Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Investiția I.1 – Mobilitate urbană durabilă, subinvestiția I.1.3 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – puncte de reîncărcare

vehicule electrice

Titlu apel proiect

Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde în comuna Horoatu Crasnei – achiziție și instalare puncte de reîncărcare vehicule electrice

1.

Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.)

Localizare: 

• Comuna Horoatu Crasnei este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, în depresiunea Șimleului, la poalele munților Meseș.
• Comuna Horoatu Crasnei este localizată la o distanta de 26 km de reședința județului, municipiul Zalău și este delimitată de următoarele vecinătăți:
• la nord comuna Crasna
• la nord est comuna Meseșenii de Jos
• la sud est comuna Buciumi
• la sud vest comuna Cizer
• la sud cu comuna Almaș și cu Comuna Fildu de Jos
• la vest comuna Bănișor
• Cea mai apropiată așezare urbană este Șimleul Silvaniei, oraș situat la 22 km urmat de municipiul Zalău, la o distanta de 26 km.
• Comuna are patru sate în componența sa: 
• HOROATU CRASNEI – reședința comunei 
• STÎRCIU –aflat la o distanță de 5,4 km față de primăria comunei 
• HUREZ –aflat la o distanță de 7,8 km față de primăria comunei 
• ŞEREDEIU –aflat la o distanță de 6 km față de primăria comunei 

Date statistice:

• Suprafața teritoriului administrativ al comunei este de 8439 ha, din care 4710 ha teren agricol, reprezentând 55,81 % din totalul suprafeței
• Conform datelor furnizate de ultimul recensământ al populației României din anul 2011, populația comunei Horoatu Crasnei era de 2.485 locuitori, din care 1.205 de sex masculin și 1.280 de sex feminin 
• Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor este reprezentată de români, urmată de maghiari și romi. Pentru circa 4,19 % din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
• Conform ultimului recensământ s-a înregistrat un număr de 1472 locuințe convenționale, dintre care: 1459 locuințe private, 5 locuințe/clădiri de stat și 8 a cultelor religioase, numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației fiind de 2,42 .
• Pe raza teritoriului administrativ al comunei Horoatu Crasnei funcționează 4 instituții de învățământ ( două grădinițe cu un număr 61 de preșcolari și două scoli gimnaziale, clasele I – VIII, cu un număr de 165 elevi, sub îndrumarea unui număr de 28 de cadre didactice ), după cum urmează:
• Grădinița cu program normal Horoatu Crasnei
• Grădinița cu program normal Stârciu
• Școala Gimnazială cu clasele 0-VIII, sat Horoatu Crasnei
• Școala Gimnazială cu clasele 0-VIII, sat Stârciu
• În comuna Horoatu Crasnei există două dispensare medicale umane, deservite de un medic de familie și un asistent medical, și un cabinet stomatologic, în localitatea de reședință
• Activitatea economică
• Profilul economic al comunei este marcat în mod deosebit de activități în legumicultură, pomicultură, agricultură și creșterea animalelor .
• În paralel cu activitatea agricolă, economia comunei este completată și de alte activități cu caracter comercial, prestări de servicii și comerț, cum ar fi fabrica de săpun de pe raza comunei .
• Agricultura
• Principala activitate economică a comunei Horoatu Crasnei este reprezentată de legumicultură, pomicultură, agricultură și zootehnie, acestea fiind practicate inclusiv de o mare parte din personalul salariat în diferite domenii de activitate .
• Din totalul suprafeței teritoriului administrativ al comunei, 55,81 % este reprezentat de terenurile agricole.

2.

Necesitatea și oportunitatea investiției pentru care se aplică

Context global și european:

La nivel global politicile de dezvoltare durabilă s-au concretizat într-un demers strategic mai larg al Națiunilor Unite, respectiv Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030 (UNSDG2030).

Acestea au fost definite în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ, un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social și de mediu.

Prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat, subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin

îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un caracter strategic.

DECLARAȚIA MINISTERIALĂ DE LA GENEVA PE LOCUIRE ȘI DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ susține prioritățile Agendei Urbane Habitat III și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. În cadrul declarației sunt evidențiate provocări precum: accesibilitatea locuințelor (din punct de vedere financiar, schimbările climatice, întărirea legăturilor urban-rural și planificarea orientată către cetățean. Pentru a preîntâmpina aceste provocări, prin Declarația de la Geneva sunt promovate printre altele și următoarele:

• Integrarea provocărilor de mobilitate și sănătate publică în procesul de planificare;
• Orașe verzi, compacte și reziliente.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU la nivel mondial, destinate politicilor de dezvoltare urbană durabilă au fost adoptate în cadrul Conferinței Habitat III a ONU sub denumirea de NOUA AGENDĂ URBANĂ. Aceasta conține orientările necesare pentru ca orașele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai ecologice, mai sigure și mai prospere.

Pactul Verde European (European Green Deal) reprezintă strategia post-2020 a Uniunii Europene și este parte din demersurile Comisiei Europene de a implementa Agenda 2030 a Națiunilor Unite. Prin Pactul Verde European, UE a stabilit o agendă ambițioasă pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, sprijinind tranziția către o economie verde și circulară competitivă, decuplată de utilizarea resurselor neregenerabile. Pactul Verde European include un set de măsuri legislative, acțiuni și mecanisme de finanțare care acoperă domeniile: energie durabilă, economie circulară, transport curat, natură și biodiversitate, alimentație și agricultură, finanțe ecologice și industrie. Pactul este susținut de un plan de acțiune concret și de un angajament privind transformarea obiectivelor în obligații din punct de vedere juridic, prin Legea europeană privind clima. 

Printre principalele provocări ale următoarei decade, transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului Verde European, se regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prezentul proiect:

• MOBILITATEA DURABILĂ | Reducerea emisiilor de carbon ca urmare a transportului trebuie să fie de cel puțin 90% pentru a contribui semnificativ la atingerea obiectivelor privind neutralitatea climatică.
• Comisia Europeană are în plan să adopte o strategie pentru susținerea mobilității inteligente și durabile, având în centru nevoile utilizatorilor și încurajarea mijloacelor alternative de transport, nepoluante, mai sigure și accesibile

Contextul național:

Proiectul se încadrează în următoarele strategii naționale:

• STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI (SDTR), obiectivul: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive; SDTR prevede următoarele măsuri ce vizează în mod direct dezvoltarea județului Sălaj și a localităților componente: Extinderea pistelor de biciclete care să facă legătura între centrul urban și zona de influență urbană, inclusiv înființarea de stații de închiriere și dotarea autobuzelor cu suporturi de biciclete;

Contextul regional:

STRATEGIA REGIONALĂ DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ ȘI ORAȘE INTELIGENTE A REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST 2021-2027: OS6 SISTEM DE TRANSPORT OPTIMIZAT CONTINUU CARE SUSȚINE DEPLASĂRILE CU EMISII REDUSE. 

• Infrastructura de încărcare vehicule electrice este încă subdimensionată. Doar în Cluj-Napoca și Oradea există un număr mai mare de stații. Lipsesc însă astfel de facilități în parcările rezidențiale ale locuințelor colective. De asemenea, doar Cluj-Napoca ia măsuri pentru a asigura electrificarea flotei locale de taxiuri.

Măsuri propuse în Strategie de interes pentru proiect (OS7) sunt:

• Dezvoltarea facilităților de încărcare vehicule electrice

Context județean:

Necesitatea și oportunitatea investițiilor din domeniul transportului verde, specific stațiilor de încărcare, este dată de mai mulți factori.

Proiectul Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde în comuna Horoatu Crasnei – achiziție și instalare puncte de reîncărcare vehicule electrice se conformează obiectivelor, domeniilor de intervenție și direcțiilor de acțiune ale Strategiei de Dezvoltare economico-socială a județului Sălaj[1], după cum urmează:

• OS Conectivitate fizică și digitală ridicată cu următoarele direcții de acțiune:
• Promovarea unei mobilități durabile la nivel județean și local prin încurajarea utilizării de
• mijloace de transport în comun verzi, crearea infrastructurii velo ca alternativă la transportul
• public în comun și la autoturism, precum și crearea sistemului de bike-sharing, conectarea
• infrastructurii velo cu zone naturale de interes turistic din județ

Context județean:

ale Strategiei de dezvoltare locală a Comunei Horoatu Crasnei pentru perioada 2021- 2027, Prioritatea 2: creşterea accesibilităţii regiunii, a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi a informaţiilor, 2.1 Dezvoltarea unui sistem de transport durabil şi sustenabil, actiunea 2.1.2 Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabil/sustenabil, inclusiv a planurilor de mobilitate urbană integrată.

3.

Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local

Proiectul Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde în comuna Horoatu Crasnei – achiziție și instalare puncte de reîncărcare vehicule electrice se conformează obiectivelor, domeniilor de intervenție și direcțiilor de acțiune ale Strategiei de Dezvoltare economico-socială a județului Sălaj și ale Strategiei de dezvoltare locală a Comunei Horoatu Crasnei. 

Proiecte deja implementate la nivel local sunt::

• Reabilitarea căminului cultural din Șeredeiu;
• CONSTRUIREA UNUI CENTRU DE INFORMARE ȘI MARKETING TURISTIC
• Înființare Centru de zi pentru copii în Stârciu

4.

Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local

Investiția propusă este în acord și corelare cu documentele strategice de prioritizare ale investițiilor și nu se suprapune peste lucrări situate în aceeași fază de realizare.

5.

Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare

Solicitantul a optat pentru accesarea investițiilor cuprinse pe linia de investiții: I.1.3 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – puncte de reîncărcare vehicule electrice. 

Proiectul este corelat cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare care vor susține reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intraregional și intra-județean.

6.

Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții

IMPACT ŞI BENEFICII

• Schimbarea mentalităţii posesorilor de vehicule actuali şi viitori, pentru înlocuirea parţială şi treptată a vehiculelor convenţionale cu alte tipuri de motorizare, respectiv electrice, şi moduri alternative de transport
• Reducerea zgomotului rutier din comună prin promovarea vehiculelor nepoluante și inlocuirea treptata a acestora datorita beneficiilor existente la nivel de comună
• Reducerea dependentelor de sursele neregenerabile (automobilul generează 25% din consumul mondial de petrol);
• Reducerea emisiilor de CO2 în atmosferă ca urmare a reducerii consumului de combustibili convenţionali
• Oferirea unui model de bună practică pentru alte instituţii publice de la nivel local, regional și național
• Promovarea unui transport modern, sustenabil, mai puțin poluant, eficient energetic și economic;
• Integrarea noului sistem de electromobilitate în aspecte mai ample de planificare locală şi realizarea de investiţii colaterale în sectorul public de transport

7.

Modul de îndeplinire a condițiilor aferente investițiilor

Investiția propusă prin prezenta solicitare respectă condițiile de eligibilitate prevăzute în cadrul Anexei 1 la Ghidul solicitantului pentru Componenta 10- Fondul Local, atât cele referitoare la solicitant, eligibilitatea activităților și cheltuielilor, condițiile generale de eligibilitate și condiția privind includerea stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice, astfel:

Privind eligibilitatea solicitantului:

 I. Solicitantul investiției este comuna Horoatu Crasnei eligibilă astfel pentru:

• I.1 Intervenții pentru mobilitatea urbană verde
• ü  I.1.3 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – puncte de reîncărcare vehicule electrice

II. Privind eligibilitatea activităților și cheltuielilor

Ținta vizează numărul de puncte de reîncărcare a vehiculelor electrice ce vor fi amplasate în locuri accesibile publicului, în zonele stabilite de Planul urbanistic general al localității drept zone pentru locuințe/zone mixte/zone servicii/zone comerciale/zone transporturi (cât mai aproape de locuitori - pentru limitarea nevoilor de deplasare). De asemenea, se recomandă amplasarea acestor puncte de reîncărcare în punctele multimodale, astfel încât să încurajeze navetiști să își lase autovehiculele personale în aceste puncte și să își continue deplasarea utilizând transportul public.

Proiectul propune activități eligibile din conform Ghidului și anume:

• ü  Achiziția de echipamente;
• ü  Lucrări de amenajare a terenurilor (inclusiv asigurarea numărului minim de locuri de parcare raportat la numărul punctelor de reîncărcare vehicule electrice) unde vor fi amplasate echipamentele;
• ü  Montajul și branșarea echipamentelor.

B. Condiții ce trebuie îndeplinite:

• La fiecare UAT stabilit se va asigura ca 25% din numărul de puncte de reîncărcare a vehiculelor electrice să aibă o capacitate minimă de 50 kw.
• Asigurarea terenului necesar amplasării punctelor de reîncărcare a vehiculelor electrice – ce este amplasat în domeniul public al UAT.
• Asigurarea unei capacități de funcționare a stațiilor de reîncărcare a vehiculelor electrice;
• Respectarea cerințelor proiectului tip. (Proiectul tip va fi pus la dispoziția beneficiarilor înainte de data semnării contractelor de finanțare);
•  Alinierea obligatorie a investițiilor cu Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă/Strategiile Integrate de Dezvoltare Urbană/Planurile Urbanistice Generale, aprobate sau în curs de elaborare /aprobare;
•  Asigurarea acoperirii cu serviciile de mobilitate urbană din zona funcțională și zona periurbană. Asigurarea prioritizării și promovării transportului public prin planificarea benzilor și traseelor dedicate autobuzelor, pe arterele cele mai frecventate/ aglomerate, inclusiv prin sisteme inteligente de transport;
• Deținerea unui contract de servicii publice cu operatori economici în concordanță cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1370/2007;
•  

Indicatorii obiectivului de investiții

• Număr de puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice în funcțiune.

Notă: Punctele de reîncărcare lente (22kw) sunt recomandate a fi amplasate în apropierea zonelor rezidențiale, mai ales în zonele unde sunt identificate puncte cu surplus de energie, astfel încât branșarea acestora să nu necesite consturi suplimentare și să nu încarce rețeaua. Pentru punctele de reîncărcare rapide (50kw) se recomandă amplasarea lor în zonele de tranzit (centurile localităților) unde necesarul de reîncărcare rapidă este mare și unde se poate asigura o putere

ridicată a energiei electrice.

Investiția propusă respectă condițiile ce trebuie îndeplinite prin realizarea unei puncte de reîncărcare.

Soluția tehnică adoptată pentru realizarea investiției se va încadra și va respecta criteriul DNSH, să nu aducă impact semnificativ asupra mediului.

III. Privind condițiile generale de eligibilitate

      Beneficiarul își asumă prin completarea declarației de angajament ( Model B), a celorlalte anexe și a cererii de finanțare, dovada capacității de cofinanțare a proiectului, cât și condițiile de încadrarea valorii în valoarea maximă eligibilă, încadrarea în perioada de eligibilitate a programului dar și respectarea principiilor de dezvoltare durabilă și a principiului esențial DNSH.

8.

Descrierea procesului de implementare

Pentru implementarea proiectului, Solicitantul va realiza următoarele activități:

A1. Derularea achiziției si montajul stațiilor de reîncărcare pentru autovehiculele electrice

A2. Realizarea activității de informare și publicitate obligatorie

A3. Management de proiect

Detalierea activităților menționate se regăsește mai jos:

A1. Derularea achiziției si montajul stațiilor de reîncărcare pentru autovehiculele electrice

MDLPA va efectua o achiziție centralizată iar UAT vor asigura montarea și funcționarea echipamentelor.

În termen de perioada de implementare, Solicitantul va prezenta următoarele:

• Dovada dreptului de proprietate;
• Dovada racordării la rețeaua publică de distribuție a energiei electrice;
• Dovada funcționării infrastructurilor realizate/instalate. 

A2. Realizarea activității de informare și publicitate obligatorie

Solicitantul va sigura măsurile de informare și publicitate privind operațiunile finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență, definite în conformitatea cu prevederile art.34 din Regulamentul (UE) nr.2021/241 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea Manualului de Identitate Vizuală (MIV).Măsurile de informare și publicitate sunt obligații stipulate în cadrul Acordului de Finanțare semnat între MIPE și MDLPA, în calitate de coordonator de reforme/investiții.

Suma neeligibilă prevăzută pentru această activitate este de 2000 lei fără TVA. 

A5. Management de proiect

Managementul de proiect va fi asigurat de personalul UAT prin intermediul departamentelor specializate ale Comune: achiziții, financiar, urbanism etc. 

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

9.

Alte informații

Nu este cazul