Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Investiția I.3 – Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii

publice de către unitățile administrativ-teritoriale

Titlu apel proiect

Reabilitare moderată a sediului primăriei Comunei Horoatu Crasnei pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice către populație

1.

Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.)

Localizare: 

• Comuna Horoatu Crasnei este situată în partea sud-vestică a județului Sălaj, în depresiunea Șimleului, la poalele munților Meseș.
• Comuna Horoatu Crasnei este localizată la o distanta de 26 km de reședința județului, municipiul Zalău și este delimitată de următoarele vecinătăți:
• la nord comuna Crasna
• la nord est comuna Meseșenii de Jos
• la sud est comuna Buciumi
• la sud vest comuna Cizer
• la sud cu comuna Almaș și cu Comuna Fildu de Jos
• la vest comuna Bănișor
• Cea mai apropiată așezare urbană este Șimleul Silvaniei, oraș situat la 22 km urmat de municipiul Zalău, la o distanta de 26 km.
• Comuna are patru sate în componența sa: 
• HOROATU CRASNEI – reședința comunei 
• STÎRCIU –aflat la o distanță de 5,4 km față de primăria comunei 
• HUREZ –aflat la o distanță de 7,8 km față de primăria comunei 
• ŞEREDEIU –aflat la o distanță de 6 km față de primăria comunei 

Date statistice:

• Suprafața teritoriului administrativ al comunei este de 8439 ha, din care 4710 ha teren agricol, reprezentând 55,81 % din totalul suprafeței
• Conform datelor furnizate de ultimul recensământ al populației României din anul 2011, populația comunei Horoatu Crasnei era de 2.485 locuitori, din care 1.205 de sex masculin și 1.280 de sex feminin 
• Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor este reprezentată de români, urmată de maghiari și romi. Pentru circa 4,19 % din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
• Conform ultimului recensământ s-a înregistrat un număr de 1472 locuințe convenționale, dintre care: 1459 locuințe private, 5 locuințe/clădiri de stat și 8 a cultelor religioase, numărul mediu de persoane pe o gospodărie a populației fiind de 2,42 .
• Pe raza teritoriului administrativ al comunei Horoatu Crasnei funcționează 4 instituții de învățământ ( două grădinițe cu un număr 61 de preșcolari și două scoli gimnaziale, clasele I – VIII, cu un număr de 165 elevi, sub îndrumarea unui număr de 28 de cadre didactice ), după cum urmează:
• Grădinița cu program normal Horoatu Crasnei
• Grădinița cu program normal Stârciu
• Școala Gimnazială cu clasele 0-VIII, sat Horoatu Crasnei
• Școala Gimnazială cu clasele 0-VIII, sat Stârciu
• În comuna Horoatu Crasnei există două dispensare medicale umane, deservite de un medic de familie și un asistent medical, și un cabinet stomatologic, în localitatea de reședință
• Activitatea economică
• Profilul economic al comunei este marcat în mod deosebit de activități în legumicultură, pomicultură, agricultură și creșterea animalelor .
• În paralel cu activitatea agricolă, economia comunei este completată și de alte activități cu caracter comercial, prestări de servicii și comerț, cum ar fi fabrica de săpun de pe raza comunei .
• Agricultura
• Principala activitate economică a comunei Horoatu Crasnei este reprezentată de legumicultură, pomicultură, agricultură și zootehnie, acestea fiind practicate inclusiv de o mare parte din personalul salariat în diferite domenii de activitate .
• Din totalul suprafeței teritoriului administrativ al comunei, 55,81 % este reprezentat de terenurile agricole.

2.

Necesitatea și oportunitatea investiției pentru care se aplică

Sectorul energetic este considerat ca fiind unul strategic, fundament pentru economie și furnizor de securitate națională. Acest sector aduce anual un aport considerabil în economia națională, având impact atât în creșterea PIB-ului, cât și în dezvoltarea teritorială. 

Sectorul clădirilor este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie la nivel național. Consumul final de energie în sectorul de construcții reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice.

Sectorul rezidențial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, școli, spitale, spații comerciale și alte clădiri nerezidențiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală. De asemenea, sectorul clădirilor emite și cele mai

multe emisii cu gaze de efect de seră. Astfel, investițiile în renovarea fondului existent de clădiri în vederea creșterii performanței energetice permite importante economisiri de energie și reducerea vizibilă a gazelor cu efect de seră și reprezintă una dintre cele mai semnificative investiții care poate fi realizată în sprijinul tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. 

Conform Strategiei naționale de renovare pe termen lung, sectorul public ar trebui să aibă un rol demonstrativ și să-și asume rolul de lider prin îmbunătățirea eficienței energetice prin renovarea a 8,25 milioane mp (26%) de clădiri publice până în 2030.

Context global și european:

La nivel global politicile de dezvoltare durabilă s-au concretizat într-un demers strategic mai larg al Națiunilor Unite, respectiv Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite 2030 (UNSDG2030).

Acestea au fost definite în cadrul Summit-ului privind dezvoltarea din septembrie 2015, în urma căruia a rezultat AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ, un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social și de mediu.

Prin intermediul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru orizontul de timp 2030 în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei. Așa cum era de așteptat, subiectele de mediu și cele privind reducerea disparităților prin

îmbunătățirea infrastructurii și a accesului la servicii mai bune pentru toți cetățenii au primit un caracter strategic.

DECLARAȚIA MINISTERIALĂ DE LA GENEVA PE LOCUIRE ȘI DEZVOLTARE URBANĂ DURABILĂ susține prioritățile Agendei Urbane Habitat III și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. În cadrul declarației sunt evidențiate provocări precum: accesibilitatea locuințelor (din punct de vedere financiar, schimbările climatice, întărirea legăturilor urban-rural și planificarea orientată către cetățean. Pentru a preîntâmpina aceste provocări, prin Declarația de la Geneva sunt promovate printre altele și următoarele:

• Integrarea provocărilor de mobilitate și sănătate publică în procesul de planificare;
• Orașe verzi, compacte și reziliențe.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU la nivel mondial, destinate politicilor de dezvoltare urbană durabilă au fost adoptate în cadrul Conferinței Habitat III a ONU sub denumirea de NOUA AGENDĂ URBANĂ. Aceasta conține orientările necesare pentru ca orașele din toată lumea să fie mai favorabile incluziunii, mai ecologice, mai sigure și mai prospere.

Pactul Verde European (European Green Deal) reprezintă strategia post-2020 a Uniunii Europene și este parte din demersurile Comisiei Europene de a implementa Agenda 2030 a Națiunilor Unite. Prin Pactul Verde European, UE a stabilit o agendă ambițioasă pentru a atinge neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050, sprijinind tranziția către o economie verde și circulară competitivă, decuplată de utilizarea resurselor

neregenerabile. Pactul Verde European include un set de măsuri legislative, acțiuni și mecanisme de finanțare care acoperă domeniile: energie durabilă, economie circulară, transport curat, natură și biodiversitate, alimentație și agricultură, finanțe ecologice și industrie. Pactul este susținut de un plan de acțiune concret și de un angajament privind transformarea obiectivelor în obligații din punct de vedere juridic, prin Legea europeană privind clima. 

Printre principalele provocări ale următoarei decade, transpuse în seturi de măsuri de politică în cadrul Pactului Verde European, se regăsesc o serie de elemente direct relevante pentru prezentul proiect:

• CONSTRUIREA ȘI RENOVAREA | Creșterea eficienței energetice a clădirilor reprezintă o oportunitate atât prin prisma consumului de energie, cât și prin cea a susținerii economiilor locale, antrenând sectorul imobiliar sustenabil. Comisia Europeană va lansa o platformă dedicată acestui sector, reunind toți actorii relevanți susținerii acestui demers, pentru identificarea unor idei creative, mecanisme de finanțare și abordări inovatoare care să valorifice la maximum resursele existente

Contextul național:

Proiectul se încadrează în următoarele strategii naționale:

• Conform Strategiei Naționale de Renovare pe Termen Lung, se estimează că aproximativ 77% din suprafața totală a fondului de clădiri va trebui renovată sau reconstruită până în 2050, pentru a se atinge obiectivele de eficiență energetică 
• Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 021-2030, prevede valorificarea potențialului de eficiență energetică în sectorul clădirilor, prin programe de izolare termică în sectorul public, al blocurilor de locuințe și al comunităților afectate de sărăcie energetică.
• STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI (SDTR), obiectivul: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive. SDTR prevede următoarele măsuri ce vizează în mod direct proiectele: 

Reabilitarea patrimoniului urban construit și punerea în valoare a identității arhitecturale; 

Context Regional:

• Strategia regională pentru Dezvoltare 2021-2027, Regiunea Vest, Obiectiv specific: Îmbunătățirea confortului termic și scăderea costurilor cu energia, prin creșterea eficienței energetice și valorificarea resurselor regenerabile de energie

Masuri propuse: 

• Reabilitarea/modernizarea unităților de învățământ din regiune, în funcție de nevoile identificate;
• Renovarea infrastructurilor publice în vederea creșterii eficienței energetice,

Context județean:

• Planul de menținere a calității aerului la nivelul județului Sălaj

Județul Sălaj se încadrează în regimul de gestionare II, conform Anexei 2 din Ordinului nr. 1216/2015 și cf. ordinului 598/2018. Ceea ce înseamnă că fenomenele de poluare sunt mai puțin semnificative și cu impact restrâns. Principalii indicatori pe baza cărora s-a făcut încadrarea sunt: dioxid de azot și oxizi de azot (NO2, NOx), particule în suspensie (PM10, PM2,5), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), benzen, plumb, arsen, cadmiu nichel. Măsurătorile au fost făcute doar pentru parametrii PM10, NO2, și CO, ceilalți fiind estimați pe baza indicilor de emisie specifici proceselor din care rezultă.

Măsurile de îmbunătățire a calității aerului, preconizare în Planul de menținere a calității aerului din județul Sălaj 2018-2022), sunt: reabilitarea termică a clădirilor publice sau de locuințe.

• Strategia de dezvoltare economică și socială a județului Sălaj 2021-2027 prevede măsuri de creștere a eficienței energetice a clădirilor publice și rezidențiale din județ: OS 4.1. Sprijinirea dezvoltării și îmbunătățirii continue a serviciilor / entităților publice, private sau/și non-guvernamentale care oferă comunității servicii medicale, de asistență socială, culturale, de recreere și petrecere a timpului liber în cadrul comunității;

Context local:

Proiectul este inclus în Strategia de dezvoltare locală a comunei Horoatu Crasnei pentru perioada 2021-2027 în cadrul priorității 3.1. Îmbunătățirea calității aerului (reducerea gazelor cu efect de seră), apei și solului, Măsura 3.1.3.Reabilitarea termică a clădirilor, proiectul Reabilitarea termică a clădirilor publice - Eficientizare energetică.

3.

Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local

Proiectele implementate la nivel local, sunt în corelare cu prezentul proiect, și anume:

• Reabilitarea căminului cultural din Șeredeiu;
• CONSTRUIREA UNUI CENTRU DE INFORMARE ȘI MARKETING TURISTIC
• Înființare Centru de zi pentru copii în Stârciu;

4.

Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local

Investiția propusă este în acord și corelare cu documentele strategice de prioritizare ale investițiilor și nu se suprapune peste lucrări situate în aceeași fază de realizare

5.

Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare

Solicitantul a optat pentru accesarea investițiilor cuprinse pe linia de investiții: I.3 – Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale..

Proiectul este corelat cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare care vor susține reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intraregional și intra-județean.

6.

Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții

Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții:

• reducerea cheltuielilor cu combustibilii; banii economisiți vor fi folosiți pentru alte proiecte locale importante;
• crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcțiilor;
• protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• schimbarea aspectului clădirilor și implicit al localităților.
• Alt efect benefic este că dispare fenomenul de igrasie, responsabil de declanșarea multor boli ale căilor respiratorii.
• impact social pozitiv asupra comunității locale, mai ales asupra generației tinere

7.

Modul de îndeplinire a condițiilor aferente investițiilor

Investiția propusă prin prezenta solicitare respectă condițiile de eligibilitate prevăzute în cadrul Anexei 1 la Ghidul solicitantului pentru Componenta 10- Fondul Local, atât cele referitoare la solicitant, eligibilitatea activităților și cheltuielilor, condițiile generale de eligibilitate și condiția privind includerea stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice, astfel:

Privind eligibilitatea solicitantului:

 I. Solicitantul investiției este comuna Horoatu Crasnei eligibilă astfel pentru:

• I.1 Intervenții pentru mobilitatea urbană verde
•  I.3 – Reabilitare moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii publice de către unitățile administrativ-teritoriale.

II. Privind eligibilitatea activităților și cheltuielilor

Proiectul propune activități eligibile conform Ghidului și anume:

• Lucrări de creștere a eficienței energetice.
• Sunt eligibile pentru finanțare doar clădirile publice construite înainte de anul 2000.

Toate măsurile de creștere a eficienței energetice sunt fundamentate, după caz, în raportul de expertiză tehnică și/sau în raportul de audit energetic, care apoi se detaliază în SF/DALI și proiectul tehnic. 

B. Condiții ce trebuie îndeplinite:

• Sunt clădiri publice cu funcțiuni de furnizare/prestare a serviciilor publice (ex. sedii de primărie, biblioteci, cămine culturale, case de cultură, muzee, case memoriale, centre de informare turistică, sedii de poliție, sedii de unități sanitare publice, unități școlare și creșe, clădiri ale serviciilor publice de asistență socială, etc);
• în urma implementării proiectelor de reabilitare energetică moderată, se va obține o reducere de minim 30% a consumului de energie primară în comparație cu consumul actual, atestat prin raportul de audit energetic si certificatele de performanță energetică elaborate înainte și după executarea lucrărilor de creștere a performanței energetice;
• lucrările care nu țin de sistemele de îmbunătățire a eficienței energetice nu vor depăși pragul de 10% din valoarea totală a costurilor;
• nu sunt încadrate în clasele I si II de risc seismic, conform raportului de expertiza Tehnică.

Indicatorii obiectivului de investiții:

• Număr de metri pătrați aferenți suprafeței de clădire renovata energetic.

Investiția propusă respectă condițiile ce trebuie îndeplinite prin reabilitarea moderata a sediului primăriei, clădire construita înainte de anul 2000 si care va obține o reducere de minim 30% a consumului de energie primară în comparație cu consumul actual.

Soluția tehnică adoptată se va încadra și va respecta criteriul DNSH, să nu aducă impact semnificativ asupra mediului. 

III. Privind condițiile generale de eligibilitate

      Beneficiarul își asumă prin completarea declarației de angajament ( Model B), a celorlalte anexe și a cererii de finanțare, dovada capacității de cofinanțare a proiectului, cât și condițiile de încadrarea valorii în valoarea maximă eligibilă, încadrarea în perioada de eligibilitate a programului dar și respectarea principiilor de dezvoltare durabilă și a principiului esențial DNSH.

8.

Descrierea procesului de implementare

Pentru implementarea proiectului, Solicitantul va realiza următoarele activități:

A1. Realizarea studiilor tehnice aferente investiției

A2. Realizarea achiziției și derularea lucrărilor de reabilitare

A3. Supervizarea lucrărilor de construcție

A4. Realizarea activității de informare și publicitate obligatorie

A5. Management de proiect

Detalierea activităților menționate se regăsește mai jos:

A1. Realizarea studiilor tehnice aferente investiției

In vederea încheierii contractelor de servicii pentru realizarea acestei activități, Solicitantul va aplica normele legale in vigoare in materie de achiziții publice, si anume Legea 98 din 19 mai 2016 si Hotărârea de Guvern nr. 395 din 2 iunie 2016, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publica/ acordului-cadru din Legea 98/2016. 

In funcție de valoarea estimata si de tipul contractului, in cadrul acestei activități vor fi organizate următoarele tipuri de achiziție:

• Achiziție studii de teren
• Achiziție documentații suport pentru obținerea de avize, acorduri, autorizații
• Achiziție studiu de fezabilitate 
• Achiziție verificare PT 
• Achiziție PT si detalii tehnice de execuție 

În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare, beneficiarii au obligația de a prezenta, următoarele documente obligatorii:

• Document justificativ din care să rezulte faptul că respectiva clădire a fost construită înainte de anul 2000 (dacă din conținutul Raportului de expertiză tehnică nu reies informațiile respective, Extras al cărții tehnice a clădirii, fișa tehnică a clădirii, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor);
• Certificatul de urbanism;

Certificatul de urbanism trebuie să fie cel eliberat în vederea obținerii autorizației de construire pentru proiectul aferent cererii de finanțare depuse împreună cu avizele conforme pentru asigurarea utilităților, precum și avize, acorduri și studii specifice, după caz.

• Documentația tehnico-economică – SF8/DALI (elaborată la nivel de proiect sau pentru fiecare componentă în parte din cadrul proiectului, inclusiv, dacă e cazul, pentru clădiri existente care nu reprezintă componente în cadrul proiectului pentru clădiri noi vizate de proiect), împreună cu devizul general în conformitate cu legislația în vigoare.

În cadrul indicatorilor tehnico-economici prevăzuți, se va asigura atingerea indicatorilor de eficiență energetică aferenți apelului de proiecte. De asemenea, se recomandă prevederea unei durate maxime a lucrărilor de execuție aferente proiectului de 12 luni.

Suplimentar, se va anexa un deviz general centralizator al componentelor cererii de finanțare, dacă e cazul.

Solicitantul va include în mod obligatoriu în cerințele documentațiilor de achiziție a serviciilor de proiectare conformarea la principiul „Do No Significant Harm” (DNSH).

• Hotărârea de aprobare a documentației tehnico-economice (faza SF/DALI) și a indicatorilor tehnico-economici

Anexa la Hotărârea de aprobare trebuie să conțină detalierea indicatorilor tehnico-economici și a valorilor acestora în conformitate cu documentația tehnico-economică și este asumată de proiectant.

În termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare, beneficiarii au obligația de a prezenta următoarele documente obligatorii:

• Contractul de elaborare a proiectului tehnic (PT)

Solicitantul se va asigura de menționarea în cerințele documentațiilor de atribuire a contractelor de achiziție în mod obligatoriu conformarea la principiul „Do No Significant Harm” (DNSH). Solicitantul va transmite contractul de achiziție pentru serviciile de proiectare, împreună cu caietul de sarcini.

• Autorizația de construire (emisă la nivel de proiect sau pentru fiecare componentă în parte din cadrul proiectului)

Se va transmite autorizația de construire eliberată în vederea realizării investiției aferente proiectului în termen de valabilitate.

În cazul proiectelor care cuprind mai multe clădiri (componente), se poate anexa o singură autorizație de construire la nivel de proiect, conform legislației în vigoare, sau autorizații de construire distincte pentru fiecare clădire în parte din cadrul proiectului, conform legislației în vigoare.

- Proiect tehnic (PT) și, dacă este cazul, Hotărârea de aprobare a devizului general actualizat pentru faza PT, împreună cu procesul-verbal de recepție a proiectului tehnic.

Solicitantul va transmite proiectul tehnic, verificat în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împreună cu devizul general actualizat, precum și procesul-verbal de recepție a proiectului tehnic.

Dacă este cazul, se va transmite Hotărârea de aprobare a devizului general actualizat pentru faza PT  sau cu modificările și completările intervenite la faza PT.

A2. Realizarea achiziției și derularea lucrărilor de realizare piste biciclete

In vederea încheierii contractului de lucrări pentru realizarea acestei activități, Solicitantul va aplica normele legale in vigoare in materie de achiziții publice, si anume Legea 98 din 19 mai 2016 si Hotărârea de Guvern nr. 395 din 2 iunie 2016, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publica/ acordului-cadru din Legea 98/2016. 

În termen de 13 luni* de la data intrării în vigoare a contractului de finanțare, beneficiarii au obligația de a prezenta următoarele documente obligatorii:

• Contractul de lucrări încheiat, împreună cu devizul general actualizat, cu defalcarea valorii aferente cheltuielilor eligibile din PNRR pe capitole și subcapitole de cheltuieli conform HG nr. 907/2016 și a valorii TVA aferentă acestor tipuri de cheltuieli, inclusiv a cheltuielilor neeligibile și TVA aferent acestora

Solicitantul va include în mod obligatoriu în contractul de lucrări conformarea la principiul „Do No Significant Harm” (DNSH).

După încheierea contractului de execuție, beneficiarii au obligația de a prezenta, atât pe parcursul execuției lucrărilor cât și la finalizarea acestora, următoarele documente obligatorii:

• Documente justificative care să demonstreze implementarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” (DNSH – „Do No Significant Harm”) în etapa de execuție a lucrărilor de intervenție), așa cum sunt solicitate și asumate prin Declarația privind respectarea aplicării principiului DNSH în implementarea proiectului (model E).

În termen de maxim 5 zile de la data întocmirii acestuia, Beneficiarii au obligația de a prezenta:

• Certificatul de performanță energetică la finalizarea lucrărilor, care să evidențieze în mod clar atât valorile indicatorilor de eficiență energetică aferenți apelului de proiecte obținuți prin implementarea proiectului, precum și conformarea cu cerințele prevăzute din prezentul ghid.

În termen de maxim 5 de zile de la data întocmirii acestuia, Beneficiarii au obligația de a prezenta, după finalizarea lucrărilor de execuție:

• Procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și a certificatului de performanță energetică la finalizarea lucrărilor din care să rezulte îndeplinirea cerințelor prevăzute la secțiunea 4.1, punctele 13 și 14 din ghid. Plata finală a proiectului este condiționată de prezentarea acestui document.

A3. Supervizarea lucrărilor de construcție

In vederea încheierii contractelor de servicii pentru realizarea acestei activități, Solicitantul va aplica normele legale in vigoare in materie de achiziții publice, si anume Legea 98 din 19 mai 2016 si Hotărârea de Guvern nr. 395 din 2 iunie 2016, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publica/ acordului-cadru din Legea 98/2016.

In funcție de valoarea estimata si de tipul contractului, in cadrul acestei activități vor fi organizate următoarele tipuri de achiziție:

• Achiziție asistență tehnică din partea proiectantului
• Achiziție servicii de supervizare a lucrărilor 

Asistenta tehnică din partea proiectantului presupune:

• Prezenta proiectanților, pe specialitățile, la diverse faze de execuție;
• Prezenta proiectanților, in funcție de specialitate, la fazele determinante conform programului de faze determinante aprobat de către ISC, faze la care participa si un reprezentant al ISC;
• Livrarea detaliilor de execuție suplimentare constructorului;
• Întocmirea dispozițiilor de șantier privind modificări ce sunt necesare a fi aduse proiectului;
• Întocmirea referatului de prezentare a lucrărilor executate;
• Participarea la întocmirea cârtii tehnice a construcției;
• Participarea la recepția lucrărilor si la recepția finala.

Supervizarea contractului de lucrări este realizata de către Dirigintele de șantier in toate fazele de derulare a lucrărilor de construcții, astfel:

In perioada de executare a lucrărilor:

• Urmărește realizarea construcției in conformitate cu prevederile contractului, a proiectelor, a caietelor de sarcini si a reglementarilor tehnice in vigoare;
• Verifica respectarea tehnologiilor de execuție, in vederea asigurării nivelului calitativ prevăzut in documentația tehnica, in contract si in normele tehnice in vigoare; 
• Efectuează verificările prevăzute in normele tehnice si semnează documentele întocmite ca urmare a verificărilor; 
• Participa la verificarea in fazele determinante si la întocmirea proceselor verbale de lucrări;
• Verifica respectarea legislației cu privire la materialele utilizate; 
• Interzice utilizarea de materiale, semifabricate si prefabricate necorespunzătoare sau fără certificate de calitate, fără agrement tehnic pentru materiale netradiționale sau din import sau fără declarație de conformitate a calității; 
• Urmărește executarea lucrărilor pe tot parcursul lor, admițând la plata numai lucrările corespunzătoare din punct de vedere calitativ; 
• Transmite proiectantului pentru soluționare sesizările proprii, ale organelor abilitate, precum si ale altor participanți la realizarea construcției privind neconformitățile si neconcordantele apărute pe parcursul execuției; 
• Verifica respectarea cerințelor stabilite de Legea nr.10 /1995 privind calitatea in construcții in cazul efectuării de modificări ale documentației sau adoptării de noi soluții care schimba soluțiile inițiale;
• Urmărește respectarea programului de asigurare a calității la executant;
• Preia documentele de la executant si proiectant si completează cartea tehnica a construcției cu toate documentele prevăzute de reglementările legale.

La recepția lucrărilor: 

• Participa la recepția lucrărilor, pune la dispoziția membrilor Unității de Implementare a Proiectului documentele cârtii tehnice a construcției;
• Urmărește rezolvarea problemelor constatate sau recomandate de UIP; 
• Preda beneficiarului actele de recepție împreuna cu cartea tehnica a construcției.

In perioada dintre recepția la terminarea lucrărilor si recepția finala:

• Urmărește rezolvarea defectelor cuprinse in anexa procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor.

A4. Realizarea activității de informare și publicitate obligatorie

Solicitantul va sigura măsurile de informare și publicitate privind operațiunile finanțate din Mecanismul de Redresare și Reziliență, definite în conformitatea cu prevederile art.34 din Regulamentul (UE) nr.2021/241 de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, cu modificările și completările ulterioare, cu respectarea Manualului de Identitate Vizuală (MIV).Măsurile de informare și publicitate sunt obligații stipulate în cadrul Acordului de Finanțare semnat între MIPE și MDLPA, în calitate de coordonator de reforme/investiții.

Suma neeligibilă prevăzută pentru această activitate este de 2000 lei fără TVA. 

A5. Management de proiect

Managementul de proiect va fi asigurat de personalul UAT prin intermediul departamentelor specializate ale Comune: achiziții, financiar, urbanism etc. 

Implementarea investiției va fi finalizată până la 30 iunie 2026.

9.

Alte informații

• Concluzii audit/expertiza!!!!