ROMANIA ANEXA NR.4
JUDETUL PRAHOVA LA H.C.L. Brazi nr. 31/2021
COMUNA BRAZI
CONSILIUL LOCAL
REGULAMENT
privind organizarea şi desfăşurarea păşunatului
pe raza comunei Brazi, judetul Prahova
CAPITOLUL I
DISPOZITII GENERALE
Art. 1 (1) Pentru punerea în valoare a suprafeţelor de pajişti, obiectivul fundamental este sporirea producţiei totale de masă verde şi a calităţii acesteia, în concordanţă cu creşterea eficienţei economice a exploatării animalelor, în special a efectivelor de taurine şi ovine.
(2) Obiectivele specifice:
a) creşterea cantitativă a producţiei de masă verde şi fân pe întreaga suprafaţă de păşuni şi fâneţe
b) creşterea valorii nutriţionale a covorului erbaceu, care să asigure o hrănire echilibrată şi eficientă a diferitelor categorii de animale din speciile bovine şi ovine, pentru obţinerea de produse zootehnice nepoluate şi o bună stare de sănătate a animalelor
c) realizarea întregului necesar anual de seminţe de leguminoase şi graminee perene, specifice ameliorării suprafeţelor de pajişti
d) dezvoltarea acţiunilor de cercetare ştiinţifică, legate de producerea de noi soiuri de plante specifice pajiştilor, efectuarea lucrărilor de regenerare, fertilizare şi întreţinere, combaterea eroziunii şi excesului de umiditate, lucrări de irigaţii pe pajişti, precum şi utilizarea eficientă a producţiei de masă verde şi fânuri
e) aplicarea tehnologiilor de producţie, specifice fiecărei zone naturale, pe baza devizelor întocmite, beneficiind de aceleaşi condiţii de finanţare şi creditare aplicate celorlalte culturi din sectorul vegetal.
Art.2 (1) Prevederile prezentului Regulament stabilesc drepturile şi obligaţiile deţinătorilor de animale privind regimul de păşunat precum si reguli de exploatare a pajistilor.
(2) Regulamentul stabileşte obligaţiile deţinătorilor de animale, persoane fizice şi juridice privind înregistrarea animalelor deţinute în gospodărie la registrul agricol.
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA PASUNATULUI
Art.3 Păşunatul se execută sub formă organizată, orice altă formă de păşunat considerându-se păşunat clandestin.
Art.4 În scopul asigurării unui păşunat raţional pe tot parcursul anului, se va ţine cont de capacitatea de păşunat, ciclu de păşunat, încărcătura optimă.
Art. 5 Termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a)Capacitatea de păşunat se referă la populaţia maximă pe care o pajişte o poate susţine pe termen nelimitat; numărul de animale care pot fi hrănite pe întreg sezonul de păşunat de pe un hectar de pajişte la care se cunoaşte producţia de furaje disponibilă.
b)Ciclu de păşunat se referă la numărul de zile în care animalele păşunează efectiv pe o suprafaţă de pajişte, precum şi timpul scurs de la scoaterea animalelor de pe teren şi până la introducerea lor la păşunat pe aceeaşi suprafaţă.
c)Încărcătura optimă se referă la numărul de UVM/hectar(unitate vită mare) calculat în funcţie de producţia vegetală şi cerinţele nutriţionale ale animalelor fără a produce daune compoziţiei floristice şi faunei sălbatice.
Art.6 (1) Trebuie să se ţină cont de preferinţele alimentare înnăscute sau dobândite ale animalelor pentru consumul selectiv al plantelor în funcţie de conţinutul în substanţe nutritive, arome, toxine, etc .
(2) Păşunatul excesiv sau suprapăşunatul trebuie evitat deoarece acesta conduce la reducerea utilităţii, productivităţii şi biodiversităţii pajiştilor.
Art.7(1) Pentru a realiza utilizarea optimă, durabilă, a pajiştilor, managementul păşunatului se face:
a) cu un număr suficient de animale care să utilizeze pe deplin masa verde disponibilă cu asigurarea cerinţelor nutriţionale ale alimentelor,
b) prin organizarea păşunatului continuu sau pe tarlale,
c) prin respectarea timpului de începere al păşunatului inainte de uscarea primei frunze care apare la speciile necesare pentru pasunat;
d) prin asigurarea monitorizării păşunatului şi oprirea acestuia înainte de a se ajunge la limitele critice pentru plante, înălţime minimă şi grad de acoperire a solului,
e) prin evaluarea cu precizie a perioadei de odihnă înainte de următoarea perioadă de păşunat, prin monitorizarea ratelor de crestere a ierburilor;
(2) Numărul de animale care păşunează este influenţat de rata de creştere a plantelor, de hrana suplimentară şi de cerinţele nutritive ale fiecărei rase şi categorii de animale.
(3) Deciziile cu privire la numărul de animale care pasc, se stabilesc în funcţie de:
a) rata anuală de creştere a plantelor şi curba de variaţie din anii anteriori;
b) variabilitatea de creştere a pajiştii pe bază de date istorice şi meteorologice;
c) necesarul de furaje pentru fiecare categorie de animale şi stare fiziologică.
Art.8 (1) Planificarea succesiunii de păşunat a tarlalelor se face astfel încât pajiştea să rămână în limitele productive stabilite cantitativ şi calitativ. Pentru a preveni reducerea potenţialului productiv al pajiştii şi afectarea calităţii acesteia se planifică păşunatul tuturor tarlalelor.
(2) Pentru a preveni păşunatul excesiv, care conduce la reducerea ratei de refacere a păşunii, scăderea producţiei de iarbă şi a cantităţii de iarbă consumată de animale în ciclurile următoare de păşunat, trebuie să se asigure o densitate optimă pe întreaga suprafaţă.
(3) Orice nerespectare în gestionarea pajiştilor produce reduceri cantitative şi calitative de masă verde şi creşte riscul degradării păşunii.
Art.9 (1) Începerea păşunatului se face în funcţie de condiţiile pedoclimatice şi de gradul de dezvoltare a covorului ierbos; începerea mai devreme poate afecta perioada de regenerare, sănătatea şi supravieţuirea plantelor.
(2) Păşunatul se va încheia în luna noiembrie la o dată stabilită în funcţie de evoluţia temperaturilor şi regimul precipitaţiilor.
(3) Data începerii şi încheierii păşunatului, precum şi modul de organizare a păşunatului continuu sau pe tarlale se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Local.
Art.10 (1) Utilizatorii de pajişti au obligaţia să respecte încărcătura minimă de animale pe hectar de 0,3 UVM . La o densitate sub nivelul minim stabilit animalele consumă selectiv plantele, promovează performanţe economice individuale, dar acest fapt nu conduce la productivitate maximă de produse animaliere pe hectar.
(2)Încărcătura redusă de animale pe pajişte conduce la:
- nerealizarea potenţialului economic al pajiştii,
-pajiştilor care nu sunt utilizate li se modifică compoziţia floristică şi le scade productivitatea;
- unele specii de plante furajere dorite pot fi înlocuite de altele fără valoare nutritivă;
- biodiversitatea se reduce datorită păşunatului redus.
(3) Depăşirea încărcăturii optime de animale pe pajişte conduce la:
- performanţe economice şi productive reduse ale animalelor;
- furaje de calitate inferioară şi cantitate redusă;
- înlocuirea plantelor furajere cu valoare nutritivă mare cu specii mai puţin valoroase;
- apariţia şi creşterea golurilor în zonele de păşunat preferate;
- îmbogăţirea focalizată cu fertilizanţi prin eliminarea dejecţiilor de către animale;
- introducerea de alte specii de plante care nu cresc în mod tradiţional în zonă provenite de la furajarea suplimentară cu fân sau alte seminţe;
- distrugerea vegetaţiei şi a texturii solului prin călcarea de către animale şi prin transportul de furaje suplimentare.
Art.11 (1) Numărul de animale (UVM/ha) trebuie să fie suficient pentru a asigura utilizarea maximă a producţiei de masă verde, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea pe termen lung a pajiştii.
(2) Utilizatorul înregistrează în registrul exploataţiei suprafaţa totală de pajişti permanente şi numărul mediu anual de UVM menţinut în exploataţie pentru a calcula densitatea pe unitatea de suprafaţă a animalelor.
(3) Pentru determinarea producţiei se foloseşte metoda directă a cosirilor repetate.
Art.12 (1) Necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masă verde echivalentul a 13 kg substanţă uscată.
(2) Durata de păşunat este de minim 180 de zile în zona de campie.
Art.13 (1) Pentru o utilizare raţională pajiştile se împart în unităţi de exploatare care la rândul lor se împart în tarlale.
(2) Unitatea de exploatare reprezintă o suprafaţă de pajişte care asigură necesarul de masă verde pentru o grupă de animale pe întregul sezon de păşunat.
Art.14 Stabilirea numărului de tarlale este necesară pentru a controla densitatea animalelor şi pentru a lăsa timp suficient refacerii complete a vegetaţiei până la următorul păşunat.
Art.15 (1) Mărimea tarlalei depinde de producţia disponibilă de masă verde/hectar de tarla, necesarul de furaje al animalelor şi de numărul de zile de păşunat.
(2) După determinarea numărului de tarlale se ajustează numărul de zile de păşunat pentru a permite o durată optimă de refacere în funcţie de viteza de creştere a vegetaţiei.
(3) La începutul sezonului de păşunat când creşterea vegetaţiei este rapidă sunt necesare cel puţin 20 de zile de odihnă iar în ciclurile următoare sau în perioada de secetă sunt necesare cel puţin 30 de zile de odihnă.
(4)Durata de refacere a vegetaţiei după păşunat se stabileşte în funcţie de specia dominantă de plante valoroase, sol, precipitaţii, temperatură, condiţii de secetă, etc.
Art.16 (1) Pentru a evita degradarea pajiştilor permanente se respectă următoarele reguli:
a) menţinerea densităţii optime a animalelor stabilite pe baza producţiei vegetale;
b) reducerea numărului de animale când productivitatea pajiştilor scade;
c) reducerea numărului de animale pe pajiştile cu arbori – dacă este frecvent afectează coaja copacilor/copaci tineri/puieţi.
(2)Se evită păşunatul cu număr mare de animale care depăşeşte capacitatea de păşunat pentru a preveni restricţionarea creşterii speciilor de plante tipice zonei şi care se înmulţesc prin autoînsămânţare, pierderea calităţii şi a diversităţii vegetaţie naturale şi seminaturale.
Art.17(1) Deţinătorii de animale pot închiria o suprafaţă de păşune, corespunzator numarului de animale pe care le detin – inregistrate in registrul agricol, pe o perioadă care sa nu depăşească 7 ani, cu respectarea perioadei de păşunat a fiecărui an.
(2)Contractul de închiriere poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult durata sa iniţială, ţinând cont de respectarea clauzelor contractuale, valoarea investiţiilor efectuate de către locatar pe pajişte şi altele asemenea, cu condiţia ca prin prelungire să nu se depăşească termenul maxim de 10 ani prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Art.18 Lucrările de întreţinere a păşunilor se vor efectua de către crescătorii de animale care le folosesc. Condiţiile şi nivelul acestor lucrări sunt cuprinse în contractul de închiriere.
Art.19 Contractul de inchiriere trebuie încheiat până la data de 01 mai. Sezonul de păşunat este cuprins între 01 mai – 31 octombrie
Art.20 Este interzis păşunatul pe toată perioada anului pe fâneţele şi culturile agricole de pe teritoriul comunei.
Art.21 Se interzice schimbarea locului de păşunat închiriat prin migrarea pe alte păşuni.
Art.22 În cazul în care transferul animalelor de la locul de înnoptare la locul de păşunat se face pe drumurile publice deţinătorii sunt obligaţi să le însoţească si să nu obstrucţioneze circulaţia vehiculelor.
Art.23 Creşterea pe lângă adaposturile amenajate pe pajisti a altor animale (păsări, porci, etc.) şi a câinilor este permisă cu condiţia ca acestea să aibă adăposturi adecvate şi să nu fie lăsate libere pe păşune pentru a evita degradarea acesteia.
Art.24 (1) Este interzisă utilizarea la paza turmei a câinilor cu potenţial agresiv ridicat conform legislaţiei în vigoare, a câinilor din rase de vânătoare.
(2) Orice responsabilitate pentru acţiunile agresive nejustificate ale câinilor ciobăneşti revine persoanei care însoţeşte turma, care are obligaţia de a chema câinii ori de câte ori se îndepărtează prea mult de turmă cu excepţia cazurilor în care protejează turma.
CAPITOLUL III
DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR
Art. 25 (1) Consiliul Local Brazi, administratorul pasunii, are urmatoarele drepturi si obligatii: Drepturile proprietarului:
a) să inspecteze suprafeţele de pajişti închiriate, verificând respectarea obligaţiilor asumate de locatar. Verificarea se va efectua numai cu notificarea prealabilă a locatarului;
b) să predea pajiştea locatarului, indicându-i limitele, precum şi inventarul existent, pe bază de proces-verbal;
c) să solicite utilizatorului situaţia lucrărilor realizate, cu valoarea exactă a acestora şi devizul aferent, conform legislaţiei în vigoare;
d) să îşi dea acordul de principiu pentru lucrările ce urmează a fi executate de locatar pe pajişte;
e) să participe la recepţionarea lucrărilor executate de către locatar pe pajişte şi să confirme prin semnătură executarea acestora.
f) proprietarul are dreptul sa verifice modul de exploatarea a pasunilor de catre asociatiile crescatorilor de animale(sau crescatorii de animale), utilizarea subventiilor acordate pentru lucrari de imbunatatire si intretinere a pajistilor in scopul mentinerii potentialului productiv al pasunilor; cu privire la acest aspect Primaria isi rezerva dreptul de a sesiza Agentia de Plati si Interventie in Agricultura Prahova;
g)Proprietarul are dreptul sa modifice in mod unilateral partea reglementara a contractului, din motive exceptionale legate de interesul local.
Obligatiile proprietarului:
a) sa puna la dispozitia crescatorului de animale, suprafata de teren care face obiectul contractului de inchiriere;
b) să nu îl tulbure pe locatar în exerciţiul drepturilor rezultate din prezentul contract de închiriere;
c) să nu modifice în mod unilateral contractul de închiriere, în afară de cazurile prevăzute expres de lege;
d) să notifice locatarului apariţia oricăror împrejurări de natură să aducă atingere drepturilor locatarului;
e) să constate şi să comunice locatarului orice atenţionare referitoare la nerespectarea clauzelor prezentului contract
(2) Drepturile si obligatiile crescatorilor de animale
Crescatorul de animale are dreptul de a exploata in mod direct, pe riscul si raspunderea sa, terenul ce face obiectul contractului de pasunat, exclusiv pentru pasunat, fanete si cultivarea plantelor erbacee specifice zonei in vederea obtinerii de masa verde, fân sau seminte.
Crescatorii de animale au următoarele obligaţii:
a) să exploateze în mod direct, pe riscul şi pe răspunderea lor pajiştile pe care le utilizeaza in baza contractului legal incheiat;
b)să asigure exploatarea eficace în regim de continuitate şi de permanenţă a pajiştilor;
c) să nu subînchirieze pajistile inchiriate. Subînchirierea totală sau parţială este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute;
d) să plătească chiria la termenul stabilit;
e) să respecte cel puţin încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha în toate zilele perioadei de păşunat;
f) să comunice în scris primăriei, în termen de 5 zile de la vânzarea animalelor sau a unora dintre acestea, în vederea verificării respectării încărcăturii minime de 0,3 UVM/ha în toate zilele perioadei de păşunat;
g) să păşuneze animalele exclusiv pe terenul închiriat;
h) să practice un păşunat raţional pe grupe de animale şi pe tarlale;
i) să introducă animalele la păşunat numai în perioada de păşunat stabilită;
j) să nu introducă animalele la păşunat în cazul excesului de umiditate a pajiştii;
k) să realizeze pe cheltuiala sa lucrări de eliminare a vegetaţiei nefolositoare şi a excesului de apă, de fertilizare, anual;
l) să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
m) să restituie locatorului, în deplină proprietate, bunurile de retur, în mod gratuit şi libere de orice sarcini, la încetarea contractului de închiriere prin ajungere la termen;
n) să restituie proprietarului suprafaţa de pajişte ce face obiectul prezentului contract în condiţii cel puţin egale cu cele de la momentul încheierii contractului;
o)sa nu utilizeze in alte scopuri subventia acordata pentru lucrari de imbunatatire si intretinere a pajistilor in scopul mentinerii potentialului productiv al pasunilor (constituie infractiune);
p)sa nu schimbe destinatia suprafetei de islaz in alte categorii de folosinta;
q)sa foloseasca in conditii corespunzatoare toate dotarile de pe pasune;
r)sa inregistreze efectivele de animale in registrul agricol;
s)sa declare toate animalele care pasuneaza pe suprafata de teren atribuita conform contractului;
ş)sa pastreze in buna stare si sa nu depoziteze gunoaie, resturi menajere sau alte materiale pe pasunea atribuita sau pe alte pasuni;
t)sa urmareasca ca nici o alta persoana sa nu depoziteze gunoaie, resturi menajere sau alte materiale pe pasune;
ţ)sa nu circule cu mijloace de transport, inclusiv cu atelaje care cauzeaza deteriorarea pajistilor;
u)sa nu introduca pe pajisti alte specii de animale decat cele stabilite prin amenajamentele pastorale;
v)sa respecte graficul de pasunat si repartizarea suprafetelor specificate in contract;
w)sa duca animalele la islaz legate cu funia;
x)sa prezinte certificatul de sanatate al animalelor eliberat de autoritatile sanitar-veterinare, in vederea impiedicarii raspandirii epizootiilor sau epidemiilor;
o) să răspundă pentru pagubele produse de animalele lăsate în grija lor;
y) să răspundă pentru integritatea şi sănătatea animalelor lăsate în grija lor;
z)sa indeplinesca toate obligatiile stipulate in contractul de inchiriere.
In caz de forta majora: ploi abundente, seceta, inundatii, proprietarii de animale se obliga sa respecte interdictiile stabilite de specialistii agricoli privind pasunatul, chiar daca aceste interdictii sunt in timpul perioadei de pasunat, pentru care crescatorii de animale au achitata taxa de pasunat.
Art.26 În conformitate cu prevederile OUG nr.34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajiştilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, pe pajişti se pot amplasa:
a) construcţii care deservesc activităţi agricole sau pot fi îmbunătăţite cele deja existente;
b)adăposturi pentru animale, anexe pentru mulsul sau tunsul animalelor, pentru depozitarea furajelor;
c)surse de apă potabilă.
Art.27 Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu revine exclusiv utilizatorilor care deţin contracte de închiriere a pajiştilor. De asemenea paza pajiştilor se asigură de către utilizatori.
Art.28 Utilizatorii de pajişti sunt obligaţi să permită accesul personalului împuternicit pentru controlul respectării regimului pastoral sau a normelor tehnice specifice după caz, după înştiinţarea prealabilă a acestora.
Art.29 Pentru prevenirea păşunatului timpuriu se vor efectua controale pe păşuni de către echipe formate din reprezentanţi ai primăriei.
CAPITOLUL IV
CONTRAVENTII SI SANCTIUNI
Art.30 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în afara perioadei de păşunat;
b) introducerea pe pajişti a unor specii de animale, altele decât cele stabilite prin contract;
c) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti a obligaţiilor prevăzute în contract;
d) circulaţia pe pajişti cu orice alte mijloace de transport, inclusiv cu atelaje, decât cele folosite pentru activităţi agricole de cel care utilizează pajiştea, cu excepţia circulaţiei cu orice mijloace de transport în situaţii de urgenţă generate de calamităţi, accidente de orice natură, precum şi cu autovehicule, motociclete şi ATV-uri sau mopede în vederea organizării de activităţi sportive, de recreere şi turism, cu acordul deţinătorului sau al utilizatorului, în condiţiile legii;
e) nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu;
f) arderea vegetaţiei pajiştilor fara respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;
g) concesionarea/închirierea pajiştilor aflate în domeniul privat al comunei unor persoane care nu sunt îndreptăţite potrivit prevederilor legale;
h) amplasarea pe pajişte a altor obiective de investiţii decât cele prevăzute de lege;
i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria de folosinţă pajişte (schimbarea categoriei de folosinta) fără aprobările legale în vigoare.
(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. f);
b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. a), d) şi e);
c) cu amendă de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei pentru persoana juridică, faptele prevăzute la lit. b) şi c);
d) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, fapta prevăzută la lit. g) - i).
(3)Contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. i) se sancţionează şi cu sancţiunea complementară constând în desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială pe cheltuiala contravenientului.
Art. 31 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoanele împuternicite de structurile centrale şi locale cu atribuţii în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de către primar şi persoanele împuternicite de acesta.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru faptele prevăzute la art. 30 alin. (1) lit. d) şi f) se fac şi de către personalul din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de către ofiţerii şi subofiţerii din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste.
(3) Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 30 alin. (2) se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după caz.
Art. 32 Prevederile art. 30 şi 31 referitoare la contravenţii se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL V
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII
Art. 33 Prevederile prezentului Regulament se completeaza cu dispozitiile actelor normative in vigoare privind modul de organizare, administrare ai exploatare a pajistilor permanente.
Art. 34 Modificarea prezentului Regulament se poate face ori de câte ori se consideră necesar, prin hotarare a Consiliului Local Brazi.