului de caz pentru victime ș, după caz, pentru agresori;
9. intervine în cazurile de violentă domestică, la solicitarea organelor de politie, atunci când prin ordinul de protectie provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, lar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidentlal.

In scopul asigurării accesului neîngrădit si adecvat la găzduire în situatiile de urgentă, precum la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violentei domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel județean, respectiv DGASPC, efectuează diligentele necesare pe lângă celelalte servicii de asistentă socială furnizorii privati de servicii sociale de pe raza teritorlală a judetului.

In vederea depăsirii situatiei de urgentă în care se afiă, victimele pot f1 găzduite în orice serviciu soclal existent cu această destinatie, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora.

La nivelul Comunei UILEACU DE BEIUȘ exista constituita o echipa mobilă conform 

Vulnerabilităti identificate:

-lipsa de campanii de informare la nivelul comunitătii cu privire la fenomenul violentei precum și importanta identificării ìi sesizării acestori cazuri (educatie a populatiei cu privire la identificarea sau raportarea cazurilor de violentă domestică si solicitarea de sprijin de către victime) -lipsa unei interventii coordonate în situatla identificării victimelor violentei domestice

-lipsa resurselor financlare pentru solutionarea cazurilor identificate

-lipsa unor partenerlate cu organizatii speclalizate in domeniu

3.10 Persoane fără adăpost

Persoanele fìră adăpost, ca grup vulnerabil, sunt definite în Legea asistentei sociale (292/2011), în articolul 6, " ca fiind o categorie socială formată din indivizi ori familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin soclal, medical, financlar-economic, juridic ori din cauza unor situatii de foqă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuti, se afiă în incapacitate de a sustine o locuintă în regim de închiriere ori sunt în risc de evacuare, se afiă în institutii sau penitenclare de unde urmează ca, în termen de 2 luni, să fie externate, respectiv eliberate nu au domiciliu ori resedintă"

Din punct de vedere al Evidentei Populatiei persoanele fără domiciliu sunt cele la care se impun mentiunile „lipsă act spatiu" „lipsă spatiu", situațla în care „persoana nu poate face dovada spatiului de locuit asigurat ori, în ultimă instantă nu are efectiv unde să loculască, ori ocupă o locuintă ilegal, neavând acceptul găzduitorului pentru întocmirea formelor legale". Deș la nivelul comunei, există în speclal în comunitatea de romi, dar nu exclusiv, locuinte care nu detin documente legale pentru întăbularea acestora, totuș acestea sunt înregistrate în registrul agricol, facilitând accesul rezidentilor la acte de identitate, servicii sociale, beneficii. Reglementarea statutului acestor locuinte este mai degrabă un demers juridic care ar putea face scopul unei initlative locale, in afara Compartimetului de asistentă socială

La nivel local nu există un adăpost de urgentă sau centru rezidentlal pentru persoanele firă adăpost, dar considerăm că în prezent nu există o nevoie în acest sens deoarece din perspectiva asistentei sociale, la nivelul comunei nu a fost identificate persoane în această situatie.

3.11 Concluzii cu privire la grupurile vulnerabile si nevoi de interventie

In vederea sintetizării situatiei existente la nivelul comunei UILEACU DE BEIUȘ pentru a putea stabili tipurile de interventii sau servicii sociale necesar a fi dezvoltate la nivel local, putem stabilii ca grupuri de risc prioritare următoarele:

♦Persoanele, familiile grupurile sociale aflate în situatii de dificultate din cadrul comunitătii persoane vârstnice persoane cu dizabilităti copiii aflati în situatii de risc persoane/familiile in situatii de dificultate, inclusiv de etnie romă  persoane victime ale violentei domestice

a)Nevoi de interventie în rândul categoriilei de persoane/ familii/grupurile sociale aflate în situatii de dificultate din cadrul comunitătii

♦evaluarea problemelor sociale din comunitate cu scopul de a identifica nevoile individuale, famillale, de grup ale comunitătii;

♦informare si consiliere: cunoasterea drepturilor sociale, prevenirea si combaterea unor comportamente care pot conduce la cresterea riscului de excluziune socială (violenta în familie, traficul de persoane, delincventă, s.a.), precum si măsurile de sprijin în vederea facilitării integrării/reintegrării sociale insertiei/reinsertiei famillale a categoriilor de persoane defavorizate;

♦educatie pentru sănătate, educatie privind prevenirea si combaterea bolilor transmisibile, educatie pentru prevenirea combaterea consumului de droguri, alcool, tutun, educatie civică, educatie pentru prevenirea si combaterea comportamentelor anti-sociale; 

promovarea unui stil de vlată sănătos si activ: facilitarea accesului la servicii medicale; 

♦facilitarea integrării scolare a copiilor din familii vulnerabile 

♦ facilitarea accesului la resurse si beneficii în cazuti justificate 

♦identificarea proactivă a situatiilor de risc

Nevoi de interventie în cazul copiilor aflati în situatie de risc sunt:

prevenire abandonului scolar prevenirea sarcinilor la vârste fragede servicii de suport pentru copii cu dizabilităti programe de prevenție privind consumul de substante ilegale, a riscului de exploatare a comportamentelor delincvente sau dăunătoare monitorizarea îngrijirii pe durata plecării părintilor în străinătate facilitarea integrării §colare a copiilor din familii vulnerabile  identificarea proactivă a situatiilor de risc prevenire institutionalizare

Nevoi de interventie în cazul persoanelor în situatie de dificultate (include categorla persoanelor de etnie romă) programe de educatie pentru igienă personală corelat cu facilităti de igienizare  facilitarea accesului la programe de calificare adecvate în vederea integrării profesionale

reducere analfabetism educatie cu privire la dezvoltarea de comportamente dezirabile soclal (mentalitatea romilor cu privire la muncă educatie) programe de preventie privind consumul de substante ilegale, a riscului de exploatare si a comportamentelor delincvente sau dăunătoare facilitarea integrării §colare a copiilor din familii vulnerabile facilitarea accesului la resurse beneficii în cazuri justificate           identificarea proactivă a situatiilor de risc

Nevoi de interventie în cazul persoanelor vârstnice:

monitorizare stare de sănătate prevenire institutionalizare; sprijin în autogospodărire; reducerea sentimentului de izolare, singurătate; compensarea lipsei suportului pentru familla care are în îngrijire un vârstnic dependent; compensarea veniturilor mici în raport cu necesitătile;  identificarea proactivă a situatiilor de risc

Nevoi de interventie în cazul victimelor violentei domestice

♦programe de informare, conșientizare educatie la nivelul comunitătii cu privire la fenomenul vi 01 enței

♦dezvoltare, partenerlate cu programe speclalizate

♦alocare de resurse financlare în sustinerea interventiilor

♦formarea speclali§tilor în problematica violentei domestice;

♦identificarea proactivă a situatiilor de risc

Nevoi de interventie în cazul persoanelor cu handicap (minori sau adulti)

♦programe de suport pentru familla care are în întretinere persoana cu handicap;

♦ezvoltarea de servicii speclalizate de suport pentru persoanele cu handicap și familiile/îngrijitorii acestora (tip centre de zi, servicii de suport etc.)

♦identificarea proactivă a situatiilor de risc

IV Tipuri de servicii sociale

4.1 Fumizori de servicii sociale existenti la nivelul comunitătii

Conform legislatiei in vigoare, în vederea acordării de servicii sociale, furnizorii trebuie să detină  acreditarea ca furnizor de servicii sociale, lar serviciile sociale trebuie să detină licentă de functionare care atestă îndeplinirea standardelor minime de calitate aferente serviciilor furnizateț Conform prevederilor legislative, serviciile sociale pot fi clasificate astfel:

a)După scopul serviciului: servicii de asistentă suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de insertie/reinsertie socială etc. ,

b)După categoriile de beneficlari: servicii sociale destinate copilului si/sau familiei, persoanelor cu dizabilităti, persoanelor vârstnice, victimelor violentei în familie, persoanelor fără adăpost, persoane cu diferite adictii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substante toxice, internet, jocuri de noroc etc. , victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor sanctionate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probatiune, persoanelor cu afectiuni psihice, persoanelor din comunităti izolate, pmerilor de lungă durată, precum si servicii sociale de suport pentru apartinătorii beneficlarilor;

c)După regimul de asistare:

1. servicii sociale cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidentlale, locuinte protej ate, adăposturi de noapte etc.;
2. servicii sociale firă cazare, centre de zi, centre ș/sau unităti de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulantă sociale;

d)După locul de acordare serviciile sociale se asigură:

l) la domiciliul beneficlarului; 2) în centre de zi;

1. în centre rezidentlale;
2. la domiciliul persoanei care acordă serviciul; 5) în comunitate;

e)După regimul juridic al furnizorului serviciile sociale: organizate ca structuri publice sau private;

         f)             După regimul de acordare, in regim normal regim speclal:

servicii acordate în regim de accesare, contractare documentare uzuale;  servicii acordate în regim speclal cu eligibilitate si accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se Oferă în regim de birocratie redusă un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficlar doar în conditiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victime ale violentei în familie etc.

Conform datelor existente la Ministerul Muncii si Justitiei Sociale cu privire la furnizorii acreditati de servicii sociale și servicii sociale licentlate, la nivelul comunei UILEACU DE BEIUȘ sunt:

Furnizori de stat:

Primăria Comunei UILEACU DE BEIUȘ

Nu furnizează în prezent nici un serviciu social licențiat 

Furnizori privați

Nu furnizează în prezent nici un serviciu social licențiat

                          STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE

3.1 Principii valori

A. Strategia se bazează pe respectarea următoarelor principii generale:

Universalitate

Fiecare persoană are dreptul la asistență socială în condițiile prevăzute de lege. Prin acest drept este recunoscut principiul accesibilității egale la serviciile sociale pentru cetățenii comunei.

2. Obiectivitate și imparțialitate

În acordarea serviciilor sociale se asigură o atitudine obiectivă, neutră și imparțială față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură.

3. Eficiență și eficacitate

În acordarea serviciilor sociale se asigură toate condițiile pentru rezolvarea eventualelor situații de criză în care se găsește solicitantul, avându-se în vedere următoarele caracteristici: calitative, cantitativ adecvate și perioada de timp adecvată.

4. Abordarea integrată în furnizarea serviciilor sociale

Acordarea de servicii sociale se bazează pe o evaluare completă și complexă (unde este cazul) a nevoilor solicitanților interventia asupra tuturor aspectelor problemelor de rezolvat.

5. Proximitate în furnizarea de servicii sociale

Serviciile sociale acordate se adaptează la nevoile comunității și ale cetățenilor comunei Uileacu de Beiuș.

6. Cooperare și parteneriat

Serviciile sociale se acordă în parteneriat și cooperând cu ceilalți furnizori de servicii sociale. Se va asigura transferul și monitorizarea beneficiarului atunci când situatia o impune, către alte servicii sociale primare sau specializate.

7. Orientarea pe rezultate

Serviciul public de asistență socială are ca obiectiv principal orientarea pe rezultate în beneficiul persoanelor deservite, adresându-se celor mai vulnerabile categorii de persoane, acordarea lui făcânduse în funcție de veniturile bunurile acestora.

8. Imbunătățirea continuă a calității Serviciul public de asistență socială se centrează pe îmbunătățirea continuă a serviciilor sociale pe eficientizarea resurselor disponibile.

9. Respectarea demnității umane

Fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă deplină a personalității, îi sunt respectate statutul individual social și dreptul la intimitate protecție împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intectual, politic sau economic.

10. Subsidiaritatea

Persoana care nu-și poate asigura integral nevoile sociale beneficiază de intervenția comunității locale, a structurilor ei administrative sau asociative și, implicit, a statului. Strategia se bazează pe respectarea următoarelor valori:

1. Egalitatea de șanse

Toate persoanele beneficlază de oportunități egale cu privire la accesul la serviciile sociale de tratament egal prin eliminarea oricăror forme de discriminare.

2. Libertatea de alegere

Fiecărei persoane îi este respectată alegerea făcută privind serviciul social ce răspunde nevoii sale  sociale.

3. Independența și individualitatea fiecărei persoane

Fiecare persoană are dreptul să fie parte integrantă a comunitătii, păstrându-și în timp independența individualitatea.

 Aceasta urmărește să evite marginalizarea beneficiarilor de servicii sociale pe baza principiului că toți cetățenii, indiferent dacă necesită servicii de asistență socială sau nu, sunt ființe normale cu nevoi și aspirații umane normale.

4. Transparență în participarea și acordarea serviciilor sociale

Fiecare persoană are acces la informațiile privind drepturile fundamentale și legale de asistență socială, precum și posibilitatea de contestare a deciziei de acordare a unor servicii sociale.

Membrii comunității trebuie încurajati și sprijiniți pentru a putea fi parte integrantă în planificarea și furnizarea serviciilor sociale.

5. Confidențialitatea

Furnizorii serviciilor sociale trebuie să ia măsurile posibile rezonabile, astfel încât informațiile care  privesc beneficiarii să nu fie divulgate sau făcute publice fără acordul respectivelor persoane.

3.2 Obiectivul general obiectivele specifice ale strategiei

Obiectiv general :

Creșterea capacității serviciului public de asistență socială (Compartiment asistență socială) de a dezvolta un sistem realist eficient de servicii sociale la nivelul comunei, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, creșterea calității vieții, tratament egal, nediscriminare dreptul la o viață demnă pentru toți locuitorii.

Obiective specifice:

OBIECTIV SPECIFIC I: Creșterea capacității serviciului public de asistență socială de a acționa proactiv prin identificarea evaluarea nevoilor situațiile care impun furnizarea de servicii sociale și programe de intervenție specifice.

PRIORITĂȚI:

P 1.1. Promovarea colaborării active între toți factorii implicați în domeniul social.

P 1.2. Crearea unui sistem unitar de intervenție la nivelul Compartimentului asistență socială specific pe diferite problematici sociale.

P 1.3. Dezvoltarea capacității serviciului public de asistență socială pentru o mai bună evaluare a nevoilor, planificare, informare/consiliere a beneficiarilor, referire și monitorizare a persoanelor vulnerabile

P 1.4 Actualizarea permanentă a bazei de date care să cuprindă informații privind beneficiarii cu date de contact actualizate, informații personale, servicii sau beneficii solicitate/acordate

P 1.5 Accesibilizarea din punct de vedere al infrastructurii informatice pentru persoanele cu dizabilități

P 1.6 Constituirea Consiliului Comunitar Consultativ

P 1.7 Implicarea proactivă a membrilor comunității

OBIECTIV SPECIFIC II: Dezvoltarea la nivel local a unor intervenții și servicii sociale adaptate nevoilor categoriilor de grupuri vulnerabile din comuna Uileacu de Beiuș

PRIORITĂȚI:

P2.1. Consolidarea activității de evaluare monitorizare a copiilor aflați în situație de dificultate - la risc de abuz, neglijare, exploatare, etc, din comună inclusiv copiii cu părinții plecați la muncă în străinătate, conform HG 691/2015.

P2.2 Dezvoltarea capacității de prevenție protecție personală a populației, prin activități de informare și conștientizare pe teme specifice, la nivelul grupurilor țintă

P2.3 Dezvoltarea serviciilor integrate de tip Serviciu de asistență comunitară pentru persoane/familii în situație de vulnerabilitate

P2.4 Implementarea prevederilor legale în vederea prevenirii      combaterii fenomenului violenței domestice

P2.5 Prevenție și intervenție pentru sprijinirea gravidelor, mamelor/mamelor minore

P.2.6. Monitorizarea comportamentelor cu risc pentru sănătate

OBIECTIV SPECIFIC III: Creșterea accesului și participării la educație învățare pe tot parcursul vietii, a copiilor și adulților din grupuri vulnerabile și prevenirea abandonului școlar

PRIORITĂTI:

P3.1 Educație incluziune socială pentru grupuri vulnerabile – inițierea de servicii sociale și programe de consiliere pentru diminuarea abandonului școlar a copiilor provenind din gupuri vulnerabile, inclusiv etnia romă.

P3.2 Îmbunătățirea colaborării cu pentru dezvoltarea unui sistem de referire rapidă pentru elevii cu risc de abandon, care poate ajuta la inițierea unor măsuri eficiente mai înainte să aibă loc abandonul școlar.

P3.3 Dezvoltarea de activități de reducere a analfabetismului lipsei de calificări a persoanelor vulnerabile precum dezvoltarea de abilități de bază, prin programe de consiliere și sprijin pentru părinți.

3.3 Finanțarea, monitorizarea evaluarea strategiei

a. Finanțarea serviciilor sociale

În vederea îndeplinirii obiectivelor prezentate în prezenta strategie, asumate de autoritatea locală, este vitală identificarea și accesarea de resurse financiare pentru susținerea activităților programelor. Posibile surse de finanțare: fonduri nerambursabile, bugetul de stat, bugetul local, donații, sponsorizări și alte forme private de contribuții bănesti, potrivit legii, identificate la momentul implementării unui proiect în domeniul serviciilor sociale.

Sursele de finantare nerambursabile sunt accesibile autoritătilor publice locale si institutiilor subordonate, prin intermediul diferitelor programe operationale create atât pentru sustinerea capacității instituționale, cât și pentru crearea și dezvoltarea de servicii sociale adaptate nevoilor sociale identificate în localitate.

Programele Operaționale în cadrul căror se pot depune proiecte pentru finanțarea acestora, în concordanță cu prioritățile strategice, sunt:

1. Programului Operațional Capital Uman
2. Programului Operațional Regional
3. Programului Operațional Capacitate Administrativă
4. Programului Operațional Asistență Tehnică
5. Mecanism Financiar Norvegian - Granturi Norvegiene și SEE http://www.fonduri-ue.ro/mfn Alte surse de finațare: Programele de interes Național ce sunt inițiate de Guvernul României și vizează sprijinirea categoriilor de persoane vulnerabile prin intervenții sociale specializate.

"În cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții a UE. Investițiile în dezvoltare regională se vor axa mai ales pe obiectivele 1 2. Acestor priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele FEDR și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre."

♦O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici mijlocii

♦O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice

♦O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale

♦O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale a accesului egal la sistemul de sănătate

♦O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local a dezvoltării urbane durabile în UE." 

O altă modalitate de dezvoltare a serviciilor sociale, o constituie parteneriatul public privat, în care atât autoritatea publică locală, cât și organizații neguvernamentale participă cu resurse la dezvoltarea și susținerea serviciilor sociale.

Având în vedere specificul local, implicarea în susținerea acțiunilor cu caracter social se poate face si prin implicarea instituțiilor religioase, care sunt prezente în comună în număr destul de mare.

a. Monitorizarea și evaluarea strategiei

Pentru a ne asigura că strategia este implementată corespunzător, că răspunde realității la nivel local sau din contră necesită să fie adaptată aceasta se recomandă a fi monitorizată și evaluată prin intermediul unor rapoarte anuale întocmite de către Compartimentul asistență socială din cadrul u.a.t. Uileacu de Beiuș direct sau printr-o contractare extemă a unui speclalist. Acest aspect va permite evidențierea gradului de realizare a rezultatelor planificate, a problemelor întâmpinate în implementarea strategiei pentru a lua măsuri de corectare ori îmbunătățire a acestora.

Raportul de evaluare este indicat a se realiza anual se recomandă a fi structurat astfel:

1. Stadiul în care se afiă diversele activități/acțiuni/măsuri programate pentru anul în care se face raportarea;
2. Problemele/piedicile întâmpinate;
3. Revizuirea/ajustarea activităților/acțiunilor/măsurilor, acolo unde este cazul;
4. Timpul estimat pentru îndeplinirea  activităților/acțiunilor/măsurilor revizuite/ajustate;
5. Alte aspecte.

        În funcție de rezultatele evaluării și monitorizării și în acord cu modificările legislative, sau cu modificările intervenite în contextul social, economic, cultural, Strategia poate fi revizuită sau completată ori de câte ori este necesar.

       În vederea implementării strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale, este important ca în continuare Compartimentul asistență socială să realizeze conform HG 797/2011 următoarele: să elaboreze anual Planul de dezvoltare a serviciilor sociale, să participe la elaborarea proiectul de buget anual pentru susținerea serviciilor sociale în conformitate cu planul anual de acțiune, 

să întocmească documentele justificative către factorii decizionali locali în vederea asigurării de finanțarea/cofinanțare pentru susținerea asistenței sociale la nivelul comunei.

         La finalizarea perioadei de implementare a Strategiei se va întocmi un Raport final. Acesta, împreună cu o nouă diagnoză socială a comunității vor sta la baza elaborării noii strategii de dezvoltare a serviciilor sociale.