Anexă la H.C.L. nr.   din 2022

STRATEGIA

DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ACORDATE LA NIVELUL COMUNEI COJOCNA JUDEȚUL CLUJ

COMPARTIMENTUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ, 

2023-2028

CUPRINS

CAPITOLUL I............................................................................................................... 3

CONTEXTUL CONSOLIDĂRII IDENTITĂȚII COMPARTIMENTULUI DE ASISTENȚĂ  COJOCNA............................................................................................................. 3

1. Introducere-scurt istoric 3
2. Obiectul de activitate al Compartimentului de asistență socială.......................,6
3. Sfera de competență a Compartimentului de asistență socială,........................7
4. Viziunea Compartimentului de asistență socială, ............................................10 
5. Misiunea Compartimentului de asistență socială..................................................11
6. Valorile Compartimentului de asistență socială................................................12
7. Scopul Compartimentului de asistență socială.................................................13

CAPITOLUL II.............................................................................................................. 11

Principiile Compartimentului de asistență socială,.....................................................14

CAPITOLUL III PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI COJOCNA.............................................................................................................. 19

CAPITOLUL IVANALIZA SITUAȚIEI PRIVIND ACORDAREA PRESTAȚIILOR ȘI A SEVICIILOR SOCIALE A GRUPURILOR ȚINTĂ...............................................................22

1. Persoane singure și familii fără venituri sau cu venituri reduse 22
2. Persoane adulte cu dizabilități 25
3. Copii aflați în situații de risc social 26
4. 5 Analiza SWOT - Analiza Punctelor Tari, Punctelor Slabe, Oportunităţilor şi Ameninţărilor...........................................................................................................................29

CAPITOLUL V.............................................................................................................. 32

1. Obiective 34
2. Grupuri țintă 33
3. Tipuri de servicii sociale 35

Capitolul VI.............................................................................................................. 37

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ACORDATE LA NIVELUL COMUNEI COJOCNA, JUDEȚUL CLUJ, PENTRU PERIOADA 2023-2028...............................37

CAPITOLUL VII.............................................................................................................. 43

MONITORIZARE ȘI EVALUARE.............................................................................................................. 43

CAPITOLUL I

CONTEXTUL CONSOLIDĂRII IDENTITĂȚII COMPARTIMENTULUI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ COJOCNA

• I.1.                                                                                  Introducere-scurt istoric

Până nu demult sintagma “asistenţa socială” era înţeleasă de mare parte a populaţiei (şi din păcate de unii dintre cei responsabili cu aplicarea măsurilor de protecţie socială) exclusiv ca activitate de protecţie economică a persoanelor sau familiilor care la un moment dat se află în imposibilitatea de a-şi acoperi nevoile minime de viaţă. În realitate însă asistenţa socială nu poate fi redusă la beneficii financiare, întrucât pe lângă dimensiunea economică, mai există şi alte dimensiuni – socială, psihologică, spirituală – care îl definesc pe om, toate aceste aspecte concurând la determinarea unei situaţii de dificultate în care se poate găsi o persoană/familie la un moment dat.

În ultimii ani factorii responsabili cu configurarea sistemului de protecţie socială la nivel naţional au recunoscut tot mai mult necesitatea regândirii sistemului naţional de asistenţă socială, cu mutarea accentului de pe acordarea măsurilor financiare pe dezvoltarea şi diversificarea gamei de servicii sociale astfel încât să acopere cea mai mare parte a categoriilor de persoane defavorizate.

Domeniul asistenţei sociale este un domeniu cu implicaţii foarte puternice în viaţa economico-socială, în cadrul căruia se pot distinge mai multe problematici sau subdomenii, dintre care cele mai importante sunt asistența socială a copilului și familiei, asistența socială a persoanelor cu dizabilităţi, asistența socială a persoanelor vârstnice, asistența socială și protecţia victimelor violenţei în familie, precum și asistența socială a persoanelor defavorizate și/sau aflate temporar în situație de risc sau excluziune socială.

Asistenţa socială este o parte a protecţiei sociale şi are drept obiectiv protejarea persoanelor care, din motive de natura economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să îşi asigure nevoile sociale, să îşi dezvolte propriile capacitaţi şi competenţe pentru a se integra social. Accesul la beneficii şi servicii sociale reprezintă un mijloc de întărire a coeziunii sociale şi de reducere a excluderii sociale.

Gradul de civilizaţie şi dezvoltare a unei societăţi se măsoară în mod determinant şi prin sistemul de asistență și protecţie socială existent în societatea respectivă, prin măsura în care mecanismele de redistribuire a veniturilor şi sistemul serviciilor sociale reuşesc să asigure un nivel de trai acceptabil şi şanse egale de participare la viaţa socială pentru toţi cetăţenii.

Excluziunea socială este procesul cu efecte sociale negative, datorită paralizării capacitaţilor de redresare. Sărăcia extremă generează, prin permanentizare şi reproducere la nivelul tinerei generaţii, excluziune socială greu reversibilă. Grupurile cu risc ridicat de excluziune socială sunt: copiii şi tinerii care părăsesc centrele de plasament, familiile dezorganizate, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi fără susţinători legali şi cu un grad mare de dependenţă socio-economico-medicală, victimele violenţei în familie, persoanele fără adăpost, persoanele cu diferite adicţii, respectiv consum de alcool, droguri, alte substanţe toxice, victimele traficului de persoane, persoanele private de libertate.

Adoptarea Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale creează cadrul legal şi instituţional care definesc reforma în domeniu, astfel:

• Principiile, valorile şi regulile generale reglementate de  aceasta conturează sistemul naţional de asistenţă socială cu cele două componente majore respectiv sistemul de beneficii de asistenţă socială şi sistemul de servicii sociale.
• Beneficiile sociale au impact direct asupra beneficiarilor, beneficiile reprezentând sume acordate lunar persoanelor îndreptăţite şi care vizează combaterea riscului de sărăcie (ajutorul social) sau susţinerea familiilor cu copii (alocaţia de stat pentru copii, alocaţia pentru susţinerea familiilor, îndemnizaţia pentru creşterea copilului). Beneficiile de asistenţă socială se stabilesc în raport cu indicatorul social de referinţă prin aplicarea unui indice social de inserţie.
• Serviciile sociale reprezintă activitatea sau  ansamblul   de  activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii

sociale şi creşterii calităţii vieţii. Serviciile sociale sunt servicii de interes general şi se organizează în forme/structuri diverse, în funcţie de specificul activităţii/activităţilor derulate şi de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari.

Conform prevederilor Legii nr. 292/2011, pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale.

1. Obiectul de activitate al Compartimentului de asistență socială, protecția și promovarea drepturilor copilului

Compartimentul de Asistență Socială organizat la nivelul comunei Cojocna își desfășoară activitatea în cadrul Primăriei Comunei Cojocna, localitatea   Cojocna, strada Republicii nr. 106 sub denumirea de Compartiment de asistenţă socială.

Compartimentul de asistenţă socială este structura specializată în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale care funcţionează în aparatul de specialitate al primarului și obiectul de activitate îl constituie realizarea ansamblului complex de măsuri şi acţiuni, programe, activităţi profesionale, menite a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţii vieţii.

1. Sfera de competență a Compartimentului de asistență socială

Pentru asigurarea aplicării politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, Compartimentul de asistență socială Cojocna are atribuţii privind administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale.

În domeniul administrării și acordării beneficiilor de asistență socială Compartimentul de asistență socială are următoarea sferă de competență:

• asigură şi organizează activitatea de primire a solicitărilor privind beneficiile de asistenţă socială;
• pentru beneficiile de asistenţă socială acordate din bugetul de stat realizează colectarea lunară a cererilor şi transmiterea acestora către agenţiile teritoriale;
• verfică îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a beneficiilor de  asistenta socială, conform procedurilor prevăzute de lege sau, după caz, stabilite prin hotărâre a consiliului local şi pregătesc documentaţia necesară în vederea stabilirii dreptului la măsurile de asitenţă socială;
• întocmesc dispoziţii de acordare/respingere sau, după caz, de modificare/suspendare/încetare a beneficiilor de asistenţă socială acordate din bugetul local şi le prezintă primarului pentru aprobare sau persoanei delegate de către acesta;
• urmăresc şi răspund de îndeplinirea condiţiilor legale de către titularii şi beneficiarii beneficiilor de asistenţă socială;
• efectuează sondaje şi anchete sociale pentru  depistarea  precoce   a cazurilor de risc de excluziune socială sau a altor situaţii de necesitate a membrilor

comunităţii şi, în funcţie de situaţiile constatate, propun măsuri adecvate în vederea sprijinirii acestor persoane;

• realizează activitatea financiar-contabilă privind beneficiile de asistenţă socială administrate;
• iniţiază, coordonează şi aplică măsurile de prevenire şi combatere a situaţiilor de marginalizare şi excludere socială în care se pot afla anumite grupuri sau comunităţi;
• identifică familiile şi persoanele aflate în dificultate, precum şi cauzele care au generat situaţiile de risc de excluziune socială;
• încheie, în condiţiile legii, contracte de parteneriat public-public şi public-privat pentru sprijinirea financiară şi tehnică a autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţului, pentru susţinerea dezvoltării serviciilor sociale;
• propun înfiinţarea serviciilor sociale de interes judeţean sau local;

• colectează, prelucrează şi administrează  datele  şi   informaţiile  privind beneficiarii, furnizorii publici şi privaţi şi serviciile administrate de aceştia;
• monitorizează şi evaluează serviciile sociale;

• asigură informarea şi consilierea beneficiarilor precum şi informarea populaţiei privind drepturile sociale şi serviciile sociale disponibile;
• furnizează, administrează sau, după caz, contractează serviciile sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor vârstnice, precum şi tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, fiind responsabile de calitatea serviciilor prestate;
• planifică şi realizează activităţile de informare, formare şi îndrumare metodologică, în vederea creşterii performanţei personalului care administrează şi acordă servicii sociale;

• compartimentul de asistenţă socială,  protecția  și   promovarea  drepturilor copilului, elaborarează, în concordanţă cu strategiile naţionale şi judeţene, precum şi cu nevoile locale identificate, strategia locală de dezvoltare a serviciilor sociale, pe termen mediu şi lung, pentru o perioadă de 5 ani, respectiv de 10 ani, pe care o propune spre aprobare consiliului local şi răspunde de aplicarea acesteia;
• îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de reglementările legale specifice în vigoare.

1. Viziunea Compartimentului de asistență socială

Compartimentul de asistență socială Cojocna, în calitate de principal furnizor de servicii sociale pe plan local, se concentrează pe 2 direcţii:

• pe de o parte acordarea beneficiilor sociale prevăzute de legislaţia în vigoare,
• iar pe de altă parte furnizarea de servicii sociale adaptate nevoilor sociale identificate la nivelul comunităţii, în conformitate cu atribuţiile specifice definite de legislaţia în vigoare.

Compartimentul de asistență socială urmărește în permanență îmbunatațirea calității serviciilor prestate, dezvoltarea și diversificarea acestor servicii printr-o organizare și coordonare eficace și eficientă.

Orientarea Compartimentului de asistență socială este spre dezvoltarea colaborării cu instituții publice și alți actori sociali și spre valorificarea oportunităților oferite de organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul social.

1. Misiunea Compartimentului de asistență socială

Misiunea Compartimentului de asistență socială copilului are la bază aplicarea la nivel local a politicilor și strategiilor de asistență socială în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, domiciliate pe raza comunei Cojocna, prin acordarea beneficiilor sociale și furnizarea de servicii sociale care să răspundă nevoilor identificate.

Îndeplinirea misiunii acestui serviciu public se face cu respectarea legislației specifice administrației publice locale precum și a legislației în domeniul propriu de activitate.

Misiunea în domeniul protecției copilului-mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat eficient în dezvoltarea şi bunăstarea copilului, în vederea protecţiei şi respectării drepturilor copilului, satisfacerii nevoilor acestuia precum și a îmbunătăţirii condiției copilului şi valorizării sale în societatea românească.

1. Valorile Compartimentului de asistență socială

Viziunea și misiunea Compartimentului de asistență socială, protecția și promovarea drepturilor copilului sunt sustinute de cele două valori fundamentale:

• respectul față de toți beneficiarii serviciilor de asistență socială ai acestei instituții publice;
• încrederea și respectul față de munca salariaților Compartimentului de asistență socială

1. Scopul Compartimentului de asistență socială

Viziunea, misiunea si valorile Compartimentului de Asistență Socială sunt elementele de bază pentru atingerea scopului prioritar, respectiv menținerea funcționalitatii sociale a persoanei în comunitate, urmărind prevenirea şi combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii şi promovarea incluziunii sociale a acesteia.

Compartimentul de asistență socială și-a propus atingerea obiectivelor prin Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale acordate la nivelul Comunei Cojocna pentru perioada 2023-2028 astfel: protecţia copilului şi a familiei, protecţia persoanelor vârstnice, protecţia persoanelor cu dizabilităţi şi protecţia persoanelor cu risc de sărăcie şi marginalizare socială. Fiecare etapă de realizare a strategiei vizează: identificarea nevoilor, stabilirea obiectivelor şi realizarea planului de măsuri pentru implementarea prezentei stategii.

CAPITOLUL II

Principiile Compartimentului de asistență socială

Principiile  și  valorile  care  stau  la  baza  desfășurării  activităților   Compartimentului de asistență socială, protecția și promovarea drepturilor dopilului sunt:

• solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie;
• subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul;
• universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege;
• respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic;
• abordarea individuală, potrivit căreia  măsurile   de  asistenţă  socială   trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului.
• parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi  locale,   instituţiile  publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi

mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile;

• participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile;
• transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor;
• nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şiacţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată;
• eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat;
• eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are  la   bază  respectarea  celui mai bun raport cost-beneficiu;
• respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi;
• activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial;
• caracterul unic al dreptului la   beneficiile  de  asistenţă   socială,  potrivit  căruia  pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip;

• proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât   mai  aproape  de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă;
• complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat;
• confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află;
• echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale;
• focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora;
• dreptul la liberă alegere a furnizorului  de  servicii,  potrivit   căruia  beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditați.

Principiile în domeniul protecției copilului sunt:

1. Promovarea centrării societății pe dezvoltarea şi bunăstarea copilului.
2. Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului.
3. Universalitatea, nediscriminarea şi egalitatea de şanse.
4. Primordialitatea responsabilității părinților în creşterea şi îngrijirea copiilor şi caracterul subsidiar dar responsabil, al intervențiilor autorităților statului.
5. Promovarea parteneriatului interinstituțional și cu societatea civil.
6. Participarea şi consultarea copiilor în adoptarea deciziilor care ii privesc.

1. Asigurarea stabilității, continuității și complementarității îngrijirii personalizate acordate fiecărui copil şi primordialitatea asigurării unui mediu familial pentru copiii din sistemul de protecție specială.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, Compartimentul de asistență socială este responsabil pentru identificarea situaţiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinţi; orice separare a copilului de părinţii săi trebuie să fie precedată de acordarea sistematică a serviciilor şi prestaţiilor prevăzute de lege, cu accent deosebit pe informarea părinţilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate în baza unui plan de servicii, astfel:

• întreprinde toate masurile necesare pentru depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi, precum și pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale părinților și a violenței în familie, identificând și evaluând situațiile care impun acoradrea de servicii și prestații pentru prevenirea separării copilului de familia sa, întocmind planul de servicii pe care îl supune primarului spre aprobare, prin dispoziție;
• la sesizarea oricarei persoane fizice si juridice, sau autosesizare,   analizează și evaluează situația copiilor aflați în dificultate, din unitatea administrativ-teritorială, precum și modul de respectare a drepturilor acestora;
• asigura centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante, în baza unor fişe aprobate prin Hotărâre de Guvern;
• monitorizează copiii lipsiți în mod ilegal de elementele constitutive ale identității lor sau de unele dintre acestea şi ia de urgență toate măsurile necesare în vederea stabilirii identității lor, în colaborare cu instituțiile competente;
• realizează demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului găsit precum şi a celui părăsit de părinți;
• asigură consilierea, informarea și monitorizarea familiilor cu copii în întreținere, cu privire la exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești, asupra drepturilor copilului și asupra serviciilor disponibile pe plan local;

• trimestrial, sau ori de câte ori este cazul, vizitează copiii cu risc de separare, abuz sau neglijare la locuinta lor şi se informează despre felul în care aceştia sunt îngrijiti, despre sănătatea şi dezvoltatea lor fizică, educarea, învățarea şi pregătirea lor profesională, acordând, la nevoie, îndrumările necesare; dacă în urma vizitelor efectuate, se constată că dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului este primejduită, sesizează de îndată D.G.A.S.P.C. Cluj ;
• formulează demersuri pentru responsabilizarea și sensibilizarea   membrilor  familiei astfel încât să pregătească reintegrarea familială a copiilor care beneficiază de măsura de protecție specială, în cel mai scurt timp și în cele mai bune condiții;
• urmărește evoluția dezvoltării copilului și modul în care părinții acestuia își exercită drepturile și își îndeplinesc obligațiile cu privire la copilul care a beneficiat de o masură de protecție specială și a fost reintegrat în familia sa, întocmind rapoarte lunare pe o perioadă de minum 3 luni.

CAPITOLUL III

Prezentare generală a comunei Cojocna

     Comuna Cojocna este situată la sud-est de Municipiul Cluj-Napoca, la o distanţă de 24 km. Accesul este asigurat pe drumul european E576 până la Apahida, iar de acolo, pe distanţa a 10 km, pe drumul judeţean DJ 161 A. 

     Comuna Cojocna este una dintre cele mai mari comune ale judeţului Cluj, fiind situată în partea de est a acestuia. Din punct de vedere geografic, este situată în partea de nord-vest a Câmpiei Transilvaniei, dominând colinele înalte cu altitudini cuprinse între 300-480 de metri. Din punct de vedere morfologic, ocupă zona de contact între Masivul deluros al Feleacului şi Câmpia de coline înalte.

     Comuna Cojocna se învecinează la vest, nord-vest şi nord cu comuna Apahida, la nord-est cu comuna Căianu, la est cu comunele Suatu şi Frata, la sud cu comunele Aiton, Ceanu Mare şi Ploscoş. 

     Comuna are ca şi centru de comună localitatea Cojocna, iar în componenţa sa intră şi localităţile: 

- Boj-Cătun; 

- Boju; 

- Cara; 

- Huci;

 - Iuriu de Câmpie;

 - Morişti; 

 - Straja.

Activitatea economică de bază în comuna Cojocna este reprezentată de agricultură, astfel încât din suprafaţa totală de 13863 ha a teritoriului administrativ al comunei, terenul arabil ocupă 5659 ha, adică 40,82 % din total. 

Terenul arabil (5649 ha), împreună cu păşunile (3965 ha), fâneţele (781 ha) şi livezile şi viile (57 ha) însumează 10462 ha, adică 75,47 % din totalul teritoriului administrativ al comunei.

 Suprafaţa pădurilor comunei Cojocna este redusă, de   540 de ha, adică 3,90 % din suprafaţă totală. 

 Limitele  teritoriului admministrativ  al Comunei COJOCNA sunt  cele stabilite prin legile țãrii iar modificarea  lor  se poate  realiza doar daca esțe aprobată prin referendum local orgąnizaț în condițiile   legii.  

        Delimitarea intravilanului comunei, evidența proprietäților şi a folosinței terenurilor, disciplina şi  

modul de arnpłasare a construcțiilor se stabilesc prin planul  de amenajare a teritoriului – aprobat  prin Hotărârea  Consiliului Local COJOCNA numărul 6 /2002 adica Planul Urbanistic General şi Regulamentul local  de urbanism, şi celelalte documente sau forme de evidență stabilite prin lege, întocmite prin grija  compartimentelor de specialitate şi aprobate de cãtre autoirițäțile publice locale potrivit competențelor  legale.   

          Caile de comunicatii in raza comunei Cojocna sunt   calea ferata pe magistrala Satu Mare_Bucuresti  drumul judetean Cluj-Cojocna-Iuriu-Ceanu Mare; D.J Cluj-Pata-Boju,si drumuri comunale de legatura intre satele comunei si in sate.In raza comunei sint doua statii C.F.R , Cojocna si Boju, si o halta numita Tunel. Pe  ruta Cluj-Cojocna  populatia este transportata cu autobuze a unor firme particulare  de transport si a unor agenti economici care-si transporta proprii salariati.

Din punct de vedere economic,preocuparea de baza a cetatenilor comunei este agricultura care are o pondere de peste 90 % cu preponderenta culturile:porumb,griu ,orz,cartofi si sectorul zootehnic cu preponderenta ovine ,porcine si pasari.Activitatea comerciala se desfasoara prin unitati ale coop. de consum,firme particulare si    Baile Cojocna.Serviciile oferite populatiei in mod organizat, sint in numar foarte mic.

Numărul populației pe teritoriul comunei Cojocna nu a fost același din totdeauna, suferind fluctuații constant de-a lungul timpului, în funcție de fluctuația factorilor de ordin social, politic și istoric.

Conform ultimului recensământ în comuna Cojocna locuiesc un număr de 4429 de persoane.

Majoritatea locuitorilor sunt români (53,53%). Pe langa români exista o populatie de 18,87% de etnie rromani si 15,80% de etnie maghiara. Pentru 11.8% din populație, apartenența etnică nu este declarata.. 

Trebuie menționat faptul că Cojocna este o comună îmbătrânită cu o populație tânără redusă semnificativ, fapt cauzat de fenomenul migrațiilor masive. Toate datele de mai sus trebuie luate cu rezerva de rigoare deoarece în ultimii ani s-au produs mutații semnificative prin plecarea unei părți din populație la muncă în străinatate. Multe persoane sunt plecate în străinătate și au lasat copiii în grija bunicilor ori persoane din afara familiei. Date comensurabile despre această categorie de populație sunt mai greu de obținut deoarece nu întotdeauna migrația s-a produs pe căi legale.

 La nivel de comună există un potențial de forță de muncă nevalorificat și în acest sens trebuie făcute demersuri pentru stimularea activităților economice cu forța de muncă locală pentru ocuparea acesteia, creșterea veniturilor ei și a taxelor și impozitelor plătite către primărie. Agricultura este supra‐dimensionată, din punct de vedere al populației angajate. Unul din obiectivele principale ale strategiei naționale de ocupare a forței de muncă și ale politicilor existente în domeniu a fost reducerea ocupării forței de muncă în agricultură. Migrarea în exterior a populației rurale tinere, alături de îmbătrânirea populației rurale, conduce la un declin al forței de muncă disponibile din spațiul rural. Este evident că cea mai mare parte din populația aptă de muncă și care nu lucrează trăiește din creșterea animalelor, silvicultură și agricultură – activități de subzistență, ceea ce înseamnă o irosire de resurse. 

Comuna   COJOCNA  este membru al:  

- Asociației Comunelor din România;   

- Asociației de Dezvoltare Intercomunitară   Campia Transilvaniei ;  
-Asociației Regionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someș-Tisa

-Grupul de actiune locala GAL Campia Transilvaniei

-Asociatia Microregionala Campia Transilvaniei

-ADI Cojocna-Caianu

-ADI Cojocna-Suatu

-ADI Cojocna-Ploscos

-ADI Eco-Metropolitan Cluj

-ADI Zona Metropolitana Cluj

Comuna COJOCNA  face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a României.  

CAPITOLUL IV

ANALIZA SITUAȚIEI PRIVIND ACORDAREA PRESTAȚIILOR ȘI A SEVICIILOR SOCIALE A GRUPURILOR ȚINTĂ

1. Persoane singure și familii fără venituri sau cu venituri reduse

Prestații sociale acordate în anul 2021:

1. Ajutor social conform legii 416/2001 – 28 familii;
2. b)       Alocații pentru susținerea familiei :48 familii ;234 persoane
3. c)     Ajutoare de urgență : 2 beneficiari;
4. Ajutoare pentru încălzirea locuinței cu combustibili solizi sau lichizi pentru beneficiarii de ajutor social 28 familii ;
5.  Ajutoare pentru încălzirea locuinței cu combustibili solizi sau lichizi aprobate familiilor care nu sunt beneficiare de ajutor social 85 familii;
6. Ajutoare pentru încălzirea locuinței cu gaz 8 familii

Pentru combaterea răspândirii infecţiilor cu COVID-19 în cursul anilor 2020-2021 au fost impuse a fi întreprinse, pe termen scurt, măsuri menite a constitui structuri flexibile capabile să surprindă îndeaproape şi cu promptitudine nevoile reale de sănătate ale populaţiei din comunităţi. În acest context epidemiologic a fost necesară luarea unor măsuri, la scară naţională, pentru îndeplinirea obligaţiei statului de garantare a dreptului constituţional al cetăţenilor la ocrotirea sănătăţii, prin certificarea calităţii serviciilor de sănătate.

Având în vedere că neluarea unor măsuri urgente, cu caracter excepţional, pentru limitarea infectării cu COVID-19 în rândul populaţiei defavorizate ar fi avut un impact deosebit de grav, în principal asupra dreptului la viaţă şi, în subsidiar, asupra dreptului la sănătate al persoanelor, în considerarea faptului că aceste elemente au vizat interesul general public şi au constituit situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu a putut fi amânată, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 78 din 21 mai 2020, pe raza comunei Cojocna au fost distribuite măşti de protecţie pentru un număr total de 2170 persoane defavorizate, conform criteriilor stabilite prin ordonanța menționată anterior. 

Ținând cont de faptul că în această perioadă generată de epidemia de coronavirus SARS-CoV-2, una dintre cele mai afectate categorii de persoane este categoria  persoanelor în vârstă de 75 ani împliniţi, fără sprijin material, cu venituri la nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari, pentru care sunt necesare, pe de o parte, servicii sociale de sprijin la domiciliu, iar, pe de altă parte, de sprijin constând mai ales în asigurarea de mese calde pentru a evita manifestarea riscului de sărăcie extremă în rândul populaţiei celei mai expuse riscurilor de orice natură și având în vedere că o altă categorie de persoane afectată în mod direct de epidemia de coronavirus SARS-CoV-2 este reprezentată de persoanele fără adăpost care se află în risc de sărăcie extremă şi care reprezintă o categorie socială extrem de vulnerabilă pentru răspândirea acestui coronavirus, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 115 din 16 iulie 2020, pe raza comunei Cojocna în cursul anilor 2020-2021, un număr de aproximativ 50 persoane vârstnice au beneficiat de tichete sociale pe suport electronic pentru mese calde, acordate din fonduri externe nerambursabile, prin Programul operaţional „Ajutorarea persoanelor defavorizate“, finanţat din Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în România CCI 2014RO05FMOP001 (FEAD), aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei C (2015)7016 final din 16 octombrie 2015, Decizia de punere în aplicare a Comisiei C (2017)1086 din 20 februarie 2017, Decizia C (2020) 347 final din 21 ianuarie 2020, de modificare a Deciziei de punere în aplicare a C (2014) 9102.

În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 84 din 21 mai 2020, în cursul anului 2021, pe raza comunei Cojocna un număr de 461 persoane au beneficiat de pachete cu produse de igienă și pachete cu ajutoare alimentare.

Categoriile de persoane cele mai defavorizate care au beneficiat de ajutoare alimentare și produse de igienă au fost:

1. familiile şi persoanele singure cărora le este stabilit, prin dispoziţie scrisă a primarului, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
2. familiile beneficiare de alocaţie pentru susţinerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
3. persoanele/familiile aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente, definite conform prezentei ordonanţe de urgenţă, şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, precum şi persoanele care locuiesc în aşezările informale

1. Persoane adulte cu dizabilități

Pe raza comunei Cojocna există un număr de 141 persoane adulte si copii încadrate în grad de handicap dintre care 63 persoane încadrate cu handicap grav cu drept la asistent personal, 20 persoane încadrate cu handicap grav fara asistent personal, 58 persoane încadrate cu handicap accentuat și 16 persoane cu handicap mediu.

Asistenții personali au calitatea de salariați ai primăriei comunei și asigură persoanei cu handicap grav, la domiciliul acesteia, îngrijirea și supravegherea necesară.

1. Copii aflați în situații de risc social

La nivelul Primăriei Cojocna a fost înființată prin H.C.L. nr. .............. Comisia Comunitară Consultativă privind Protecția Drepturilor Copilului, în  conformitate cu prevederile Legii. Nr. 272/2004 republicată privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Pe raza comunei Cojocna  există un număr de 23 de copii aflați în situații de risc care sunt îngrijiți în 7 familii și beneficiază de monitorizare, informare și consiliere primară în vederea prevenirii separării copiilor de părinții săi.

Comuna Cojocna se confruntă în ultimii ani cu un fenomen din ce în ce mai des întâlnit, acela al destrămării familiilor ca urmare  a migraţiei  părinţilor   pentru  a munci în  străinătate.   Acest  fenomen   afectează    dezvoltarea   psiho-socială   a    copiilor rămaşi fără supravegherea necesară, dar mai  ales   fără  suport  şi   afectivitate  părintească. Principalele dificultăţi se referă la modul de relaţionare cu colegii, la îndeplinirea sarcinilor şcolare, la apariţia unor probleme de disciplină, la scăderea rezultatelor la învăţătură. Toate acestea pot cauza marginalizare, schimbarea anturajului de prieteni, deseori nefast pentru copil.

În vederea identificării cazurilor de copii lipsiţi de supravegherea/grija ambilor părinţi sau  a   părintelui   din   familia    monoparentală,   în   cadrul   Compartimentului  de asistență socială protecția și promovarea drepturilor copilului Cojocna s-au demarat acţiuni sistematice cu implicarea instituţiei de învăţământ din comună astfel:

• identifică, monitorizează și ține evidența copiilor ai caror parinți sunt plecați la muncă în străinătate, realizând fișa de identificare a riscurilor și fișa de observație;
• asigură acțiuni de informare la nivelul comunității în ceea ce priveste posibilitățile legale de care pot dispune parinții care pleacă la muncă în străinătate, în vederea asigurării protecției fizice și juridice a copiilor care urmează să rămână în țară ;
• eliberează dovada prin care se certifică faptul că, părinții care pleacă la muncă în străinătate și au copii în întreținere au notificat Compartimentului de asistență socială protecția și promovarea drepturilor copilului Cojocna cu privire la acest lucru;
• asigură  şi   organizează   activitatea   de    primire   a   solicitărilor   privind beneficiile de asistenţă socială;

• organizează și realizează activitatea de prevenire a separării copilului de familia       sa;
• identifică şi evaluează situaţiile care impun acordarea de servicii şi/sau prestaţii pentru prevenirea separării copilului de familia sa;
• asigură consilierea şi informarea familiilor cu copii în întreţinere asupra drepturilor şi obligaţiilor acestora, asupra drepturilor copilului şi asupra serviciilor disponibile pe plan local;

Cu siguranţă, numărul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate este mai mare, țținând cont de faptul că o parte dintre aceşti părinţi nu anunţă acestă intenţie la serviciul public local. În comuna Cojocna se înregistrează o rată scăzută de prezentare la autorităţile administraţiei publice locale a celor care pleacă la muncă în străinătate, pentru anunţarea acestui fapt, conform legislaţiei în vigoare, comparativ cu numărul de cazuri identificate.

Număr copii beneficiari de măsură de protecție specială în conformitate cu prevederile legislației în vigoare privind promovarea și protecția drepturilor copilului:

• Tutelă: 1 copii care sunt îngrijiți într-o familie;
•           Plasament rezidențial: 2 copii 

         Pe raza comunei Cojocna există un număr de 4  mame minore care beneficiază de consiliere primară, informare și monitorizare în conformitate cu prevederile legislației în vigoare privind potecția și promovarea drepturilor copilului.

În ceea ce priveşte riscul de a abandona şcoala obligatorie, la nivel naţional, acesta sporeşte foarte mult pentru următoarele categorii de copii: cei încadrați în grad de handicap fizic sau psihic

Abandonul şcolar apare îndeosebi în familiile dezorganizate, cu condiţii materiale precare şi nivel de trai scăzut, unde lipsa interesului pentru şcoală atât din partea părinţilor, cât şi a copiilor, nesupravegherea lor de către părinţi, fie prin lipsa de autoritate a acestora, fie prin plecarea lor la muncă în străinătate sunt tot atâţia factori covârşitori ce sporesc amploarea fenomenului abandonului şcolar. O altă parte a copiilor abandonează şcoală pentru că provin din familii cu părinţi alcoolici, divorţaţi sau decedaţi, situaţii în care aceştia nu mai pot să constituie un model educativ pozitiv.

Accesul la învăţământul primar şi liceal de bază în România este obligatoriu şi gratuit (până la clasa a X- a, adică la vârsta de 16 ani). Cu toate acestea, chiar daca familiile sunt scutite de plata taxelor şcolare pe perioada învăţământului obligatoriu, există costuri suplimentare pe care familiile cu venituri modeste nu şi le pot permite (de exemplu, îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, cărţi alternative, transport etc.).

În cadrul Școlii Gimnaziale Cojocna sunt înscrişi un număr de aproximativ ........ elevi. Dintre acești copii un număr de ..... urmează învățământul preșcolar 

        Din nefericire, rata abandonului şcolar este mare. Personalul compartimentului de asistenţă socială colaborează permanent cu unitatea şcolară şi cu personalul postului de poliţie din comună; au fost efectuate vizite la domiciliul familiilor în vederea responsabilizării părinţilor şi conştientizarea acestora, cu privire la efectul pe termen lung a abandonului şcolar (riscând ca elevii, pe fondul unui context social defavorabil să se confrunte cu mari dificultăţi de reintegrare socială).

IV. 4 Analiza SWOT - Analiza Punctelor Tari, Punctelor Slabe, Oportunităţilor şi Ameninţărilor

CAPITOLUL V

OBIECTIVE, GRUPUL ȚINTĂ ȘI PROBLEMELE SOCIALE ALE CATEGORIILOR CUPRINSE ÎN GRUPUL ȚINTĂ

1. Obiectiv

Obiectiv general

Înființarea și dezvoltarea unui sistem realist și eficient de servicii sociale la nivelul localității, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, creșterea calității vieții, tratament egal, nediscriminare și dreptul la o viață demnă pentru toți locuitorii comunei Cojocna.

Obiective specifice:

1. Implementarea unitară și coerentă a prevederilor legale din domeniul asistenței sociale, corelate cu nevoile și problemele sociale ale grupului țintă (categoriilor de beneficiari);
2. Înființarea și actualizarea continuă a unei baze de date care să cuprindă date privind beneficiarii (date de contact, vârstă, nivel de pregătire școlară și profesională, adrese de domiciliu etc), date privind beneficiile sociale acordate (ajutoare sociale, ajutoare de urgență, ajutoare pentru încălzire, ajutoare materiale, alocații de susținere etc), cuantumul și data acordării acestora, precum și alte informații relevante pentru completarea bazei de date;
3. Înființarea și implementarea unui sistem armonizat, integrat și performant de furnizare a tuturor categoriilor de servicii sociale la nivelul comunei Cojocna;
4. Mediatizarea, informarea locuitorilor comunei în vederea responsabilizării acestora pentru prevenirea separării copilului de părinţi şi susţinerea familiilor pentru creşterea, sprijinirea şi educarea propriilor copii;
5. Mediatizarea, informarea şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la protecţia şi promovarea drepturilor copilului, printr-un program de campanii.
6. Realizarea unor parteneriate public-public, public-privat cu alte autorități sau instituții publice, ONG-uri, centre sociale etc. adaptate nevoilor sociale și resureslor disponibile la nivelul comunei Cojocna;
7. Dezvoltarea unor atitudini proactive și participative în rândul populației comunei și a beneficiarilor de servicii sociale.

8. Grupuri țintă

La nivelul comunei Cojocna a fost identificat un grup țintă (categorii de beneficiari), după cum urmează:

• A. Copii și familii aflate în dificultate;
• Persoane vârstnice;
• Persoane încadrate în grad de handicap;
• Alte persoane în situații de risc social.

1. Copii și familii aflate în dificultate:
   • Ø        Copii aflați în situație de separare de părinții lor;
   • Ø        Copii cu părinți plecați la muncă în străinătate;
   • Ø        Victime ale violenței în familie;
   • Ø        Familii tinere;
   • Ø        Familii monoparentale;
   • Ø        Mame minore;
   • Ø         Copii care săvârșesc fapte penale.
   • Resurse financiare insuficiente și dificultăți în gestionarea lor;
   • Dificultăți în găsirea unui loc de muncă;
   • Lipsa locuinței;
   • Familii cu un climat social defavorabil;
   • Abandon școlar și delincvența juvenilă;
   • Probleme de sănătate.
     • B.         Persoane vârstnice
   • Ø        Sănătatea precară;
   • Ø        Venituri mici în raport cu necesitățile zilnice;
   • Ø        Izolare, singurătate;
   • Ø        Capacitatea scăzută de autogospodărire;
   • Ø        Un număr insuficient de locuri în centrele de asistență medico-socială din județ.
     • C.         Problemele sociale ale persoanelor încadrate în grad de handicap:
       • Ø   Lipsa locurilor de muncă;
       • Ø   Lipsa profesioniștilor în servicii specializate;
       • Ø   Atitudinea discriminatorie a societății;
       • Ø   Situația materială precară;
       • Ø   Lipsa centrelor rezidențiale de zi, specializate pe tipuri de handicap.
     • D.                                    Probleme ale persoanelor aflate în situații de risc social:
       • Sărăcia;
       • Familii dezorganizate;
       • Condiții improprii de locuit;
       • Delicvență;
       • Mentalitatea greșită cu privire la importanța educației și obținerea unui loc de muncă.

1. Tipuri de servicii sociale

Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri diverse, în funcție de specificul activității/activităților derulate și de nevoile particulare ale fiecărei categorii de beneficiari. Servciile sociale au caracter proactiv și presupun o abordare integrată a nevoilor persoanei, în relație cu situația socio- econoimică, starea de sănătate, nivelul de educație și mediul social de viață al acesteia.

Tipurile de servicii sociale identificate la nivelul comunei Cojocna, care vor fi acordate beneficiarilor cuprinși în grupul țintă, în intervalul 2023-2028, sunt:

1. După scopul serviciului: servicii de asistență și suport pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială etc;
2. După categoriile de beneficiari: servicii sociale destinate copilului și/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice, victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoane cu diferite adicții, respectiv consum de alcool, jocuri de internet etc., persoanelor sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate, aflate în supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru aparținătorii beneficiarilor;
3. După regimul de asistare: servicii sociale cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidențiale, locuințe protejate, adăposturi de noapte etc (existente la nivel de județ); servicii sociale fără cazare, centre de zi, centre și/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine sociale, servcii mobile de acordare a hranei (existente la nivel de județ).
4. După locul de acordare serviciile sociale se asigură :
   • La domicliul beneficiarului:
   • În centre de zi;
   • În centre rezidențiale;

• La domiciliul persoanei care acordă serviciul;
• În comunitate.
  1. După regimul de acordare, în regim normal și regim special:
     • Servcii acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale;
     • Servicii acordate în regim special cu eligibilitate și accesibilitate exstinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocrație redusă și un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiar doar în condițiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de alcool, victime ale violenței în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiarii;
     • Categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.

Capitolul VI

PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE ACORDATE LA NIVELUL COMUNEI COJOCNA, JUDEȚUL CLUJ, PENTRU PERIOADA 2023-2028

Întrucât prezenta strategie este concepută pe o perioadă de 5 ani, obiectivul general și obiectivele specifice stabilite vor fi atinse treptat, în funcție de priorități, pe baza următorului plan de acțiune:

Obiectiv general

Înființarea și dezvoltarea unui sistem realist și eficient de servicii sociale la nivelul localității, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, creșterea calității vieții, tratament egal, nediscriminare și dreptul la o viață demnă pentru toți locuitorii comunei Cojocna.

CAPITOLUL VII 

MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Conform prevederilor art.118, alin. 4 al legii nr. 292/2011 a asistenței sociale, monitorizarea și evaluarea implementării strategiei prezente, respectiv a Planului anual de acțiune constă, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor propuse. În acest sens se vor elabora instrumente de monitorizare și evaluare a planurilor anuale de acțiune, precum și atingerii obiectivelor operaționale prevăzute în strategie.

Instrumentele de monitorizare se vor elabora după aprobarea Strategiei prin hotărârea Consiliului Local Cojocna precum și a planului anual de acțiune. Acestea vor avea indicatorii, în termeni cantitativi și /sau calitativi.

Monitorizarea și evaluarea se va realiza în mod periodic și anual de către reprezentanții Compartimentului de Asistență Socială Cojocna

Strategia locală privind serviciile sociale și Planul anual de acțiune vor fi supuse revizuirii ori de câte ori va fi necesar în funcție de noile situații apărute.