Anexa 1 la HCL 39/28.03.2024

STUDIU DE FUNDAMENTARE

A DECIZIEI DE CONCESIONARE A SERVICIULUI DE UTILITATE PUBLICĂ DE DISTRIBUȚIE A GAZELOR NATURALE ÎN COMUNELE

TINCA, TULCA ȘI BATĂR, JUDEȚUL BIHOR

Beneficiar

COMUNELE TINCA, TULCA ȘI BATĂR, JUDEȚUL BIHOR 

PRIN LIDERUL DE ASOCIERE COMUNA TINCA, CIF: 4794605

Adresa: Strada: ARMATEI ROMANE, nr. 2, Sector: -, Judet: Bihor, Localitate: Tinca, Cod postal: 417595, Tara: Romania, Tel: +40 0259310073, Fax: +40 0259310073, E-mail: primariatinca@yahoo.com

CUPRINS

DEFINITII      - 1 -

OBIECTUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE      - 7 -

RISCUL DE OPERARE      - 14 -

DESCRIEREA SERVICIULUI DE UTILITATE PUBLICA DE DISTRIBUTIE A GAZELOR NATURALE      - 19 -

MOTIVE DE ORDIN ECONOMIC, FINANCIAR, SOCIAL SI DE MEDIU CARE JUSTIFICA ACORDAREA CONCESIUNII      - 31 -

INVESTITII NECESARE PENTRU CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE      - 39 -

NIVELUL MINIM AL REDEVENTEI      - 41 -

MODALITATEA DE ACORDARE A CONCESIUNII      - 42 -

DURATA ESTIMATA A CONCESIUNII      - 43 -

TERMENELE PREVIZIBILE PENTRU REALIZAREA CONCESIUNII      - 44 -

DEFINITII

În înțelesul prezentului titlu, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. acces la conductele de alimentare din amonte - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client eligibil de a utiliza conductele de alimentare din amonte, mai puțin partea utilizată în procesele de producție a gazelor naturale, respectiv în punctul în care gazele naturale îndeplinesc condițiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate;

2. acces la sistemul de distribuție - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza sistemul de distribuție;

3. acces la sistemul de înmagazinare - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza sistemul de înmagazinare subterană;

4. acces la sistemul de transport - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza sistemul de transport;

5. acces la terminalul GNL - dreptul unui operator economic din sectorul gazelor naturale sau al unui client de a utiliza terminalul GNL;

6. activități conexe - activități complementare celor de producție, transport, distribuție, înmagazinare a gazelor naturale, ce sunt desfășurate de către operatorul licențiat, conform condițiilor de valabilitate ale licențelor de operare a sistemelor respective;

7. aparat de utilizare - parte componentă a instalației de utilizare a gazelor naturale, destinată să consume gaze naturale în calitate de combustibil sau de materie primă, cu îndeplinirea condițiilor legale pentru funcționare;

8. autorizație/licență - actul administrativ individual emis de ANRE, acordat unei persoane fizice sau juridice, pentru exercitarea unui drept și executarea unor obligații;

9. autoritate competentă - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, care este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile legii;

10. aviz tehnic - documentul emis în urma analizei unei documentații tehnice, care atestă respectarea condițiilor impuse de legislația în vigoare;

11. biogaz - amestec de gaze de origine biogenă produs prin procese de fermentație, gazeificare sau piroliză a unor substanțe organice;

12. biometan - biogaz adus la parametrii de calitate pentru a putea fi utilizat în rețelele de transport și distribuție în amestec cu gazele naturale;

13. bunuri proprietate a terților - elemente componente ale sistemelor de transport sau ale sistemelor de distribuție, utilizate de către operatorii licențiați pentru realizarea serviciilor de transport sau de distribuție, bunuri neincluse în patrimoniul acestora;

14. capacitate - fluxul maxim, exprimat în unitate de volum pe unitate de timp sau în unitate de energie pe unitate de timp, la care are dreptul utilizatorul rețelei în conformitate cu prevederile contractuale;

15. capacitate contractată - capacitatea pe care operatorul sistemului a alocat-o unui utilizator printr-un contract;

16. capacitate disponibilă - partea din capacitatea tehnică care nu este alocată și este încă disponibilă pentru sistem în momentul respectiv;

17. capacitate fermă - capacitatea garantată contractual ca fiind neîntreruptibilă de către operatorul sistemului;

18. capacitate întreruptibilă - capacitatea care poate fi întreruptă de operatorul sistemului, în conformitate cu condițiile prevăzute în contractul cu utilizatorul rețelei sau prin reglementările specifice;

19. capacitate neutilizată - capacitatea fermă pe care a achiziționat-o un utilizator al rețelei, în baza unui contract, dar pe care utilizatorul nu a nominalizat-o până la termenul-limită specificat în contract;

20. capacitate tehnică - capacitatea fermă maximă pe care o poate oferi operatorul sistemului unui utilizator, luând în considerare integritatea sistemului respectiv și cerințele de exploatare ale acestuia;

21. client - clientul angro, clientul final de gaze naturale sau un operator economic din sectorul gazelor naturale care cumpără gaze naturale;

22. client angro - persoană fizică sau juridică, alta decât un operator de transport și de sistem sau un operator de distribuție, care cumpără gaze naturale în scopul revânzării în interiorul sau în afara sistemului în care este stabilită;

23. client casnic - clientul care cumpără gaze naturale pentru consumul casnic propriu;

24. client eligibil - clientul care este liber să cumpere gaze naturale de la un furnizor ales de acesta;

25. client final - clientul care cumpără gaze naturale pentru uz propriu;

26. client industrial - clientul final noncasnic al cărui consum anual de gaze naturale estimat la locul de consum, în baza tipului și debitelor aparatelor de utilizare a gazelor instalate, este de cel puțin 450.000 MWh; fac excepție centralele în cogenerare de înaltă eficiență cu o putere instalată mai mare de 10 MW, care produc energie termică destinată SACET, care sunt considerate clienți industriali, indiferent de nivelul consumului lor;

27. client industrial nou - clientul industrial care se racordează pentru prima oară la un sistem; nu se consideră clienți industriali noi acei clienți care sunt succesorii în drepturi - universali, cu titlu universal și/sau cu titlu particular - ai unor clienți finali care au sau care au avut o instalație de racordare la un sistem de distribuție ori de transport al gazelor naturale sau la o conductă de alimentare din amonte;

28. client noncasnic - clientul care cumpără gaze naturale ce nu sunt destinate consumului casnic propriu;

29. client vulnerabil - clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecție socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru acestea se stabilesc prin acte normative;

30. client întreruptibil - client final care poate contribui decisiv la menținerea funcționării în deplină siguranță a Sistemului național de transport al gazelor naturale și a sistemelor de distribuție, prin reducerea consumului, până la oprire, și care are obligația încheierii unui contract pentru prestarea serviciilor întreruptibile; obligațiile, drepturile, condițiile de contractare, de reducere sau de oprire se stabilesc de ANRE și ministerul de resort printr-un regulament specific;

31. cod - colecție de reglementări cu caracter tehnic și/sau comercial, elaborate sau aprobate de către ANRE, prin care se stabilesc reguli și proceduri pentru operatorii economici din sectorul gazelor naturale;

32. conductă de alimentare din amonte - ansamblul format din conducte, inclusiv instalațiile, echipamentele și dotările aferente, prin care se asigură transportul gazelor naturale, delimitat de robinetul de secționare la ieșirea din instalația de condiționare sau, în lipsa acesteia, de la punctul în care gazele naturale îndeplinesc condițiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate, aparținând producătorului de gaze naturale, și sistemul de transport, sistemul de distribuție, un terminal GNL sau clientul final;

33. conductă de transport - ansamblulformat din conducte, inclusiv instalațiile, echipamentele și dotările aferente, care funcționează în principal în regim de înaltă presiune, prin care se asigură transportul gazelor naturale între punctele de preluare din conductele de alimentare din amonte, din conductele de interconectare, punctele de preluare din import sau din terminalele GNL, până la punctele de predare la operatorii de distribuție, la clienții finali sau în conductele de interconectare;

34. conductă de interconectare - conductă de transport care traversează sau trece peste o frontieră dintre două state membre ale Uniunii Europene pentru unicul scop al conectării sistemelor de transport ale acestor state; conductele de interconectare cu statele ce nu sunt membre ale Uniunii Europene sunt supuse prevederilor acordurilor cu aceste state;

35. consum tehnologic - cantitatea de gaze naturale, certificată pe baza metodologiei elaborate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, denumită în continuare ANRM, sau ANRE, după caz, necesară a fi consumată de către un operator economic pentru asigurarea parametrilor tehnologici necesari desfășurării activității de producție, transport, înmagazinare sau distribuție a gazelor naturale;

36. contract de furnizare a gazelor naturale - un contract de vânzare-cumpărare a gazelor naturale, care exclude un instrument de finanțare din domeniul gazelor naturale;

37. contorizare inteligentă - sistem avansat de contorizare care furnizează informații consumatorului final și operatorului privind consumul real de energie electrică sau de gaze naturale, precum și despre momentul efectiv al consumului și care oferă opțiuni consumatorului în vederea utilizării eficiente a energiei;

38. depozit de înmagazinare subterană - spațiul din scoarța terestră având calități naturale sau dobândite ca urmare a unor operațiuni petroliere sau activități miniere anterioare, proprii pentru injectarea, depozitarea și extragerea unor volume de gaze naturale, aflat în proprietatea publică a statului;

39. deținerea controlului - orice drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare în parte ori luate împreună și ținând seama de circumstanțele de fapt sau de drept, conferă posibilitatea de a exercita o influență determinantă asupra unei întreprinderi, în special prin:a) drepturi de proprietate sau de folosință asupra totalității ori a unei părți din activele unei întreprinderi;b) drepturi sau contracte care conferă o influență determinantă asupra structurii întreprinderii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi;

40. dispecerizare - activitatea specifică de echilibrare permanentă și operativă, la nivelul sistemelor, a cantităților de gaze naturale intrate și, respectiv, ieșite, la parametrii rezultați din obligațiile de livrare, precum și luarea măsurilor de limitare a efectelor situațiilor excepționale, cum ar fi: temperaturi foarte scăzute, calamități naturale, avarii majore și altele asemenea, prin folosirea de mijloace specifice;

41. distribuția gazelor naturale - activitatea de vehiculare a gazelor naturale printr-un sistem de conducte de distribuție pentru a fi furnizate clienților, dar neincluzând furnizarea;

42. durata de funcționare - intervalul de timp în care un obiectiv din sectorul gazelor naturale realizează scopul pentru care a fost construit în condiții de siguranță și de eficiență economică, conform reglementărilor în vigoare;

43. furnizarea gazelor naturale - activitatea comercială de vânzare a gazelor naturale, inclusiv GNL, către clienți;

44. furnizor - persoană fizică sau juridică ce realizează activitatea de furnizare a gazelor naturale;

45. furnizor de ultimă instanță - furnizorul desemnat de autoritatea competentă pentru a presta serviciul de furnizare în condiții specifice reglementate;

46. gaz natural comprimat pentru vehicule (GNCV) - gazul natural stocat în recipiente sub presiune, prin comprimare, în scopul utilizării drept combustibil pentru vehicule cu motoare termice;

47. gaz natural lichefiat (GNL) - gazul natural care, în urma unor procese specifice, este adus în stare lichidă și stocat în recipiente speciale;

48. gaze naturale - gazele libere din zăcămintele de gaz metan, gazele dizolvate în țiței, cele din câmpul de gaze asociat zăcămintelor de țiței, precum și gazele rezultate din extracția sau separarea hidrocarburilor lichide;

49. gaze petroliere lichefiate (GPL) - fracții de hidrocarburi ușoare derivate din procesele de rafinare, din instalațiile de stabilizare a țițeiului și din procesarea gazelor naturale, care sunt în mod normal lichefiate, prin creșterea presiunii sau scăderea temperaturii, pentru a fi transportate ori depozitate, având o presiune de vapori care nu o depășește pe cea admisă pentru propanul comercial, compuse predominant din următoarele hidrocarburi, singure sau în amestec: propan, propenă (propilenă), butan (n-butan și/sau izo-butan) și butene (butilene), inclusiv butadiene;

50. informație sensibilă comercial - informație a cărei divulgare ar putea restrânge, împiedica ori denatura concurența pe piața de gaze naturale și/sau ar conduce la producerea de prejudicii participanților la piață;

51. infrastructură nouă - infrastructură care nu a fost finalizată până la data de 4 august 2003;

52. instalație tehnologică de suprafață aferentă producției de gaze naturale - ansamblul format din aparatele, accesoriile și conductele, inclusiv cele din amonte, utilizate pentru producția și vehicularea gazelor naturale;

53. instalație de înmagazinare - instalația utilizată pentru înmagazinarea gazelor naturale și care este deținută și/sau exploatată de un operator de înmagazinare, inclusiv instalațiile GNL utilizate pentru stocare, dar excluzând partea utilizată pentru activitățile de producție, precum și instalațiile rezervate exclusiv pentru operatorii de transport și de sistem, în vederea îndeplinirii atribuțiilor lor;

54. instalație de utilizare - ansamblul de conducte, aparate și accesorii, inclusiv focarul și coșul de evacuare a gazelor arse, situat după stația/postul de reglare a presiunii și măsurare a debitului, după caz, cu excepția aparatului de măsurare a debitului, care face parte din sistemul de distribuție;

55. instrument financiar derivat pe gaze naturale - instrument financiar derivat pe mărfuri, astfel cum sunt aceste tipuri de instrumente financiare explicitate în reglementările în vigoare privind piețele de instrumente financiare;

56. înmagazinarea gazelor naturale - ansamblul de activități și operațiuni desfășurate de operatorul de înmagazinare pentru sau în legătură cu rezervarea capacității de înmagazinare în depozitele subterane și pentru injecția, depozitarea și extracția din aceste capacități a unor cantități determinate de gaze naturale;

57. magistrală directă - conducta de transport de gaze naturale complementară sistemului interconectat;

58. monopol natural în domeniul gazelor naturale - situație în care serviciile de transport, de înmagazinare/stocare sau de distribuție a gazelor naturale se asigură de către un singur operator pentru o zonă determinată;

59. obiectiv din sectorul gazelor naturale - conductă de alimentare din amonte aferentă producției de gaze naturale, un sistem de transport, distribuție sau înmagazinare a gazelor naturale ori o parte componentă a uneia dintre acestea;

60. operator al terminalului GNL - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de lichefiere a gazelor naturale ori importul, descărcarea și regazeificarea GNL și răspunde de exploatarea unei instalații GNL;

61. operator al pieței de gaze naturale - persoana juridică ce asigură organizarea și administrarea piețelor centralizate, cu excepția pieței de echilibrare, în vederea tranzacționării angro de gaze naturale pe termen scurt, mediu și lung;

62. operator conducte de alimentare din amonte - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de producție a gazelor naturale și răspunde de exploatarea, întreținerea și, dacă este necesar, dezvoltarea conductelor de alimentare din amonte într-o anumită zonă;

63. operator de distribuție - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de distribuție a gazelor naturale în una sau mai multe zone delimitate și răspunde de exploatarea, întreținerea și dezvoltarea sistemului în respectiva zonă și, după caz, a interconectărilor sale cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii la un nivel rezonabil a cererii pentru distribuția gazelor naturale;

64. operator de înmagazinare - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de înmagazinare și răspunde de exploatarea instalației de înmagazinare a gazelor naturale;

65. operator de transport și de sistem - persoana fizică sau juridică ce realizează activitatea de transport al gazelor naturale și răspunde de exploatarea, întreținerea și, dacă este necesar, dezvoltarea sistemului de transport într-o anumită zonă și, după caz, a interconectărilor sale cu alte sisteme, precum și de asigurarea capacității pe termen lung a sistemului, în vederea satisfacerii cererii pentru transportul gazelor naturale;

66. operator economic afiliat - orice alt operator economic care, direct sau indirect, controlează operatorul economic specificat, este controlat de acesta ori este sub control comun împreună cu acest operator economic;

67. operator economic din sectorul gazelor naturale - persoana fizică sau juridică, cu excepția clienților finali, care desfășoară cel puțin una dintre următoarele activități: producție, transport, distribuție, furnizare, administrare de piață centralizată, cumpărare sau înmagazinare de gaze naturale, inclusiv GNL, și care are atribuții comerciale, tehnice și/sau de mentenanță legate de respectivele activități;

68. operator economic integrat din sectorul gazelor naturale - operator economic din sectorul gazelor naturale integrat vertical sau orizontal;

69. operator economic integrat pe orizontală - operator economic din sectorul gazelor naturale care desfășoară cel puțin una dintre activitățile de producție, transport, distribuție, furnizare sau înmagazinare a gazelor naturale, precum și o activitate din afara sectorului gazelor naturale;

70. operator economic integrat pe verticală - operator economic sau un grup de operatori din sectorul gazelor naturale în care aceeași persoană ori aceleași persoane este (sunt) îndreptățită (îndreptățite), în mod direct sau indirect, să exercite controlul asupra acestuia și care desfășoară cel puțin una dintre activitățile de transport, distribuție, înmagazinare a gazelor naturale, inclusiv pentru GNL, și cel puțin una dintre activitățile de producție sau de furnizare de gaze naturale;

71. piața de gaze naturale - cadrul de organizare în care se tranzacționează gaze naturale și serviciile asociate;

72. piața centralizată de gaze naturale - cadrul organizat de desfășurare a tranzacțiilor cu gaze naturale între diverși operatori economici, intermediate de operatorul pieței de gaze naturale sau de operatorul de transport și de sistem, pe baza unor reguli specifice aprobate de autoritatea competentă;

73. piața de echilibrare a gazelor naturale - cadrul organizat de desfășurare a tranzacțiilor cu gaze naturale între diverși operatori economici, intermediate de operatorul sistemului de transport, pe baza unor reguli specifice aprobate de ANRE;

74. planificare pe termen lung - planificarea pe termen lung a capacității de alimentare și transport a operatorilor economici din sectorul gazelor naturale, în scopul satisfacerii cererii de gaze naturale a sistemului, al diversificării surselor și al asigurării alimentării clienților;

75. preț reglementat - prețul la care este realizată furnizarea gazelor naturale în baza unui contract-cadru, a unor standarde de calitate a serviciului și/sau a unor condiții specifice stabilite de autoritatea competentă;

76. racord - conducta de legătură între o ramură principală (conductă de alimentare din amonte, conductă de transport, conductă de distribuție a gazelor naturale) și o stație de măsurare sau o stație de reglare, măsurare, predare a gazelor naturale, care alimentează un sistem de distribuție, unul ori mai mulți clienți finali;

77. rețea de transport și/sau de distribuție - ansamblul de conducte conectate între ele, inclusiv instalațiile și echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale, conform reglementărilor tehnice specifice;

78. rezervare de capacitate - menținerea unei părți din capacitatea disponibilă de transport/distribuție/înmagazinare la dispoziția utilizatorilor în vederea transportului/ distribuției/înmagazinării unei cantități de gaze naturale determinate;

79. sectorul gazelor naturale - ansamblul activităților desfășurate de operatorii economici pentru producția, transportul, înmagazinarea, distribuția și furnizarea de gaze naturale, biogaz, biometan, GPL, GNL și GNCV, precum și instalațiile și echipamentele folosite pentru realizarea acestor activități;

80. serviciu de sistem - orice serviciu necesar pentru accesul și exploatarea rețelelor de transport, rețelelor de distribuție, instalațiilor GNL și/sau de înmagazinare, inclusiv dispozitive de echilibrare a sarcinilor, de amestecare și de injectare a gazelor inerte, dar excluzând instalațiile rezervate exclusiv pentru operatorii de transport și de sistem, de distribuție sau de înmagazinare în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestora;

81. siguranță - siguranța aprovizionării cu gaze naturale și securitatea tehnică a obiectivelor;

82. sistem - orice rețea de transport, distribuție, terminal GNL și/sau instalație de înmagazinare exploatată de un operator economic din sectorul gazelor naturale, inclusiv instalațiile aferente acestora prin care se asigură servicii de sistem, inclusiv stocarea în conducte, precum și instalațiile operatorilor economici afiliați, necesare pentru asigurarea accesului la sistemul de transport, de distribuție, la depozitul de înmagazinare sau terminalul GNL;

83. sistem de transport - ansamblul de conducte conectate între ele, inclusiv instalațiile și echipamentele aferente pentru vehicularea gazelor naturale, conform reglementărilor tehnice specifice, prin care se asigură preluarea gazelor naturale extrase din perimetrele de exploatare sau a celor provenite din import și livrarea către distribuitori, clienți direcți, la înmagazinare, și către beneficiarii din diverse țări;

84. sistemul național de transport (SNT) - sistemul de transport situat pe teritoriul României și care se află în proprietatea publică a statului;

85. sistem interconectat - un număr de sisteme legate între ele;

86. stocare în conductă - stocarea gazelor prin compresie în sistemele de transport și distribuție a gazelor naturale, dar excluzând cantitățile de gaze naturale rezervate de operatorii sistemului de transport sau distribuție în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestora;

87. terminal de coastă - ansamblul de instalații amplasat pe țărmul Mării Negre unde se asigură preluarea gazelor naturale provenite din perimetrele de exploatare submarine, respectiv punctul în care gazele naturale îndeplinesc condițiile tehnice de calitate pentru a putea fi comercializate;

88. terminal GNL - totalitatea instalațiilor necesare pentru lichefierea gazelor naturale sau pentru importul, descărcarea și regazeificarea GNL și care include serviciile auxiliare și instalațiile de înmagazinare temporară necesare pentru procesul de regazeificare și livrarea ulterioară către sistemul de transport, dar care nu include nicio parte a terminalelor GNL utilizate pentru stocare;

89. transportul gazelor naturale - vehicularea gazelor naturale printr-o rețea care constă în principal din conducte de înaltă presiune, alta decât o rețea de conducte de alimentare din amonte și decât acea parte din conductele de înaltă presiune care este folosită în principal pentru distribuția de gaze naturale la nivel local, în scopul de a le livra clienților, dar fără a include furnizarea;

90. utilizator de sistem - persoana fizică sau juridică ce alimentează sistemul sau este deservită de sistem;

91. zonă de protecție - zona adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în spațiu, în care se instituie interdicții privind accesul persoanelor, regimul activităților și al construcțiilor, stabilite prin norme tehnice;

92. zonă de siguranță - zona adiacentă obiectivelor din sectorul gazelor naturale, extinsă în spațiu, în care se instituie restricții și interdicții, în scopul asigurării funcționării normale și pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor și mediului, stabilite prin norme tehnice; zona de siguranță cuprinde și zona de protecție.

OBIECTUL STUDIULUI DE FUNDAMENTARE

Obiectul prezentului studiu il reprezinta fundamentarea necesitatii si oportunitatii de concesionare a serviciului public de distributie a gazelor naturale in Comunele Tinca, Tulca și Batăr, Județul Bihor.

In conditiile Legii 100/2016, in conformitate cu Anexa nr.2 a acesteia sunt considerate activitati relevante in domeniul gazelor:

- punerea la dispozitie sau exploatarea de retele fixe destinate furnizarii de servicii publice in domeniul producerii, transportului sau distributiei de gaze;

- livrarea gazelor prin retelele mentionate mai sus.

Elaborarea Studiului de fundamentare reprezinta o obligatie impusa de prevederile art. 5 din HG nr. 209/2019 precum si a art. 11(1) din HG nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii.

La elaborarea prezentului Studiului de fundamentare s-a tinut seama de:

- Studiul de fezabilitate privind Înfiinţarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în comunele Tulca, Tinca si Batăr, judeţul Bihor, intocmit de catre SC GAZMIND SRL BUCUREŞTI - str. Fetitelor nr. 19, sector 3, autorizat  PDSB nr. 19562 eliberata de ANRE pentru proiectarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale valabilă până la 01.09.2025.

- H.C.L.-uri, prin care se aproba intocmirea studiul de fezabilitate mai sus mentionat;

- Dispozitia nr.72/21.03.2024 privind numirea comisiei pentru planificarea, fundamentarea, organizarea si derularea procesului de concesionare a serviciului public de distributie a gazelor naturale pentru obiectivul de investitie „CONCESIONAREA SERVICIULUI PUBLIC DE DISTRIBUTIE A GAZELOR NATURALE IN COMUNELE TINCA, TULCA ȘI BATĂR, JUDEȚUL BIHOR "

- Informatii obtinute de la unitatile administrativ teritoriale: COMUNELE TINCA, TULCA ȘI BATĂR, JUDEȚUL BIHOR.

Studiul de fundamentare sta la baza demararii procedurii de concesionare si a intocmirii a documentatiei de atribuire a contractului de concesiune a serviciului public de distributie a gazelor naturale.

Prin studiul de fundamentare entitatea contractanta are obligatia sa analizeze daca atribuirea contractului implica transferul unei parti semnificative a riscului de operare catre operatorul economic.

Prezentul studiu tratează soluțiile necesare privind alimentarea cu gaze naturale a COMUNELOR TINCA, TULCA ȘI BATĂR, JUDEȚUL BIHOR, mai precis:

- Racordarea la conducta de transport gaze naturale înaltă presiune PN 40 bar, Căpâlna ‐Uileacu de Beiuș ‐ Ștei, DN300(12”), prin intermediul unei conducte de racord DN 100mm, PN 40 bar în lungime de cca. 0,020 km, a unei stații de reglare măsurare (SRM Tinca), cu o capacitate tehnologică de Q = 5.000 Smc/h, PN40, care va fi amplasată în extravilanul localităţii Tinca, com Tinca și realizarea unei rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale medie presiune cu conducte din PE100, SDR11 DN63‐250mm/OL2"‐8", L=163.740m [din care in etapa 1: 61.739m si 102.001m in etapa 2]; 

Aceasta varianta presupune realizarea urmatoarele lucrari:

‐conductă de racord înaltă presiune având PN40, DN100(4”)mm în lungime de 20 m.

‐statie de reglare masurare cu un modul de reglare masurare de 5000 mc/h, ce va asigura un debit instalat pentru loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr, de 5.000 mc/h, la o presiune de 6 bar; SRM Tinca se va amplasa pe un teren aparținând com.Tinca.

‐realizarea unei retele de distributie gaze naturale cu conducte PE100 SDR11 in regim de medie presiune in loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr, in lungime de cca. 163.740 m din care 61.739m in etapa I si 102.001m in etapa II .

Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea proiectului de investiție:

- Racordarea la conducta de transport gaze naturale înaltă presiune PN 40 bar, Căpâlna ‐Uileacu de Beiuș ‐ Ștei, DN300(12”), prin intermediul unei conducte de racord DN 100mm, PN 40 bar în lungime de cca. 0,020 km, a unei stații de reglare măsurare (SRM Tinca), cu o capacitate tehnologică de Q = 5.000 Smc/h, PN40, care va fi amplasată în extravilanul localităţii Tinca, com Tinca și realizarea unei rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale medie presiune cu conducte din PE100, SDR11 DN63‐250mm/OL2"‐8", L=163.740m [din care in etapa 1: 61.739m si 102.001m in etapa 2];

- Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zona ;

- Infrastructura va asigura creșterea atractivității zonei pentru noi investiții;

- Odată cu realizarea rețelei de distributie a gazelor naturale coroborat cu existența în zonă a celorlalte rețele de utilitati (apă, canal, fibră optică), valoarea terenurilor va crește, de asemenea și interesul investitorilor. Realizarea proiectului va sprijini dezvoltarea economică prin atragerea de investitori și va contribui la protejarea mediului, care pe termen lung va conduce la creșterea calității vieții.

- Prin implementarea proiectului se estimează că vor fi realizate o serie de obiective cu impact socio‐ economic foarte important pentru toți locuitorii acestor localitati si implicit a comunei, atât populația stabilă cât și pentru cei ce dețin proprietăți în zonă și practică un turism de weekend.

Durata investiției: 

- realizarea proceduri de achiziție publică: 2 luni in etapa 1 si 2 luni in etapa 2;

- realizare proiect tehnic, caiet sarcini, detalii execuție, evaluare economică, întocmirea documentațiilor pentru obținere certificat urbanism, avize / acorduri solicitate în acesta, obținere, întocmire documentație pentru autorizație de construire, obținere autorizației de construire: 3 luni in etapa 1 si 3 luni in etapa 2;

- realizarea execuției lucrărilor: 6 luni in etapa 1 si 6 luni in etapa 2.

În acest sens, în conformitate cu Hotărârea nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, și a Ordinului A.N.R.E. nr. 37 din 7 iunie 2013 privind aprobarea Metodologiei pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi solicitarea avizului Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei în vederea iniţierii procesului de atribuire a concesiunii serviciului public de distribuţie a gazelor naturale s-a elaborat Studiul de Fezabilitate privind Înfiinţarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în comunele Tulca, Tinca si Batăr, judeţul Bihor, intocmit de catre SC GAZMIND SRL BUCUREŞTI - str. Fetitelor nr. 19, sector 3, autorizat PDSB nr. 19562 eliberata de ANRE pentru proiectarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale valabilă până la 01.09.2025.

Amplasamentul : 

Comunele Tulca,Tinca si Batar sunt situate in zona vestica judetului Bihor, langa Municipiul Salonta.

Judetul Bihor este situat in partea de vest a tarii, fiind un judet de frontiera, invecinat la nord cu judetul Satu‐Mare, la est cu judetele Salaj, Cluj si Alba, la sud cu judetul Arad, iar pe partea de vest cu Ungaria.

Investitia se va amplasa in intravilanul si extravilanul com. Tulca / com. Tinca / com. Batăr, jud. Bihor.

Conductele de gaze vor fi amplasate in domeniul public al loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr.

Terenul pe care urmează a fi executat obiectivul de investiţie este situat:

‐ în intravilanul si extravilanul existent al com. Tulca / com. Tinca / com. Batăr, jud. Bihor;

Obiectivul propus, Înfiinţarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în comunele Tulca, Tinca si Batăr,judeţul Bihor respectă prevederile regulamentului PUG al comunelor Tulca, Tinca si Batar pentru zona respectivă.

Clima

Comunele Tulca,Tinca si Batăr sunt situate in extremul tarii,in partea de sud/sud‐vest a judetului Bihor,Campia Crisurilor(Tinca,Tulca) si campia Salontei(Batar).

Ca forma de relief,comuna Tinca sunt situate in Campia Vestica si o mica portiune din Piemonturile estice,dupa unii geografi acestea ar fi Campia Crisurilor si Piemontul Codrului(ca forma de megarelief). Cea mai inalta forma de relief din comuna Tulca este ridicatura “Holumb” creata in mod artificial cu o altitudine de +120m fata de nivelul marii,initial zona de camp aferenta comunei avea portiuni de campie mlastinoasa reabilitata prin lucrari de desecari.Exista zone relativ reduse ca dimensiune unde datorita actiunii apei freatice a aparut fenomenul de saraturare.Campia Salontei de pe teritoriul comunei Batăr are altitudini de sub 100m, caracterizata prin o zona plana si orizontala traversata de paraie cu vai largi,meandrate si cu debite reduse si permanente si nepermanente,care reprezinta la nivelul tarii noastre nivelul cel mai coborat din cadrul unitatii majore ale depresiunii panonice.

In Campia Crisurilor si Campia Salontei valorile termice medii sunt în jur de 10oC, ele scăzând treptat spre contactul cu regiunile montane. Astfel, la Tinca temperatura medie multianuală este de 10,5 oC, luna cea mai rece a anului, adica ianuarie, este caracterizata prin valoarea de 1,5 oC, iar luna cea mai calda, iulie, prin valoarea de 21,2 oC.

Consideraţii geologice

In zona investigata depozitele geologice de suprafata au varsta Cuaternara (Pleistocen si Holocen) si sunt constituite dupa stratul vegetal din depozite argiloase prafoase‐nisipoase (argile prafoase si prafuri argiloase), dispuse peste pietrisuri (cu trecere prin nisip / nisip cu pietris / pietris cu bolovanis).

Aluviunile alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri se întâlnesc în albiile majore/minore, în conurile de dejecţie şi în terase. Pe malul vailor stratul de nisip/nisip cu pietris/ pietris si bolovanis se regaseste uneori in apropiere de suprafata terenului.

Cota terenului in zona locatiilor investigate are valori cuprinse intre cca. 104.00mdM si 389.00mdM.

In zona investigata stratificatia pusa in evidenta prin executia forajelor/investigatiilor este urmatoarea:

‐ pamant vegetal/umpluturi cu grosimi diferite de la punct la punct (0.20 – 0.30 m), uneori stratul de pamant vegetal fiind si mai subtire;

‐ depozit proluvial‐deluvial neomogen constituit din complex argilos‐prafos‐nisipos; grosimea complexului variaza de la o locatie la alta in unele in amplasamente lipsind;

‐ depozite aluvionare ‐ pietris cu nisip si bolovanis.

Complexul argilos‐prafos‐nisipos are o consistenta variabila in functie de zone si de adancimea la care apare acviferul freatic, de la plastic‐consistent la plastic tare, preponderent vartos.

Avand in vedere geomorfologia zonei si neuniformitatea litostratigrafica a zonei de studiu, caracteriazarea geotehnica a amplasamentului nu poate fi generalizata; se recomanda utilizarea parametrilor geotehnici locali (utilizarea informatiilor geotehnice din zona sau in imediata vecinatate a investigatiilor geotehnice efectuate), urmand ca in etapa de proiectare de

detaliu/executie sa se realizeze investigatii suplimentare (daca este cazul).

La data efectuarii investigatiilor (iulie 2020) nivelul apei apa subterane, pana la adancimea investigata nu s‐a interceptat nivelul apei subterane; s‐au interceptat infiltratii de apa in intervalul de adancime 1.20m ÷ 1.40 m.

Avand in vedere faptul ca nivelul apei freatice se afla in stricta dependenta cu nivelul apelor raurilor, respectiv conditiile meteo‐climatice, sub efectul variatiei regimului de precipitatii se pot inregistra oscilatii > ± 1.50 – 2.00 m.

Fundarea constructiilor se poate realiza sub/deasupra nivelului hidrostatic astfel:

a) in orizontul coeziv argilos ‐ prafos – nisipos, plastic‐consistent la plastic tare. Fundarea acestora se va putea face direct, sub adancimea de 0.80m, luandu‐se in calcul o presiune conventionala de baza (fara ajustari) pentru incarcari fundamentale (orientativa), ̄p.conv = 170 kPa.

b) in orizontul necoeziv/slab coeziv alcatuit din nisip/ nisip cu pietris/ pietris cu nisip si bolovanis. Fundarea acestora se va putea face direct, sub adancimea de 0.80mm, luandu‐se in calcul o presiune conventionala de baza (fara ajustari) pentru incarcari fundamentale (orientativa), ̄p.conv = 350 kPa.

c) in cazul in care se considera ca este necesar, proiectantul poate adopta varianta varianta fundarii indirecte, aplicandu‐se prevederile SR EN 1997‐1:2004 – Eurocod 7. Proiectare geotehnica. Partea 1. Reguli generale de proiectare, respectiv normativele aferente sistemului de fundare ales.

Hidrografia

Din punct de vedere hidro-geologic, în zona comunelor studiate, se cunoaşte prezenţa unui strat acvifer freatic, dezvoltat în formţiunile cuaternare, şi un orizont acvifer de adâncime, cantonat de calcarele cretacice, foarte bine dezvoltat în acest sector.

Din punct de vedere hidrografic, zona amplasamentului de studiu apartine Bazinului hidrografic Crisuri, respectiv Subazinul Crisul Negru.

Principalul rau al zonei este Crisul Negru de pe teritoriul judetului Bihor, trece apoi in Ungaria, unde se varsă in Tisa. Lungimea totala este de 144 km; isi are izvorul de la altitudinea de 1260 m de sub Varful Vulcan, si curge pana la Stei sub denumirea de Crisu Baitei; amonte de Stei curge raul Poiana Crisului (adevăratul Crişul Negru) iar de la Stei raul se numeşte Crisul Negru. Nu departe de Beius, în avale, intra in Defileul Crisului Negru in lungime de circa 18 km între localitatile Suncuis de Beius si Soimi, sector de defileu creat prin epigeneza si antecedenta.

Dintre numerosii afluenti mentionam pe cei mai importanti: Crisul Baita, Crisul Pietros, Valea Nimaieşti, Valea Rosia, Valea Holodului (denumita in sectorul superior Valea Videi) unită cu Valea Topei, si care au confluentă cu Crisul Negru la Holod‐Ginta. Aceste rauri vin din est, dinspre Muntii Bihor‐Vladeasa si Muntii Padurea Craiului. Dinspre Muntii Codru‐Moma, deci din partea de vest, sosesc raurile Valea Briheni, Crisu Varatec, Valea Tarcaitei, Valea Finisului, Valea Suncuisului, Valea Ormanului etc.

Flora şi fauna

O importantă suprafață a comunelor studiate este acoperită de păduri, întinderea acestora a fost mai mare până la Reforma Agrară din anul 1921, când necesarul de teren arabil și de pășune al locuitorilor a determinat defrișarea unor zone împădurite și introducerea lor în circuitul agricol. Dintre lemnoase, predominante sunt aici variațiile familiei stejarului (quercus sessiliflora), gorunul (quercus petraea), stejarul pedunculat (quercus robur), gârnița (quercus frainetto), cerul (quercus cerris) și apoi frasinul (frasinus excelsior) și carpenul (carpinis betulus).

Vegetația măruntă, arbustieră, este prezentă prin tufele de păducel (crataegus monogyna), sânger (cornus sanguinea) corn (cornus mas) alun (corylus avellana), lemn câinesc (ligustrum vulgare) etc. Dintre plantele erbacee, sunt întâlnite în zonă coada cocoșului, laptele cucului, stănișoara și altele. În ochiurile de pădure și în pajiști sunt predominante plante din familiile gramineelor și a leguminoaselor. Sunt specifice zonele cu păiușuri stepice, precum festuca valesiaca, festuca pseudorrina și festuca sulcata, după cum și mixajele acestora cu așa numitele „flori de câmp”, precum margaretele albe, cicoarea albastră, lumânările galbene, macii roșii și brândușele de toamnă, toate oferind un spectacol vizual unic.

Pădurea de foioase aflată pe teritoriile comunelor studiate este alcatuită din diferite esenţe predominând stejarul (quercus sessiliflora), gorunul (quercus pertaea), stejarul pedunculat (quercus robum), gârniţa (quercus frainetta), cerul (quercus cerria), apoi frasinul (frasinus excersior), carpenul (carpinis betulus) .

Stratul arbustiv este destul de bine reprezentat de specii cum ar fi: păducelul (crataiegus monogyna), sangerul (cornus sanguineea) cornul (cornus mas) alunul (corylus avelana), lemnul câinesc ( ligustrum vulgarae ) şi altele.

Stratul arbustiv se dezvoltă cu precădere până la apariţia carpenului care ia loc stejarului în pădurile tăiate fără socoteală. Un exemplu este partea de nord-vest a pădurii Felix, defrişat complet în timpul celui de-al II – lei război mondial.

Stratul ierbaceu este reprezentat prin: coada cocoşului, laptele cucului, stănişoara, şi multe altele.

Peisajul umbros de pădure este înlocuit cu pajişti însorite, unde predomină plante din familia gramineelor şi leguminoaselor. Tipice sunt grupările cu păiuşuri stepice (festuca valesiana, festuca pseudorrina, festuca sulcata) şi altele.

Flora spontană ce se dezvoltă pe acest platou înveseleşte peisajul. Câmpul este presărat cu margarete albe, cicoare albastră, lumânărele galbene, maci roşii şi brânduşe de toamnă.

În ce privește fauna locală, ea este comună cu cea întâlnită în întreaga zonă de câmpie și colinară, adică este reprezentată de mamifere mici și rozătoare, precum: hârciog (cricetus cricetus), popândăul (citelus citelus), bizonul (ondatra bethica ), iepurele (lepus europeus).

Dintre păsările întâlnite se găsesc: prepeliţa, fazanul, pitpalacul, graurul, ciocârlia, lastnul.

Dreptul de uz și de servitute

În conformitate cu prerogativele Legii 123/2012 drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conținutul acestora este prevăzut la art. 109 și se  exercită fără înscriere în cartea funciară.

Exercitarea drepturilor de uz și de servitute se realizează cu titlu obligatoriu pe toată durata existenței obiectivului/sistemului de gaze naturale, atât cu ocazia realizării acestuia, cât și cu ocazia retehnologizării unei capacități în funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție, în caz de avarie, în baza legii, fără nicio altă formalitate prealabilă.

Operatorul sistemului de distribuție are dreptul să intervină în orice moment asupra rețelelor de distribuție a gazelor naturale în vederea realizării unor lucrări de reparații în regim de urgență, în conformitate cu reglementările Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, fără a fi necesară obținerea în prealabil a avizelor și autorizațiilor prevăzute de prezentul titlu, în vederea remedierii acelor defecte care pun în pericol siguranța și securitatea consumatorilor.

Pentru protecția și funcționarea normală a obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei instituie, prin norme tehnice, zone de protecție și de siguranță a acestora.

Dar, pentru realizarea obiectivelor sistemului de distribuție, este necesar ca beneficiarul să pună la dispoziția lucrării terenurile libere de sarcini. 

Astfel, articolele 109, 110, 111, 112 și 113 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123 din 2012, prevăd :

Art. 109: Dreptul de uz şi dreptul de servitute :

Asupra terenurilor şi altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, precum şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţilor, concesionarii din sectorul gazelor naturale beneficiază, în condiţiile legii, pe durata lucrărilor de dezvoltare, reabilitare, modernizare, respectiv de exploatare şi de întreţinere a capacităţilor respective, de următoarele drepturi: 

a)  dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau modernizării obiectivelor/sistemelor; 

b)  dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi a intervenţiilor necesare; 

c)  dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană pentru instalarea de reţele, de conducte, de linii sau de alte echipamente aferente obiectivelor/sistemelor şi pentru accesul la locul de amplasare a acestora; 

d)  dreptul de a obţine restrângerea sau încetarea unor activităţi care ar putea pune în pericol persoane şi bunuri; 

e)   dreptul de acces la utilităţile publice. 

      Astfel, datele de mai sus sunt coroborate cu art. 4 din HG nr. 209/3 aprilie 2019 (care face referire la Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, conţinutul-cadru al caietului de sarcini), și se constată necesitatea elaborării unor Hotărâri de Consiliu care să specifice :

(i)      punerea la dispoziţia concesionarului a terenurilor necesare pentru realizarea obiectivelor aferente sistemelor de distribuţie a gazelor naturale pe toată durata concesiunii, precum şi a terenurilor necesare organizării de şantier pe durata realizării investiţiei; 

      hotărârea consiliului local cu privire la terenurile din proprietatea unităţii administrativ-teritoriale la care are competenţă legală de autoritate deliberativă trebuie să prevadă în mod explicit modalitatea de punere la dispoziţie a terenurilor cu titlu gratuit; 

      în cazul în care lucrările vor afecta şi terenurile altor unităţi administrativ-teritoriale, se vor prezenta şi hotărârile consiliilor locale aferente cu privire la terenurile din proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale la care acestea au competenţă legală. 

      Autoritatea contractantă va menţiona dacă punerea la dispoziţia concesionarului a terenurilor necesare pentru realizarea obiectivelor aferente sistemelor de distribuţie a gazelor naturale pe toată durata concesiunii, precum şi a terenurilor necesare organizării de şantier pe durata realizării investiţiei se face cu titlu oneros, în condiţiile legii sau în cazul terenurilor proprietate a terţilor. În cazul în care se va face cu titlu oneros, este necesar a se indica şi cuantumul pretenţiilor financiare;

(ii)      modalitatea de punere la dispoziţia operatorului sistemului de transport a terenurilor necesare amplasării instalaţiei de racordare la Sistemul naţional de transport, cu respectarea cerinţelor legale;

(iii)       regimul juridic al terenurilor pe care sunt amplasate reţelele de distribuţie a gazelor naturale şi, după caz, al staţiilor de reglare-măsurare-de predare (SRMP) şi al staţiilor de reglare de sector (SRS). 

(iv)      Hotărârea trebuie să precizeze clar apartenenţa fiecărei părţi componente a sistemului de distribuţie la bunurile proprietate publică/privată a comunei/oraşului sau a unor persoane fizice/juridice;

Art. 110: Dreptul de uz pentru executarea lucrărilor 

În exercitarea dreptului de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau modernizării obiectivelor/sistemelor, concesionarul poate: 

a) să depoziteze pe terenurile proprietate privată, în măsura strict necesară, materiale, echipamente, utilaje şi instalaţii; 

b) să desfiinţeze culturi sau plantaţii ori alte amenajări existente ori numai să le restrângă, în măsura strict necesară, pentru executarea lucrărilor, în condiţiile legii; 

c) să extragă materiale, să capteze apă, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare; 

d) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier; 

e) să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura strict necesară, pentru executarea lucrărilor pentru obiectivul/sistemul respectiv.

Art. 111: Dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a obiectivului/ sistemului 

(1) Dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a obiectivului/sistemului se întinde pe toată durata de funcţionare a acestuia, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a obiectivului/sistemului. 

(2) În exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) concesionarul poate: 

a) să depoziteze materiale, echipamente, utilaje, instalaţii pentru întreţinere, revizii, reparaţii şi intervenţii; 

b) să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea; 

c)să afecteze culturi, plantaţii sau alte amenajări existente şi să restrângă activităţi ale proprietarului, în măsura şi pe durata strict necesară, în vederea executării operaţiunilor de întreţinere, reparaţii, revizii sau intervenţii. 

Art. 112: Dreptul de servitute legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană 

Servitutea legală de trecere subterană, de suprafaţă sau aeriană cuprinde dreptul la instalare de reţele, de conducte, linii, stâlpi şi de alte echipamente aferente capacităţii, precum şi accesul la locul de amplasare a acestora pentru intervenţii, întreţinere, reparaţii, revizii, modificări şi exploatare, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 113: Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute 

(1) Drepturile de uz şi de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conţinutul acestora este prevăzut la art. 109 şi se exercită fără înscriere în cartea funciară (la data 04-oct-2014 Art. 113, alin. (1) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 127/2014 );

(2) Exercitarea drepturilor de uz şi de servitute se realizează cu titlu obligatoriu pe toată durata existenţei obiectivului/sistemului de gaze naturale, atât cu ocazia realizării acestuia, cât şi cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie, în caz de avarie, în baza legii, fără nicio altă formalitate prealabilă (la data 04-oct-2014 Art. 113, alin. (2) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 127/2014 );

(3) În scopul acordării de indemnizaţii şi despăgubiri juste aferente exercitării drepturilor de uz şi de servitute, titularii de licenţe şi autorizaţii încheie cu proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz şi de servitute o convenţie-cadru al cărei conţinut este stabilit prin hotărâre a Guvernului (la data 04-oct-2014 Art. 113, alin. (3) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 127/2014 ); 

(4) Titularii de licenţe şi autorizaţii sunt obligaţi să procedeze la încheierea convenţiilor-cadru prevăzute la alin. (3), în termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectaţi (la data 04-oct-2014 Art. 113, alin. (4) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 46. din Legea 127/2014 ); 

(5) Dacă, cu ocazia intervenţiilor pentru dezvoltare, modernizare, reparaţii, revizii, avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinătatea obiectivelor/sistemelor din domeniul gazelor naturale, concesionarii au obligaţia să plătească despăgubiri în condiţiile legii. 

(6) Despăgubirile se stabilesc avându-se în vedere următoarele criterii: 

a) suprafaţa de teren afectată cu ocazia lucrărilor; 

b) valorile pentru producţiile estimate ale culturilor şi plantaţiilor afectate, comunicate de organismele abilitate, precum şi amenajările afectate de lucrări; 

c) valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate. 

(7)  Cuantumul despăgubirii se stabileşte prin acordul părţilor sau, în cazul în care părţile nu se înţeleg, prin hotărâre judecătorească.

Dreptul de acces la utilităţile publice trebuie exercitat de concesionar cu bună - credinţă, fără a prejudicia accesul altor persoane la respectivele utilităţi publice.

RISCUL DE OPERARE

Atribuirea unei concesiuni de lucrari sau de servicii implica intotdeauna transferul catre concesionar a unei parti semnificative a riscului de operare de natura economica, in legatura cu exploatarea lucrarilor si/sau a serviciilor respective.

Se considera ca o parte semnificativa a riscului de operare a fost transferata atunci cand pierderea potential estimata suportata de concesionar nu este una neglijabila. Riscul de operare este riscul care indeplineste, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

- este generat de evenimente care nu se afla sub controlul partilor la contractul de concesiune;

- implica expunerea la fluctuatiile pietei;

Ca efect al asumarii riscului de operare, concesionarului nu i se garanteaza, in conditii normale de exploatare, recuperarea costurilor investitiilor efectuate si a costurilor in legatura cu exploatarea lucrarilor sau a serviciilor.

Riscul de operare in cazul de fata poate consta in:

- fie riscul de cerere - riscul privind cererea reala pentru lucrarile sau serviciile care fac obiectul concesiunii de lucrari sau de servicii;

- fie riscul de oferta - riscul legat de furnizarea lucrarilor sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii de lucrari sau a concesiunii de servicii, in special riscul ca furnizarea serviciilor nu va corespunde cererii. Riscul de oferta poate avea impact in riscul de constructi si riscul operational legat de disponibilitatea serviciilor atunci cand constructia sj operarea constituie cele doua mari faze ale proiectului de concesiune;

- fie ambele riscuri, de cerere si de oferta.

In situatia de fata se transfersa intreg riscul de operare concesionarului, iar autoritatea contractanta/concedentui nu se obliga la nici o plata pentru operarea sistemului de distributie catre concesionar, decat in limita cotei proprii de participatiune.

Ipotezele formulate în legatura cu proiectul, pot fi tratate pe trei faze:

      faza de pregătire și elaborare proiect;

      faza de implementare a proiectului și realizare efectivă a lucrărilor;

      faza de gestionare, operare și monitorizare a proiectului,

după cum urmează:

Faza de pregătire şi elaborare proiect 

      resurse umane cu experienţă în elaborarea proiectului;

      resurse umane cu experienţă ale aplicantului;

      asigurarea finanţării externe;

      asigurarea finanţării interne.

Faza de implementare a proiectului şi realizare efectivă a lucrărilor 

      inflaţia este cea pronosticată;

      creşterea economică este cea previzionată;

      modificări legislative previzibile;

      legislaţie armonizată cu Uniunea Europeană;

      climat normal pe perioada executării lucrărilor;

      plan de finanţare respectat;

      lucrări de bună calitate, realizate de un constructori experimentaţi;

      personal instruit disponibil.

Faza de gestionare şi monitorizare a proiectului 

      management corespunzător al operatorului;

      practici de muncă eficiente;

      creşterea încrederii în calitatea serviciilor

Riscuri și flexibilitate. Structura riscurilor

Pentru a proteja rezultatele proiectului de acțiunea riscurilor, se impune parcurgerea următoarelor trei etape:

      identificarea riscurilor pe baza surselor de risc;

      estimarea și evaluarea riscurilor pe baza matricei impact/probabilitate;

      gestionarea riscului si îmbunatatirea conceptului proiectului, pe baza Graficului de Management al Riscului;

Identificarea riscurilor se realizeaza prin:

      analiza planului de implementare;

      brainstorming;

      experiența specialiștilor și a echipei de implementare;

      metode analitice (acolo unde este posibil);

Se identifică în structura proiectului doua mari surse de risc si anume:

      risc de realizare a proiectului, cu efecte directe asupra implementarii proiectului;

      risc privind beneficiile scontate, cu efecte asupra duratei de viață a investitiei.

Riscurile identificate în cadrul prezentului studiu, prin metodele mai susmenționate de identificare a riscurilor sunt:

1.      Riscuri comerciale si strategice:

o      schimbarile tehnologice;

o      proprietatea asupra utilităților.

2.      Riscuri economice:

o      cresterea ratei de actualizare;

o      cresterea pretului la carburanti;

o      schimbarea ratelor de schimb;

o      cresterea accelereata a inflatiei;

o      cresterea demografica;

3.      Riscuri contractuale:

o      intarzieri in executarea lucrarilor;

o      forta majora;

o      probleme neprevazute ale furnizorilor de materiale;

4.      Riscuri financiare:

o      lipsa surselor interne de finantare;

o      majorarea impozitelor;

o      cresterea cheltuielilor de capital;

5.      Riscuri de mediu:

o      intarzieri ale proceselor de avizare;

6.      Riscuri politice:

o      retragerea sprijinului politic local;

o      schimbari politice majore;

o      renuntarea la derularea proiectului în urma presiunilor politice sau a reorientarii investitionale;

7. Riscuri naturale:

o      eventuale mici cutremure;

o      alunecari de teren;

o      incendii;

o      inundatii;

8. Riscuri institutionale si organizationale:

o      management de proiect neadecvat;

o      greve;

o      retragerea sprijinului acordat de catre Consiliul Local;

o      lipsa de resurse si de planificare;

9. Riscuri operationale si de  cenar:

o      probleme de comunicare;

o      estimari gresite ale pierderilor;

10. Riscuri datorate de factorul uman:

o      erori de estimare;

o      erori de operare;

o      sabotaj;

o      vandalism;

11. Riscuri tehnice:

o      lipsa de personal specializat si calificat;

o      nerespectarea reglementarilor si standardelor de executie;

o      erori in documentatia de executie;

o      control defectuos al  cenario ;

o      lipsa de ritmicitate in livrarea de utilaje;

o      intarzieri de finalizare.

După identificarea riscurilor pe baza surselor de risc se pune problema evaluării impactului pe care l-ar avea riscurile respective asupra proiectului în cazul producerii lor, precum si a estimării probabilității producerii riscurilor. Evaluarea riscurilor oferă soluții în scenarii care privesc măsurile care trebuie luate pentru gestionarea riscurilor.

Abordarea analizei riscurilor se bazeaza astfel pe:

      dimensionarea riscului, se determina impactul, marimea riscului;

      măsurarea riscului – se determina probabilitatea producerii riscului.

Ca o concluzie a scenariului evaluării riscurilor, se pot afirma următoarele :

a) riscurile care pot apărea în derularea proiectului au în general un impact mare la scenariu, dar o probabilitate redusa de apariție și declansare;

b) riscurile majore care pot afecta proiectul sunt riscurile financiare și economice;

c) probabilitatea de apariție a riscurilor tehnice a fost puternic diminuată prin contractarea serviciilor de consultanta (și ulterior de execuție) și cu firme de specilitate.

Gestionarea riscurilor:

In functie de structura riscurilor se vor lua masurile necesare unei gestionări eficiente și corecte a riscurilor. Gestionarea riscurilor se realizează pe baza a patru operatiuni distinte :

1.planificarea (operatiune care intra în sarcina Operatorului de distributie si a construcorului desemnat);

2.monitorizare (operatiune care intra în sarcina Operatorului de distributie);

3.alocarea resurselor necesare prevenirii sau înlaturarii efectelor riscurilor produse (operatiune care intra în sarcina Operatorului de distribuție, direct implicat în proiect, si a altor institutii financiare sau politice al caror rol este de sprijinire a proiectului).

4. control (operatiune care intra în sarcina Operatorului de distributie).

Pentru a determina resursele necesare prevenirii producerii riscurilor de proiect si pentru a realiza o gestionare eficientă a riscurilor se impune realizarea unor analize complexe:

      analiza factorilor interesati; factorii interesati sunt Operatorul de distributie, Primariile comunelor și consumatorii din localitățile respective.

      analiza scenariului; analiza a fost realizata de catre Primariile Comunelor, iar în urma acestei analize s-a determinat gradul de suportabilitate al populației, gradul de implicare civică a cetățenilor.

      analiza instituțională; proiectul poate fi implementat.

      analiza tehnica; analiza care în scenarii se regaseste in studiul de fezebilitate si furnizează informații cu scenarii la soluțiile tehnice necesare în atingerea obiectivelor.

      analiza economică; analiză care se regăsește tot în studiul de fezabilitate și furnizează informații legate de rentabilitatea proiectului, structura și evoluția costurilor și a tarifelor.

      analiza de mediu; realizată în strânsă legatură cu Agenția de Protecție a Mediului furnizează informații cu scenarii la integrarea prezentului proiect, măsuri de respectare a reglementărilor de mediu naționale și internaționale.

Toate aceste analize dimensionează soluții și implicit obiective, dar acestea la rândul lor sunt însotite de riscuri. Pentru gestionarea riscurilor se tratează, înca din faza de elaborare a proiectului, luarea unor masuri de prevenire și protecție a proiectului:

      includerea de cheltuieli neprevăzute în bugetul proiectului, măsura care poate soluționa apariția unor riscuri naturale, tehnice și chiar financiar-economice (surpări de teren, inundații, forță majoră, erori de execuție, întîrzieri, modificări ale cursului valutar, etc.)

      includerea în proiect a activităților de atenuare a riscurilor;

      proiecte complementare, susținute din fonduri locale sau din alte surse, care au ca obiectiv consolidarea prezentului proiect.

      corelarea obiectivă între obiectivele, scopurile și rezultateale proiectului;

      atenuarea riscurilor pe perioada de implementare printr-o atenta monitorizare;

      agrementarea factorilor interesati in toate etapele de derulare a proiectului;

Pentru o mai buna evidențiere și urmărire a riscurilor la care proiectul este supus, precum și pentru o corectă selectare a acțiunilor de gestionare a riscurilor, se va folosi Graficul de Management al Riscului.

Din analiza Graficului de Management al Riscului reiese că factorii critici care pot influența durabilitatea si viabilitatea beneficiilor proiectului sunt:

      managementul operatorului de utilitati ( M );

      suportabilitatea consumatorilor ( H );

      co-interesarea si implicarea factorilor locali (instituții, administrație, asociații, oameni politici) ( M );

      transparența și comunicarea între principalii factori locali implicați (H);

      administrație, operator, utilități si populatie ( L )

sinergia cu programele locale, regionale si naționale ( L )

Matricea Riscurilor

Categoria de risc

      Descriere

      Consecinţe            

      Eliminare      Responsabil cu gestionarea riscului

Riscuri tehnice 

Construcţie

      Riscul de apariţie a unui eveniment pe durata realizării investiţiei, care poate conduce la imposibilitatea finalizării acesteia în timp şi la costul estimat      Întârziere în implementare şi majorarea costurilor de execuţie a lucrărilor

      Investitorul va semna un contract cu durata şi valoarea fixe. Executantul va trebui să aibă resursele şi capacitatea tehnică de a se încadra în condiţiile de execuţie stabilite      Investitorul

Recepţie investiţie

      Riscul este fizic şi operaţional, şi se referă la întârzierea efectuării recepţiei investiţiei

      Consecinţe pentru beneficiar prin întârzierea începerii utilizării, cu toate consecinţele care decurg din aceasta;      Plata contravalorii lucrărilor se va face la recepţia investiţiei

      Investitorul

Resurse de intrare

      Riscul ca resursele necesare execuţiei să fie insuficiente, să nu aibă calitatea corespunzătoar, să coste mai mult, să fie indisponibile cantitativ      

Creşteri de cost cu efecte negative asupra calităţii serviciilor furnizate            

      Executantul trebuie să se asigure prin contracte de aprovizionare pe termen lung, cu clauze calitative prestabilite      

Executantul

Capacitatea tehnică

      Executantul nu are capacitatea tehnică necesară pentru executarea lucrărilor de realizare a investiţiei      Imposibilitatea realizării investiţiei

      Examinarea atentă a capacităţii tehnice şi financiare a executantului, înaintea contractării execuţiei      Investitorul

Soluţii tehnice vechi sau inadecvate

      Soluţiile propuse nu sunt corespunzătoare dpdv tehnic sau tehnologic

      Diminuarea beneficiilor estimate

      Clauze contractuale referitoare la calitatea lucrării

Investitorul

Riscuri financiare      

Finanţare indisponibilă

      Riscul ca finanţatorul să nu poată asigura resursele financiare atunci când trebuie sau în cuantumul stabilit      Lipsa finanţării pentru continuarea sau finalizarea investiţiei      Investitorul va analiza cu mare atenţie angajamentele financiare şi concoranţa cu programarea investiţiei      Investitorul

Evaluarea incorectă a valorii investiţiei şi a costurilor de operare

      Valoare investiţiei şi a costurilor de operare sunt subevaluate

      Investitorul nu poate asigura finaţarea investiţiei şi/sau întreţinerea acesteia

      Investitorul poate să-şi utilizeze propriile resurse financiare pentru a acoperi costurile suplimentare sau poate căuta alte surse de finanţare      Investitorul

Riscuri instituţionale

Modificarea regimului impozitelor şi taxelor

      Riscul ca resursele necesare execuţiei să fie insuficiente      Investitorul nu poate asigura finaţarea investiţiei şi/sau întreţinerea acesteia

      Investitorul poate să-şi utilizeze propriile resurse financiare pentru a acoperi costurile suplimentare sau poate căuta alte surse de finanţare      Investitorul

DESCRIEREA SERVICIULUI DE UTILITATE PUBLICA DE DISTRIBUTIE A GAZELOR NATURALE

Concesionarul va realiza lucrările de investiţii în conformitate cu prevederile caietului de sarcini ce va fi intocmit si cu respectarea graficului lucrărilor de investiții prevăzut în studiul de fezabilitate.

      Concedentul va acorda concesionarului, prin contractul de concesiune incheiat, dreptul exclusiv de a exploata serviciul în cadrul perimetrului concesiunii şi de a efectua pentru aceasta toate investiţiile necesare, cu respectarea contractului şi a legislaţiei în vigoare. Atât obligaţia de realizare a investiţiilor, în conformitate cu graficul lucrărilor de investiții prevăzut în SF, cât şi obligaţia de exploatare a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale reprezintă obligaţii principale ale concesionarului.

      Concesionarul va fi responsabil de realizarea serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale, în conformitate cu contractul şi cu legislaţia în vigoare.

Concesionarul va presta serviciul de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale pe propriul risc şi va răspunde pentru lucrările efectuate, bunurile în folosinţă, precum şi pentru prestarea serviciului.

Prezentarea situației energetice actuale

Situația actuală a alimentarii cu combustibil pentru incalzire si prepararea hranei a locuitorilor

din UAT-urile studiate implica exploatarea nerationala a fondului forestier, aprovizionarea cu gaze lichefiate, aparate alimentate cu energie electrica. Aceste variante au mari deficiente deoarece implica amenajarea de depozite pentru combustibilii solizi, taieri nepermise ale masei lemnoase, cheltuieli pentru transportul buteliilor de gaze lichefiate, cheltuieli ridicate ale populatiei si agentilor economici pentru utilizarea curentului electric in vederea asigurarii confortului in locuite. Localitatile din aceasta zona nu dispun de un sistem de distributie a gazelor naturale.

Necesitatea și oportunitatea realizarii investitiei

Renovarea si dezvoltarea satelor reprezinta o cerinta esentiala pentru cresterea calitatii vietii si sporirea atractivitatii zonelor rurale. Calitatea infrastructurii fizice rurale de baza poate avea un impact major, asigurand dezvoltarea spatiului rural, in special, prin incurajarea si facilitarea dezvoltarii activitatilor economice. Totodata, slaba dezvoltare a infrastructurii de baza, poate avea un impact negativ asupra sanatatii familiilor in comunitatile rurale.

Introducerea retelei de gaz in zona studiata este necesara pentru asigurarea unor conditii optime de desfasurare a activitatilor in cadrul obiectivelor social-culturale si in toate gospodariile comunei. Aceasta investitie va duce la:

•      importanta economisire de combustibili conventionali si o disponibilizare considerabila de masa lemnoasa si butelii cu gaz lichefiat.

•      asigurarea alimentării cu căldură și apă caldă menajeră la un preț al gigacaloriei mai mic;

•      cresterea nivelului de trai al populatiei;

•      asigurarea unui trai decent pentru toti locuitorii comunei;

•      impact pozitiv pentru sanatatea populatiei;

•      reducerea riscului de poluare cu reziduuri rezultate din arderea materialului lemnos sau a carbunilor, a particulelor in suspensie.

•      asigurarea unei imagini bune a comunei in general in contextul local si regional si, pe termen lung, posibilitatea atragerii de investitori si deci dezvoltarea acesteia.

•      cresterea economiilor in bugetul familiilor.

Gazul metan va fi utilizat atat in prepararea hranei si a apei calde menajere cat si in incalzirea locuintelor pe timp de iarna. In momentul de fata incalzirea in cadrul gospodariilor este asigurata de sobe si centrale care folosesc drept combustibil material lemnos si alti combustibili conventionali (GPL), precum și agent termic furnizat cu randamente scăzute.

Folosirea acestor combustibili duce la o poluare accentuata in mediul rural, daunatoare atat mediului natural cat mai ales omului, datorita cantitatilor mari de CO2, sulf si particule in suspensie eliberate in atmosfera. In cadrul Uniunii Europene exista reglementari de mediu care prevad limitarea emisiilor de CO2, sulf si particule in suspensie, acestea din urma reprezentand un adevarat pericol pentru viata omului in special, ele provenind din arderea de combustibili fosili si de material lemnos in cadrul gospodariilor.

In acest sens introducerea unui sistem de alimentare cu gaz metan nu numai ca va limita aceste emisii, dar va diminua si pericolul asfixierii cu fumul provocat de sobe in urmarii arderii combustibililor solizi. In plus, aceasta masura va reduce indubitabil cantitatea de material lemnos si alti combustibili conventionali constituind pe termen lung o masura “verde”, durabila de protectie a mediului. 

Investitia este oportuna pentru intreaga zona, realizandu-se :

- economii in bugetul familiilor. Gazele naturale sunt o sursa de energie mai ieftină decât combustibilul solid (lemnele de foc) folosit la incalzire si prepararea apei calde de consum si decat gazele petroliere lichefiate utilizate la prepararea hranei.

- disponibilizarea masei lemnoase pentru a fi valorificata superior.

Realizarea investitiei va avea un impact pozitiv asupra mediului inconjurator, prin reducerea poluarii si protejarea stratului de ozon, prin micsorarea suprafetelor de padure care se vor defrisa.

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului: COMUNELE TINCA, TULCA ȘI BATĂR, JUDEȚUL BIHOR.

Obiectivul general al masurii vizeaza: 

      imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie,

      asigurarea accesului la serviciile de baza 

      protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile 

Obiective:

Cresterea gradului de functionalitate inteligenta a infrastructurii de distributie de gaze naturale si interconectivitate cu sistemul de distributie gaze naturale existent in Judetul Bihor, prin infiintarea unui sistem inteligent de distributie gaze naturale in comunele supuse studiului, cu satele apartinatoare, prin construirea unei retele noi de distributie gaze naturale.

Realizarea obiectivului general va duce la cresterea nivelului de functionalitate inteligenta a infrastructurii de distributie de gaze naturale utilizate pentru realizarea serviciului comunitar de utilitate publica de alimentare cu gaze naturale a populatiei, in conformitate cu legislatia in vigoare, prin imbunatatirea flexibilitatii, sigurantei, eficientei in operare, precum si prin integrarea activitatilor de transport, distributie si consum final. In ceea ce priveste contributia proiectului la realizarea serviciului de utilitate publica de alimentare cu gaze naturale a populatiei printr-o retea de distributie inteligenta, calculata ca raport intre numarul de gospodarii propuse a fi conectate prin proiect si numarul total de gospodarii din UAT-urile din aria proiectului, facem urmatoarele precizari: 

- Racordarea la conducta de transport gaze naturale înaltă presiune PN 40 bar, Căpâlna ‐Uileacu de Beiuș ‐ Ștei, DN300(12”), prin intermediul unei conducte de racord DN 100mm, PN 40 bar în lungime de cca. 0,020 km, a unei stații de reglare măsurare (SRM Tinca), cu o capacitate tehnologică de Q = 5.000 Smc/h, PN40, care va fi amplasată în extravilanul localităţii Tinca, com Tinca și realizarea unei rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale medie presiune cu conducte din PE100, SDR11 DN63‐250mm/OL2"‐8", L=163.740m [din care in etapa 1: 61.739m si 102.001m in etapa 2]; 

Aceasta varianta presupune realizarea urmatoarele lucrari:

‐conductă de racord înaltă presiune având PN40, DN100(4”)mm în lungime de 20 m.

‐statie de reglare masurare cu un modul de reglare masurare de 5000 mc/h, ce va asigura un debit instalat pentru loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr, de 5.000 mc/h, la o presiune de 6 bar; SRM Tinca se va amplasa pe un teren aparținând com.Tinca.

‐realizarea unei retele de distributie gaze naturale cu conducte PE100 SDR11 in regim de medie presiune in loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr, in lungime de cca. 163.740 m din care 61.739m in etapa I si 102.001m in etapa II .

- Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zona ;

- Infrastructura va asigura creșterea atractivității zonei pentru noi investiții;

- Odată cu realizarea rețelei inteligente de distributie a gazelor naturale coroborat cu existența în zonă a celorlalte rețele de utilitati (apă, canal, fibră optică), valoarea terenurilor va crește, de asemenea și interesul investitorilor. Realizarea proiectului va sprijini dezvoltarea economică prin atragerea de investitori și va contribui la protejarea mediului, care pe termen lung va conduce la creșterea calității vieții.

- Prin implementarea proiectului se estimează că vor fi realizate o serie de obiective cu impact socio-economic foarte important pentru toți locuitorii acestei localitati si implicit a comunei, atât populația stabilă cât și pentru cei ce dețin proprietăți în zonă și practică un turism de week-end.

- Proiectul reprezintă materializarea aspirațiilor a peste 16.645 locuitori.

- Investitia va contribui la protectia mediului prin reducerea cantitatilor de gaze cu efect de sera (GES) emanate în atmosferă, îmbunătățirea mediului de afaceri și totodată va transmite un semnal cu privire la imaginea comunei, ca o locaţie sigură pentru investiţii, dar si un mediu

sănătos de viață mai atractiv pentru populaţie, cu garanţii pentru existența condiţiilor necesare unui confort civic superior.

- Construcția și modernizarea acestei infrastructuri edilitare durabile sunt esenţiale atât pentru dezvoltarea economică și socială a zonei, incluzând fireşte centrele administrative ale localităților, cât și influența pentru o dezvoltare echilibrată.

- Creșterea timpului disponibil pentru activitati lucrative de locuri de muncă sau in gospodaria proprie pe perioada de referință ca urmare a faptului că activitățile privind aprovizionarea cu diverse tipuri de combustibili (lemne, cărbuni, motorină, păcură), depozitarea, transportul, pregătirea pentru ardere etc. dispar.

Imbunatatirea nivelului de flexibilitate, siguranta, eficienta in operare a infrastructurii de distributie de gaze naturale prin implementarea unui Sistem inteligent de monitorizare a distributiei gazelor naturale. In acest proiect se va implementa "SMART ENERGY TRANSMISSION SYSTEM" care va gestiona problemele legate de siguranta si utilizarea instrumentelor inteligente in domeniul presiunii, debitelor, contorizarii, inspectiei interioare a conductelor, odorizare, protectie catodica, reactii anticipative, trasabilitate, toate generand cresterea flexibilitatii in operare a sistemului, imbunatatind integritatea si siguranta in exploatare a acestuia si implicit cresterea eficientei energetice.

Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Noțiuni generale

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică prevede în chiar primul amendament faptul că moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând generarea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, va fi benefică pentru mediu, va îmbunătăți calitatea aerului și a sănătății publice, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va conduce la creșterea competitivității, generarea unui număr mai mare de locuri de muncă și intensificarea activității economice la nivelul tuturor sectoarelor economiei, îmbunătățind astfel calitatea vieții cetățenilor .

Investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice finale trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii ale creșterii gradului de eficiență energetică în toate etapele lanțului energetic și să îmbunătățească astfel nivelul de bunăstare a societății europene. Pentru a debloca întregul potențial al acestor beneficii și pentru a pune în aplicare cu succes măsurile de politică vizate, Comisia și statele membre ar trebui să conlucreze atât cu autoritățile locale și regionale, cât și cu orașele, întreprinderile și cetățenii din toată Uniunea pentru a se asigura că creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și economice merge mână în mână cu intensificarea creșterii economice .

Toate formele de energie primară (din surse neregenerabile și regenerabile) ar trebui să țină seama de energia de intrare suplimentară necesară pentru a obține energia respectivă, a înființa și a exploata centralele electrice și a le dezafecta, precum și pentru a elimina riscurile asociate la adresa mediului.

Măsurile adoptate de statele membre ar trebui să fie sprijinite de instrumente financiare ale Uniunii bine concepute și eficace, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice și Banca Europeană de Investiții, care ar trebui să sprijine investițiile în eficiența energetică în toate etapele lanțului energetic și să utilizeze o analiză cost-beneficiu cuprinzătoare, care să se bazează pe un model de rate de actualizare diferențiate. Sprijinul financiar ar trebui să se concentreze pe metode eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru creșterea eficienței energetice, care să ducă la reducerea consumului de energie.

Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea majoră a clădirilor cu obiectivul pe termen lung de a obține un parc imobiliar cu un consum de energie aproape egal cu zero. Obligația de economisire a energiei a fost esențială pentru generarea de creștere economică și de locuri de muncă la nivel local și ar trebui să se aplice în continuare pentru a garanta că UE își poate atinge obiectivele privind energia și clima prin crearea de noi oportunități și poate reduce dependența consumului de energie de creștere. Cooperarea cu sectorul privat este importantă pentru a evalua condițiile în care pot fi deblocate investițiile private pentru proiectele de eficiență energetică și pentru a dezvolta noi modele de venituri pentru inovare în domeniul eficienței energetice.

Îmbunătățirile privind eficiența energetică au, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității aerului, întrucât clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic reduc cererea de combustibili pentru încălzire, în special cererea de combustibili solizi pentru încălzire. Prin urmare, măsurile de eficiență energetică contribuie la îmbunătățirea calității aerului interior și exterior și la realizarea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a obiectivelor politicii Uniunii privind calitatea aerului, astfel cum sunt stabilite în special prin Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului 1a . Reducerea cererii de energie în clădiri ar trebui să fie considerată un element al politicii în domeniul calității aerului, în general, și, în special, în statele membre în care atingerea limitelor Uniunii privind emisiile de poluanți atmosferici este problematică, iar eficiența energetică ar putea contribui la atingerea acestor obiective.

Această cerință ar putea fi îndeplinită prin economiile de energie care rezultă din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale care generează economii de energie verificabile după 2020. Economiile realizate în fiecare perioadă ar trebui să se bazeze în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare) .

Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în avantajul tuturor consumatorilor, în special al gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică. Fiecare stat membru poate defini sărăcia energetică și ce anume constituie o gospodărie cu venituri reduse, în conformitate cu situația națională specifică.

Astfel, documentația de față este realizată pe principiul că Costurile și beneficiile tuturor măsurilor de eficiență energetică luate, inclusiv perioadele de recuperare a investiției, ar trebui să fie pe deplin transparente pentru consumatori. 

Înființarea distribuției de gaze naturale, ca o alternativă viabilă la combustibilii folosiți astăzi, reprezintă un proiect cu un impact deoasebit deoarece susține prerogativele Raportului privind Tendințele eficienței energetice și a politicilor aferente în ROMÂNIA, precum și a programului de excelență a Startegiilor de Specializare Inteligentă care prezintă posibilitățile de a ajunge la ”Mediul construit sustenabil” și care se referă la capacitatea unităților și, mai ales, a ansamblurilor construite (localități, unități de producție, căi de comunicații etc) de a satisface necesitățile și scopul pentru care au fost construite, reducând, în același timp consumul de resurse și impactul asupra mediului.

Ca suport al acestor amendamente stă inclusiv implementarea unui program de sprijin pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile rezidențiale locuite de persoanele cu venituri reduse.

Mai mult, în vederea creșterii gradului de confort al locuitorilor comunei, precum și pentru dezvoltarea economică a zonei, este necesară și oportună demararea și realizarea investiției privind înființarea distribuției de gaze naturale.

Aceasta ar avea posibilitatea:

Creerii posibilității de atragere a unor mai mulți investitori;

Ridicării nivelului de trai al locuitorilor.

Date referitoare la obictivele proiectului

Înființarea distribuției de gaze naturale în localitățile comunei presupune realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale a tuturor consumatorilor, casnici și economici, din zona menționată.

Obiectivul preconizat al investiției este realizarea unei investiții durabile care va fi integrată în infrastructura existentă, și care va fi corelată cu investițiile viitoare, în vederea conformării cu cerințele legislației în vigoare, pentru diminuarea efectelor poluării aerului și creșterii eficienței energetice.

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare locală a comunelor studiate actualizată pentru perioada următoare îl reprezintă creşterea standardului de viaţă prin valorificarea resurselor existente şi promovarea potenţialului unității teritorial-administrative. Realizarea rețelei de distribuție gaze naturale reprezintă un obiect al strategiei de dezvoltare locală a comunei. Având în vedere greutăţile întampinate de populaţie pentru procurarea atât a combustibilului solid cât și a buteliilor, apare necesară, oportună și posibilă racordarea satelor aparținatoare UAT-ului in cauza, la sistemul naţional de gaze naturale.

Consumul de gaze naturale va avea următoarele destinaţii:

a.      încălzirea clădirilor, în vederea asigurării unui microclimat corespunzător pe timp de iarnă;

b.      producerea apei calde menajere în clădiri, în vederea asigurării condiţiilor igienico-sanitare necesare;

c.      prepararea hranei;

d.      preţ de cost mai mic decât al celorlalţi combustibili utilizaţi până în prezent;

e.      asigură un confort termic şi igienic superior combustibililor utilizaţi până în prezent;

f.      nu implică spaţii de depozitare a combustibilului;

g.      nu implică mijloace de transport şi forţă de muncă aferentă acestora;

h.      grad sporit de confort;

i.      reducerea substanţială a cheltuielilor pentru încalzire și preparare apă caldă;

j.      reducerea poluării mediului, Consiliile Locale fiind preocupate de problema mediului înconjurător, încercând prin toate mijloacele posibile să facă cât mai multe acțiuni în acest sens.

Profilul de activitate al investiţiei este de deservire a populaţiei, precum si a obiectivelor social - culturale si administrative, prin asigurarea alimentarii cu gaze naturale în condiţii igienice, economice și de siguranţă.

Alimentarea cu gaze naturale se poate realiza prin dezvoltarea urmatorului scenariu: Scenariul tehnic selectat presupune realizarea următoarelor obiecte principale:

Solutia tehnica fezabila cuprinde urmatoarele obiecte si categorii de lucrari, expuse in ordinea de curgere a gazelor: 

Racordarea la conducta de transport gaze naturale înaltă presiune PN 40 bar, Căpâlna ‐Uileacu de Beiuș ‐ Ștei, DN300(12”), prin intermediul unei conducte de racord DN 100mm, PN 40 bar în lungime de cca. 0,020 km, a unei stații de reglare măsurare (SRM Tinca), cu o capacitate tehnologică de Q = 5.000 Smc/h, PN40, care va fi amplasată în extravilanul localităţii Tinca, com Tinca și realizarea unei rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale medie presiune cu conducte din PE100, SDR11 DN63‐250mm/OL2"‐8", L=163.740m [din care in etapa 1: 61.739m si 102.001m in etapa 2]; 

Aceasta varianta presupune realizarea urmatoarele lucrari:

‐conductă de racord înaltă presiune având PN40, DN100(4”)mm în lungime de 20 m.

‐statie de reglare masurare cu un modul de reglare masurare de 5000 mc/h, ce va asigura un debit instalat pentru loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr, de 5.000 mc/h, la o presiune de 6 bar; SRM Tinca se va amplasa pe un teren aparținând com.Tinca.

‐realizarea unei retele de distributie gaze naturale cu conducte PE100 SDR11 in regim de medie presiune in loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr, in lungime de cca. 163.740 m din care 61.739m in etapa I si 102.001m in etapa II . 

Nivelul de funcţionalitate inteligenta se justifică prin conceptul „SMART ENERGY TRANSMISSION SYSTEM”, astfel: 

• Gestionarea unei baze de date care contine indexul, locatia si data citirii fiecarui contor; 

• Generarea de alarme si ra arte cu consumul lunar care sunt utilizate pentru facturarea consumului de gaze; 

• Furnizarea directa a datelor in format CSV pentru a fi importate direct in software-ul de facturare; 

• transmiterea la distanta, la intervale regulate a citirii indexului contorului prin intermediul tehnologiei GPRS; 

• Functionare automatizata: sistemul functioneaza autonom, citirile indexului contoarelor i a altor parametrii se face automat, in zilele si la orele programate de catre utilizator; 

• Oprirea de la distanta a consumatorului: contoarele pot fi comandate de la distanta, din oftware, prin intermediul retelei GSM sa deconecteze consumatorul de la retea 

• Detectia echipamentelor defecte: sistemul detecteaza si localizeaza automat defectele aparute la contoarele din retea 

• Detectia incercarilor de fraudare: interventii neautorizate asupra contorului (deschiderea capacului frontal, montarea in sens invers de curgere, etc); 

• API disponibile pentru facturarea automata a consumurilor catre clienti; Arhitectura sistem.Sistemul va fi construit pe 2 nivele ierarhice: 

• Contor gaz smart 

• Software monitorizare / administrare system Obiectivul general al proiectului: Obiectivul principal al proiectului este infiintarea unei retele inteligente de distributie gaze naturale in comunele supuse proiectului. Acest obiectiv are ca scop cresterea gradului de confort al locuitorilor comunei si dezvoltarea economica a zonei, prin realizarea unui sistem inteligent de alimentare cu gaze naturale a consumatorilor casnici si non-casnici din comuna, ce va fi integrat cu infrastructura existanta si corelat cu investitii viitoare pentru diminuarea efectelor poluarii aerului si cresterea eficientei energetice. 

Contribuţia proiectului la realizarea serviciului de utilitate publică de alimentare cu gaze naturale a populaţiei printr-o reţea de distributie inteligentă este cuantificata ca numărul de gospodării propuse a fi conectate prin proiect raportat la numărul total de gospodării din UAT/UAT-urile din aria proiectului. Astfel, din totalul gospodariilor individuale existente, cât și a celor preconizate a se edifica, pentru calculul debitului pentru dimensionarea rețelei de distribuție gaze naturale s-a preconizat o rata de racordare de 62,39% a acestora, avandu-se in vedere: 

• opţiunile exprimate ale cetăţenilor; 

• rata de racordare pentru U.A.T. – uri similare/ apropiate ca amplasament şi număr gospodării; 

• costurile de realizare a unui sistem individual de incalzire bazat pe utilizarea gazelor naturale raportate la posibilitatile financiare reduse ale unora dintre locuitori; 

• faptul ca o anumita parte din gospodariile individuale sunt utilizate doar ca locuinţe de vacanta; 

• existenta unor sisteme de incalzire bazate pe alti combustibili, etc. 

Legislația specifică concesionării serviciului de distribuție a gazelor naturale

Printre obiectivele activităților desfășurate în sectorul gazelor naturale, așa cum este prevăzut la art. 99 din Legea 123 a energiei electrice și a gazelor naturale, este și asigurarea accesului nediscriminatoriu la sursele de gaze naturale.

În acest sens, pentru alimentarea cu gaze naturale a viitorilor consumatori este necesar să se realizeze un sistem de distribuție care va fi exploatat de un operator economic din sectorul gazelor naturale, inclusiv realizarea instalaţiilor aferente acestuia prin care se asigură servicii de sistem, inclusiv stocarea în conducte, precum şi instalaţiile operatorilor economici afiliaţi, necesare pentru asigurarea accesului la sistemul de transport și/sau de distribuţie.

Ministerul de resort elaborează politica în domeniul gazelor naturale şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, având următoarele atribuţii principale:

a) implementează politica energetică a Guvernului;

b) elaborează programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul gazelor naturale;

c) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite priorităţile privind investiţiile din sectorul gazelor naturale;

d) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul gazelor naturale, cu consultarea părţilor interesate; (la data 19-iul-2018 Art. 102, litera E. din titlul II, capitolul II abrogat de Art. I, punctul 21. din Legea 167/2018 );

f) supraveghează aplicarea şi respectarea măsurilor stabilite pentru protecţia mediului de către participanţii la activităţile din sectorul gazelor naturale;

g) asigură armonizarea cu standardele şi reglementările Uniunii Europene în domeniul gazelor naturale şi creează mecanismele necesare aplicării acestora;

h) asigură monitorizarea respectării angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană pentru sectorul gazelor naturale şi coordonează transpunerea şi implementarea acestor angajamente de către instituţiile implicate;

i) elaborează şi fundamentează, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu organizaţiile patronale şi sindicale, propunerile de politică socială specifice sectorului gazelor naturale, programele de asistenţă socială şi medicală, de  asigurări de risc şi accidente, în vederea evitării riscurilor profesionale şi a reabilitării celor care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale;

j) monitorizează aspectele privind siguranţa alimentării, în special privind echilibrul cerere/ofertă de pe piaţa naţională, la nivelul cererii viitoare prognozate şi al rezervelor disponibile, la capacitatea suplimentară avută în vedere, planificată sau în construcţie, la calitatea şi nivelul de întreţinere a reţelelor, precum şi la măsurile necesare pentru a se face faţă vârfurilor de cerere şi deficitului de alimentare a unuia sau mai multor furnizori. În acest sens, publică la fiecare 2 ani, până la 31 iulie, un raport care să evidenţieze constatările făcute în monitorizarea acestor aspecte, precum şi orice măsuri luate sau preconizate în vederea abordării lor şi înaintează imediat acest raport Comisiei Europene;

k) promovează şi facilitează, împreună cu Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ,cooperarea dintre operatorii de transport şi de sistem la nivel regional, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, cu scopul de a crea o piaţă internă competitivă a gazelor naturale care se bazează pe principiile de transparenţă, concurenţă, nediscriminare, solidaritate şi securitate, în vederea asigurării consumului de gaze naturale pentru consumatorii finali în condiţii de continuitate şi siguranţă; această cooperare acoperă zonele geografice definite în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.775/2005, precum şi alte zone geografice; (la data 19-iul-2018 Art. 102, litera K. din titlul II, capitolul II modificat de Art. I, punctul 22. Din Legea 167/2018 ).

l) exercită calitatea de autoritate competentă în baza Regulamentului (UE) nr. 1.938/2017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010; (la data 19-iul-2018 Art. 102, litera L. din titlul II, capitolul II modificat de Art. I, punctul 22. din Legea 167/2018 );

m) avizează, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, normativele de protecţie a muncii în sectorul gazelor naturale;

n) colaborează cu Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, care are responsabilitatea realizării planului naţional de acţiune în cazuri de sărăcie energetică, prin care se definesc situaţiile critice şi clienţii care nu pot fi deconectaţi în astfel de situaţii. (la data 19-iul-2018 Art. 102, litera N. din titlul II, capitolul II modificat de Art. I, punctul 22. Din Legea 167/2018)

Obiectul concesiunii (Art. 103 din Legea 123/2012) precizează că bunurile proprietate publică aferente obiectivelor/sistemelor de transport şi înmagazinare a gazelor naturale, precum şi serviciile de transport, de înmagazinare şi de distribuţie a gazelor naturale fac obiectul concesionării către persoane juridice române sau străine, în condiţiile legii.

Concesionarea serviciului public de distribuţie a gazelor naturale se poate face conform art. 104, și anume:

(1) Serviciul de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale se concesionează pentru una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale. Concesiunea este exclusivă. (la data 19-iul-2018 Art. 104, alin. (1) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 24. Din Legea 167/2018 )

(11) Calitatea de autoritate concedentă este deţinută de autorităţile administraţiei publice locale din unităţile administrativ - teritoriale sau asocieri ale acestora, după caz, pentru serviciul de utilitate publică de interes general prevăzut la alin. (1). (la data 19-iul-2018 Art. 104, alin. (1^1) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 24. Din Legea 167/2018 ), (la data 29-sep-2014 Art. 104, alin. (1^2) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Norma din 2014 )

(12) Cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, precum şi conţinutul-cadru al caietului de sarcini sunt elaborate de ministerul de resort, în conformitate cu prevederile prezentei legi, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (la data 19-iul-2018 Art. 104, alin. (1^2) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 24. Din Legea 167/2018 ) 

(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (11), calitatea de autoritate concedentă pentru operatorii economici desemnaţi prin Hotărârea Guvernului nr. 1.649/2004 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale «Distrigaz Nord» - S A. Târgu Mureş şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale «Distrigaz Sud» - S A. Bucureşti este deţinută în continuare de către Ministerul Energiei.

(14)Toate prevederile legislative şi reglementările emise de Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei cu privire la autorităţi concedente se aplică şi Ministerului Energiei ca autoritate concedentă pentru situaţiile prevăzute la alin. (13). (la data 19-iul-2018 Art. 104, alin. (1^2) din titlul II, capitolul III completat de Art. I, punctul 25. Din Legea 167/2018 )

(2) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile concedente iniţiază procesul de atribuire a concesiunii, în urma solicitării primite de la o persoană sau autoritate publică interesată, în condiţiile prezentei legi. (la data 19-iul-2018 Art. 104, alin. (2) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 26. Din Legea 167/2018 )

(21) Unităţile administrativ - teritoriale şi/sau asocierile acestora pot solicita în nume propriu autorizaţiile/licenţele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare, în condiţiile legii. (la data 19-iul-2018 Art. 104, alin. (2) din titlul II, capitolul III completat de Art. I, punctul 27. Din Legea 167/2018 )

(3) Studiul de fezabilitate prevăzut la alin. (2) se întocmeşte, în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate şi aprobate de către Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ,de un operator economic autorizat de Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ,se avizează prin decizie a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi este parte integrantă din documentaţia de atribuire a concesiunii. (la data 10-iun-2013 Art. 104, alin. (3) din titlul II, capitolul III a se vedea referinte de aplicare din Metodologie din 2013 )

(4) Decizia favorabilă a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei             este obligatorie pentru iniţierea procesului de atribuire a concesiunii serviciului public de distribuţie a gazelor naturale.

(5) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile concedente, în colaborare cu Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, vor lua măsurile ce se impun astfel încât să se asigure, după caz, concesionarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale pentru mai multe unităţi administrativ - teritoriale învecinate şi/sau asocierile acestora în cadrul unui singur contract şi aceleiaşi soluţii tehnice de alimentare din Sistemul naţional de transport al gazelor naturale. Concedentul şi autoritatea competentă vor urmări ca soluţia tehnică de alimentare a zonei concesionate să fie realizată, de regulă, prin intermediul unui singur racord. (la data 19-iul-2018 Art. 104, alin. (5) din titlul II, capitolul III modificat de Art. I, punctul 28. Din Legea 167/2018 )

(6) În condiţii justificate, concedentul serviciului public de distribuţie, cu avizul prealabil al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei ,poate decide extinderea zonei concesionate pentru una sau mai multe localităţi aparţinătoare unităţii administrativ-teritoriale, din cadrul căreia, pentru cel puţin o localitate, serviciul de distribuţie a fost deja concesionat; extinderea zonei concesionate se realizează prin act adiţional la contractul de concesiune încheiat cu concesionarul din zona respectivă, definită conform prevederilor alin. (1).

(7) După adjudecarea concesiunii, în vederea desfăşurării activităţii, concesionarul solicită autorizaţiile/licenţele specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. Acesta are obligaţia să asigure şi furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate, scop pentru care are obligaţia să deţină şi licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale; pentru operatorul economic care, potrivit prevederilor legale, are obligaţia de a realiza separarea legală a activităţilor de distribuţie şi furnizare, operatorul economic afiliat acestuia deţine licenţa pentru activitatea de furnizare de gaze naturale şi are obligaţia să asigure furnizarea gazelor naturale în regim reglementat la clienţii casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate până la data eliminării preţurilor reglementate. (la data 29-dec-2018 Art. 104, alin. (7) din titlul II, capitolul III modificat de Art. 61, punctul 11. Din capitolul III din Ordonanta urgenta 114/2018 )

(8) Solicitanţii de gaze naturale situaţi în zone delimitate care nu sunt concesionate pot fi alimentaţi în condiţiile prevăzute la art. 152. 

(9) Operatorii care deţin licenţe de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale şi au încheiate contracte pentru prestarea serviciului public de distribuţie a gazelor naturale cu autorităţile locale, asimilate contractelor de concesiune, beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile concesionarului prevăzute în prezenta lege.

(10) Operatorul de distribuţie desemnat de către Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei să preia operarea unui sistem de distribuţie, în condiţiile art. 138 alin. (1) lit. g), beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile concesionarului prevăzute în prezenta lege. (la data 04-oct-2014 Art. 104, alin. (8) din titlul II, capitolul III completat de Art. I, punctul 45. Din Legea 127/2014)

În vederea proiectării, execuţiei şi exploatării obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, operatorii economici au obligaţia de a deţine autorizaţii emise de Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei în baza unui regulament specific. (la data 19-iul-2018 Art. 121, alin. (1) din titlul II, capitolul IV modificat de Art. I, punctul 35. din Legea 167/2018 ).

Obiectivele din sectorul gazelor naturale, precum şi lucrările de modificare, modernizare sau extindere a acestora sunt proiectate şi executate de persoane juridice autorizate. 

În vederea proiectării şi execuţiei obiectivelor/sistemelor din sectorul gazelor naturale, persoanele fizice au obligaţia de a deţine calitatea de instalator autorizat, acordată de Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei în baza unui regulament specific. (la data 22-sep-2014 Art. 121, alin. (3) din titlul II, capitolul IV a se vedea referinte de aplicare din Regulament din 2014 ).

Asigurarea urmăririi executării lucrărilor 

Această etapă se va face în baza Art. 105 din Legea 123/2012, și anume: Concesionarul serviciului public de distribuţie a gazelor naturale trebuie să asigure urmărirea executării lucrărilor prevăzute în contractul de concesiune, prin personal propriu, autorizat conform reglementărilor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, precum şi prin personal contractual, autorizat conform legislaţiei în vigoare.

În vederea asigurării necesarului de gaze naturale, conform art. 152 din Legea 123/2012, solicitanţii care se află în alte zone decât cele prevăzute la art. 104 alin. (1) pot solicita Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei: 

(1)      aprobarea pentru construirea unei magistrale directe;

(11) În situaţii justificate , Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei             poate aproba asigurarea necesarului de gaze naturale unor solicitanţi de gaze naturale situaţi în zone delimitate pentru care serviciul public de distribuţie a gazelor naturale a fost concesionat, prin intermediul unei magistrale directe dintr-un sistem de distribuţie învecinat.  (la data 04-oct-2014 Art. 152, alin. (1) din titlul II, capitolul VI completat de Art. I, punctul 83. Din Legea 127/2014 )

(2) Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite autorizaţii pentru construirea unei magistrale directe pentru a permite:

a) furnizorilor licenţiaţi de către Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei             să furnizeze gaze naturale clienţilor eligibili alimentaţi dintr-o magistrală directă;

b) furnizarea de gaze naturale de către un furnizor licenţiat de către Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei             oricărui astfel de client eligibil, printr-o magistrală directă. 

(la data 19-iul-2018 Art. 152, alin. (2) din titlul II, capitolul VI modificat de Art. I, punctul 54. Din Legea 167/2018 )

(3)      Magistrala directă este finanţată integral de către solicitanţi şi se află în proprietatea acestora.  (la data 04-oct-2014 Art. 152, alin. (3) din titlul II, capitolul VI modificat de Art. I, punctul 84. Din Legea 127/2014 )

(4) Criteriile transparente şi nediscriminatorii pentru acordarea autorizaţiilor de înfiinţare, precum şi condiţiile de operare a magistralei directe se aprobă de Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei             .

(5) Proiectarea/Execuţia/Operarea magistralelor directe se va face conform normelor tehnice specifice sistemelor conductelor de amonte/transport/distribuţie, după caz.

(la data 19-iul-2018 Art. 152, alin. (4) din titlul II, capitolul VI completat de Art. I, punctul 55. Din Legea 167/2018 ) 

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 104 alin. (1^2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României a adoptat Hotararea 209 din 3 aprilie 2019 privind atribuirea contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale. Prin Hotararea 209/2019 s-a aprobat cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, conținutul-cadru al caietului de sarcini, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. La data intrării în vigoare a hotărârii 209/2019, s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 749/2014 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 29 septembrie 2014.

Contractul de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale se atribuie prin procedura licitației publice deschise organizată de autoritățile administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale sau asocieri ale acestora, împuternicind un reprezentant. În cazul în care se optează pentru o asociere între mai multe autorități ale administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale, acestea vor concretiza acest fapt într-un document asumat de toți reprezentanții participanți din cadrul asocierii, iar documentul va conține stabilirea unui reprezentant dintre aceștia care va organiza licitația și va încheia contractul de concesiune urmând să monitorizeze derularea acestuia.

În cazul contractelor de concesiune care urmează a fi predate consiliilor locale, dar în care sunt cuprinse mai multe unități administrativ-teritoriale, consiliile locale implicate vor face o asociere, împuternicind un reprezentant, urmând ca monitorizarea contractului să fie făcută de către împuternicit în calitate de concedent.

În cazul unităților administrativ-teritoriale în care cel puțin într-o localitate serviciul de distribuție a gazelor naturale a fost concesionat, concesionarul titular are obligația ca în termen de 90 de zile de la solicitarea unităților administrativ-teritoriale să încheie acte adiționale la contractele de concesiune existente în vederea dezvoltării ulterioare a rețelei de distribuție a gazelor naturale în condiții de eficiență economică.

În cazul contractelor de concesiune care cuprind mai multe zone delimitate - unități administrativ-teritoriale, consiliile locale implicate vor face o asociere, împuternicind un reprezentant, urmând ca licitația să fie organizată de către împuternicit în calitate de concedent.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de concesiune a serviciului de utilitate publică de interes general de distribuție a gazelor naturale sunt:

a)      nediscriminarea;

b)      tratamentul egal;

c)      recunoașterea reciprocă;

d)      transparența;

e)      proporționalitatea;

f)      eficiența utilizării fondurilor;

g)      asumarea răspunderii.

Comisia de evaluare a ofertelor este numită prin hotărâre a consiliului local sau hotărâre a entității împuternicite, în cazul în care există o asociere a mai multor consilii locale, pentru fiecare licitație publică în parte.

În vederea atribuirii contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale se vor parcurge următoarele etape:

1.      inițierea procedurii de concesionare;

2.      elaborarea de către concedent a studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;

3.      aprobarea concesionării serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale pentru una sau mai multe zone delimitate - unități administrativ-teritoriale: comune, orașe și județe; în condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii;

4.      întocmirea documentației de atribuire, potrivit documentației-cadru de atribuire licitație publică deschisă, prevăzute în anexa A;

5.      organizarea și desfășurarea licitației publice deschise;

6.      încheierea contractului de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale.

În termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, autoritatea contractantă are obligația de a publica pe site-ul său cel puțin informațiile referitoare la identitatea ofertantului câștigător (sediu, CUI, nr. de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului), la serviciile care fac obiectul contractului de concesiune, la redevența pe care o primește autoritatea contractantă, precum și la valoarea investițiilor asumate de către concesionar.

Pentru localitățile aparținătoare unităților administrativ-teritoriale care nu sunt incluse în contractele de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale existente aferente acestora, în care operatorul de distribuție a gazelor naturale alimentează obiective ale sistemului de distribuție la care sunt racordați și puși în funcțiune clienții finali, concedentul încheie cu concesionarul, la solicitarea acestuia, acte adiționale la contractele de concesiune existente pentru unitățile administrativ-teritoriale.

MOTIVE DE ORDIN ECONOMIC, FINANCIAR, SOCIAL SI DE MEDIU CARE JUSTIFICA ACORDAREA CONCESIUNII

În cadrul derulării etapelor de lucru ce se realizează rezultă următoarele aspecte de mediu care sunt prezentate, împreună cu impactul pe care îl generează asupra mediului, în tabel următor.

Aspecte de mediu și impactul lucrărilor

Nr. crt.      Sursa aspectului de mediu      Aspectul de mediu      Impactul asupra mediului      Punctaj      Clasificarea aspectului de mediu

1.

      Organizarea de şantier      Schimbarea temporară a folosinţei terenului      Impact peisagistic      24      foarte scăzut

2.

      Pregătirea culoarului de lucru, îndepărtarea vegetaţiei şi săparea locației pentru plăcile prefabricate din beton armat

      Îndepărtarea vegetaţiei de pe culoar      Distrugerea temporară a structurii solului      32      foarte scăzut

            Distrugerea temporară a vegetaţiei

      Scăderea fertilităţii solului      32      foarte scăzut

3.      Funcţionarea şi întreţinerea utilajelor şi a autoutilitarelor, 

intensificarea traficului în timpul etapei de construcţie      Emisii de unde sonore în mediu      Poluare fonică      32      foarte scăzut

            Emisii de noxe în aer      Poluarea locală a aerului      98      mediu

            Scurgeri accidentale de uleiuri sau de combustibil pe sol sau în apă      Poluarea apei şi a solului      82      mediu

4.      Toate etapele proiectului

      Consum de resurse naturale (apă, energie, materiale)      Diminuarea resurselor naturale      20      foarte scăzut

Măsurile pentru protejarea factorilor de mediu

În vederea realizării execuţiei unei conducte este necesară obţinerea, pe lângă alte avize şi aprobări, din partea autorităţii publice de protecţia mediului, a acordului de mediu şi a avizului de gospodărire a apelor.

În cazul conductelor cu dimensiuni mai mici (< Dn400mm), acestea se supun etapei de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest caz, în funcţie de Decizia Colectivului de analiză tehnică privind etapa de încadrare, autoritatea publică de protecţia mediului poate decide eliberarea acordului de mediu prin procedura simplificată sau să supună proiectul în etapa de definire a domeniului urmărind în continuare procedura stabilită de Ordinul 135/2010.

În vederea protejării mediului de impacturile potenţiale s-au inclus, încă din faza de proiectare, anumite măsuri în cadrul proiectului, menite să reducă sau chiar să elimine aceste impacturi.

Aceste măsuri constau în:

- alegerea traseului astfel încât acesta să nu traverseze arii naturale protejate, zone cu risc ridicat de alunecare, zone umede, terenuri inundabile, păduri, plantaţii pomicole şi viticole etc.

- utilizarea pe cât posibil a drumurilor de acces existente evitându-se astfel realizarea unor noi drumuri.

Pe durata lucrărilor, în vederea protejării factorilor de mediu, se vor respecta următoarele măsuri enumerate mai jos:

Protecţia apelor

o toate lucrările realizate în vederea traversării apelor de suprafaţă se vor efectua astfel încât albia, malurile şi/sau digurile să fie cât mai puţin afectate

o se interzice efectuarea oricăror lucrări în albia râului fără avizul organelor în drept

o se interzice orice deversare de substanţe poluante sau deşeuri în apele de suprafaţă sau pe malurile ori vecinătatea acestora

o se interzice spălarea maşinilor şi/sau a utilajelor în apele de suprafaţă

Protecţia aerului

o În vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje şi/sau autoutilitare;

o pentru evitarea exploziilor şi astfel a poluării aerului, la punerea în funcţiune a conductelor, evacuarea aerului cu ajutorul gazelor naturale, se va face respectând măsurile de siguranţă date de proiectant

o la tronsoanele de conducte pozate îndeosebi în soluri prăfoase (loessoide), din apropierea localităţilor, se vor lua măsuri de protejarea a solului decopertat şi depozitat pe marginea şanţului pentru evitarea antrenării particulelor de praf în aer.

Protecţia solului, a florei şi a faunei

o în ceea ce priveşte solul, funcţie de tipul acestuia, se va decoperta prima dată orizontul superior, care se va depozita separat de restul pământului care va fi scos;

o acoperirea conductei se va realiza în final cu refacerea stratului vegetal, acolo unde acesta s-a decopertat şi depozitat separat; se vor executa pe culoarul de lucru lucrări de arat, grăpat şi fertilizat

o nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol şi nici nu se vor îngropa deşeuri menajere sau alte tipuri de deşeuri (anvelope uzate, filtre de ulei, lavete, recipienţi pentru vopsele etc.); deşeurile se vor depozita separat pe categorii (hârtie; ambalaje din polietilenă, metale etc.) în recipienţi sau containere destinate colectării acestora;

o se interzice deversarea uleiurilor uzate, a combustibililor, a şlamului de carbid pe sol

o se vor utiliza doar căile de acces şi zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru;

o se interzice depozitarea materialului tubular în afara culoarului de lucru al conductelor

Impactul direct și indirect

Asemenea altor proiecte de construcții, lucrările propuse au potențialul de a genera impact negativ sau pozitiv asupra mediului ca rezultat al :

      Activității de construire pentru implementarea lucrărilor și ma măsurilor propuse ( impact negativ pe termen scurt, cu efecte reversibile);

      Realizării structurilor fizice ce vor fi realizate și a existenței acestora (în general impact  pozitiv, pe termen lung).

Faza de construire are potențialul de a cauza impact negativ prin amplasamentele de lucru, în situația nerespectării măsurilor impuse în organizarea de șantier.

De menționat este faptul că acest tip de impact specific perioadei de construcție, este temporar și afectează calitatea aerului ( ca urmare a mișcării și depozitării materialelor pulverolente, traficului rutier specific), precum și calitatea  faunei  locale.

Dar una peste alta, acest proiect va genera un impact pozitiv asupra condițiilor  socio- economice din zonă, atât în faza de construcție ( prin locurile de muncă , transformările organizatorice), cât mai ales în cea de exploatare.

Impactul pe termen scurt sau lung

Impactul pe termen scurt este posibil a fi ușor negativ asupra eventualelor zone naturale, fiind exercitat de activitățile de construcție și amenajare a investiției propuse de proiect, impactul va fi minim, cu un puternic caracter de reversibilitate.

Concluzii :

a)      Nu se constată efecte semnificative ca urmare a amplasării conductei de racord presiune medie, a SRM-urilor și SRS-urilor, și a rețelelor de distribuție a gazelor naturale din zonă;

b)      Prin amplasarea conductelor de gaze se vor produce efecte pozitive, benefice pentru locuitori și turiști ( igiena, siguranța, protecția, aspectele estetice, confortul, etc.).

Situația utilităților și analiza de consum:– necesarul de utilități și de relocare/protejare, după caz;– soluții pentru asigurarea utilităților necesare.

Nu este cazul . 

Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

a)      impactul social și cultural, egalitatea de șanse;

Obiectivul general la nivelul regiunii: cresterea economiei regionale prin dezvoltare policentrica si specializare functionala pentru diminuarea disparitatilor intra si interregionale, la nivel economic, social si de mediu si cresterea standardului de viata regional.

Obiective specifice: Ridicarea nivelului de trai si de civilizatie al locuitorilor din UAT-urile cuprinse in proiect, cresterea atractivitatii regiunii prin imbunatatirea competitivitatii activitatilor economice prioritare si stimularea unei game complexe de activități .

b)      estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției: în faza de realizare, în faza de operare;

Date privind forța de muncă ocupată pentru realizarea investiției

Numărul total de persoane care va lucra la execuția acestei noi reţele de alimentare cu  gazelor naturale este de 100, indiferent de varianta aleasa.

Date privind forța de muncă ocupată după realizarea investiției pentru întreținerea și exploatarea obiectului de investiție 

ptr. rețele de distribuție: 14 persoane

La stabilirea locurilor de muncă nou create s-a avut în vedere personalul tehnic auxiliar necesar: maiștri, operatori, electricieni, personal de specialitate autorizat în domeniul gazelor naturale.

c)      impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate, după caz;

Având la bază modul de desfășurare a lucrărilor de montaj și execuție a sistemelor de distribuție a gazelor naturale, având totodată experiența lucrărilor similar, se constată că imapctul asupra mediului  și biodiversitții este sesizat doar pe perioada de derulare a lucrărilor, și este unul minor fiind mult mai puțin identificat decât în cazul lucrărilor de apă sau canalizare. 

Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiții

      Acest proiect de investiție este necesar în contextul etapei actuale de dezvoltare a României și ținând seama statutul țării noastre ca stat membru UE.

• Proiectul reprezintă materializarea aspirațiilor a peste 16.645 locuitori.

• Investitia va contribui la protectia mediului prin reducerea cantitatilor de gaze cu efect de sera (GES) emanate în atmosferă, îmbunătățirea mediului de afaceri și totodată va transmite un semnal cu privire la imaginea arie proiectului, ca o locaţie sigură pentru investiţii, dar si un mediu sănătos de viață mai atractiv pentru populaţie, cu garanţii pentru existența condiţiilor necesare unui confort civic superior.

• Construcția și modernizarea acestei infrastructuri edilitare durabile sunt esenţiale atât pentru dezvoltarea economică și socială a zonei, incluzând fireşte centrele administrative ale localităților, cât și influența pentru o dezvoltare echilibrată.

• De aceasta investitie vor beneficia direct/indirect un numar de peste 16.645 locuitori, respectiv, 6914 gospodarii.

Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară

      Analiza financiara are rolul de a furniza informații cu privire la fluxurile de intrări și ieșiri, structura veniturilor și cheltuielilor necesare implementării proiectului dar și, de-a lungul perioadei previzionate, în vederea determinării durabilității financiare.

Analiza financiară a fost realizată în baza:

•      Hotărârii 907 din 26.11.2016 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții și a Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea 907/2016;

•      Ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiții 2014-2020.

•      Ordinelor ANRE nr. 21/18.05.2012, 32/21.05.2014 , 82/2017 și 71/2019.

Indicatorii rezultați în urma efectuării calculelor din cadrul analizei financiare sunt:

a. rentabilitatea financiară a costurilor de investiție:

VNAF = valoarea actualizată netă. Reprezintă diferența dintre suma tuturor beneficiilor de natură financiară (venituri marginale și economisiri/reduceri de costuri financiare) și costurile financiare (costuri de investiție și operaționale).

Dacă VNAF<0, înseamnă că proiectul are nevoie de finanțare publică. Cu alte cuvinte, proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar pentru ca, la sfârșitul perioadei de analiza proiectul nu va înregistra venituri (va avea pierderi financiare). În acest caz, decizia privind finanțarea proiectului se va lua pe baza analizei economice.

RIRF = rata internă de rentabilitate. Reprezintă rata de actualizare financiară (reală sau nominală, în funcție de natura fluxurilor de numerar utilizate în calcul) pentru care VNAF=0. Dacă RIRF<5%, înseamnă că proiectul are nevoie de finanțare publică. La fel ca în cazul VNAF(C), proiectul nu este viabil din punct de vedere financiar, iar decizia privind finanțarea

proiectului se va lua pe baza indicatorilor din analiza economică B / C = raportul dintre valoarea actualizată a beneficiilor financiare și valoarea actualizatăa costurilor financiare.

Dacă B / C < 1, concluziile sunt aceleași ca în situațiile analizate pentru VNAF și RIRF.

Este de menționat faptul că, singur, acest indicator nu este util în analiza performanțelor financiare ale proiectului. El va fi utilizat numai corelat cu indicatorii precedenți

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiara) este de a calcula indicatorii performantei financiare a proiectului (profitabilitatea). Aceasta analiza este dezvoltata, in mod obișnuit, din punctul de vedere al proprietarului (sau administratorului legal) al infrastructurii.

Metoda utilizata in dezvoltarea ACB financiara este cea a „fluxului net de numerar'". In aceasta metoda nu sunt luate in considerație si fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele.

Cheltuielile neprevăzute din Devizul general de cheltuieli nu vor fi luate in calcul decât in măsura in care sunt cuprinse in cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele nu vor fi luate in calcul in determinarea necesarului de finanțat, atât timp cat ele nu constituie o cheltuiala efectiva, ci doar o măsura de atenuare a anumitor riscuri.

Orizontul de timp avut în vedere în cadrul analizei financiare include perioada de implementare de aproximativ 24 luni și perioada de operare de 15 de ani.

Acest orizont de timp operațional se consideră a fi adecvat pentru infrastructurile care au un ciclu de viaţă util cuprins între 12‐18 de ani: începe în anul 2024 cu perioada de implementare, până la punerea în funcțiune a proiectului în ianuarie 2026 şi continuă cu o proiecție a perioadei de operare de 15 de ani, până în 2040.. 

Rata de actualizare recomandata in cadrul analizei financiare este de 4%.

In cadrul analizei se va utiliza metoda incrementala. Atunci când este dificil sau chiar imposibil de a determina costurile si veniturile in situația „fără proiect". Comisia Europeana recomanda ca scenariu fără proiect sa fie considerat acela, fără nici o infrastructura” adică veniturile si costurile de întreținere sa fie considerate pentru întreaga infrastructura, nu numai pentru porțiunea modernizata, prin proiect.

Cu privire la corectarea impactului negativ asupra mediului, în etapa de execuție a lucrarilor in retelele de distributie a gazelor naturale, pentru prevenirea poluarii sau implicit a impactului negativ asupra mediului, se impune respectarea Ordonantei de urgenta nr. 195/2005 privind protectia mediului:

- ORDINULUI nr. 756 din 3 noiembrie 1997 (*actualizat cu Ordinul 592/2002.*) pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;

- ORDINULUI nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate

publica privind mediul de viata al populatiei;

- LEGII nr. 104 din 15 iunie 2011 (*actualizata privind calitatea aerului inconjurator LEGII nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor”).

Executantul, privind regimul deseurilor, are obligatia sa ia urmatoarele masuri:

- Evacuarea deseurilor rezultate in urma desfacerii pavajelor se va face in locurile stabilite de

administratia locala;

- Deseurile rezultate la prelucrarea capetelor tevilor din polietilena vor fi colectate in vederea

predarii la unitatile specializate de recuperare;

- Se va asigura incadrarea utilajelor cu motoare termice si a mijloacelor de transport auto folosite la executia lucrarilor, in normele legale de poluare fonica sau chimica, aceasta conditie fiind criteriu de evaluare din punct de vedere al protectiei mediului.

Se va asigura constientizarea angajatilor asupra obligativitatii respectarii masurilor de protectie a mediului. Sistemul de distributie gaze va fi astfel conceput incat sa nu poata produce efecte negative asupra sanatatii populatiei si nici a personalului de exploatare. In organizarea functionarii sistemului se vor prevede mijloace adecvate pentru prevenirea asfixierilor cu gaze sau producerea exploziilor sau incendiilor in cazuri accidentale. Materialele necesare executarii lucrarilor se depoziteaza in locuri bine stabilite, amenajate corespunzator, in vederea prevenirii poluarii solului si subsolului.

La terminarea lucrarilor, executantul are obligatia curatarii zonelor afectate de orice materiale si reziduuri, iar deseurile revalorificabile rezultate se predau unitatilor autorizate sa preia acest tip de

deseuri. Mijloacele de transport vor fi etanse pentru a se evita imprastierea materialelor sau deseurilor pe carosabil. Orice interventie la utilaje se va face in locuri amenajate si prevazute cu instalatii de coletare a deseurilor lichide sau solide produse. Se vor organiza spatii bine determinate pentru depozitarea diverselor deseuri pana la evacuarea de pe amplasament. Se interzice afectarea vecinatatilor lucrarii. Este obligatia executantului lucrarii de a remedia orice poluari accidentale produse din vina sa in timpul executarii lucrarilor, etc.

b. sustenabilitatea financiară

Proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar atunci când funcționarea lui nu implică

riscul de a rămâne fără bani în viitor. Problema esențială este calendarul încasărilor de numerar și al plăților, adică modul în care, pe durata de analiza a proiectului, sursele de finanțare (inclusiv veniturile și orice fel de transferuri de numerar) vor corespunde în mod constant cu plățile anuale. Sustenabilitatea apare în cazul în care fluxul de numerar net cumulat al încasărilor și plăților generate efectuate în numerar este pozitiv pentru toți anii luați în considerare.

Analiza strict financiară, oferă ca soluție optimă alternativa cu cel mai mic cost actualizat pe unitatea de beneficiu actualizat obținut. E poate fi aplicată dacă impactul (de exemplu de ordin social), al diferitelor opțiuni în realizarea proiectului este același. Dacă se identifică diferențe între impactul diferitelor alternative, analiza financiară nu mai poate surprinde aceste elemente și ea trebuie ajustată, în cadrul analizei economice, pentru a lua în considerare externalitățile identificate. Dacă beneficiile care nu pot fi cuantificate monetar reprezintă factori cheie ai proiectului, evaluarea este una complexă, fiind necesară convertirea lor în valori numerice. Abia după această cuantificare monetară a impactului pozitiv sau negativ al costurilor sau beneficiilor, se poate realiza o ierarhie finală a alternativelor proiectului.

Pentru calcularea indicatorilor privind rentabilitatea financiară a investiției s-au avut în vedere  instrucțiunile prevăzute în Ghidul solicitantului Condiții Specifice De Accesare A Fondurilor, Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în vederea creșterii nivelului de flexibilitate, siguranță, eficiență în operare, precum și de integrare a activităților de transport, distribuție și consum final: Anexa 10 Calcului deficitului de finanțare, Foaie Calcul deficit de finanțare și Instrucțiuni completare foaie calcul.

Metoda de calcul este bazată pe următoarele:

- Abordare incrementală,

- Toate prețurile în termeni reali (adică fără vreo previziune de inflație),

- Toate prețurile sunt în lei fără TVA,

- Rata de actualizare 4%,

- Luarea în considerare a 5 tipuri de fluxuri financiare, respectiv cheltuieli de investiție, cheltuieli de exploatare, cheltuieli de întreținere, veniturile și valoarea reziduală a investiției.

- Perioada de analiză este de 15 ani;

- Venitul net se aplică proporțional la cele două componente de costuri de investiție, respectiv

costurile de natură eligibilă și costurile de natură neeligibilă (dar fără TVA).

În urma analizei a rezultat că venitul net din exploatare, actualizat, este negativ astfel deficitul de finanțare este 100% (și valoarea eligibilă a proiectului este egal cu valoarea cheltuielilor de natură eligibilă, sub rezerva plafonului).

Costurile luate în considerare necesare pentru dezvoltarea proiectului, incluzând cheltuieli pentru studii, planificare, managementul activității, probe și alte cheltuieli generale, precum și toate costurile aferente dezvoltării și testării lucrărilor prevăzute. Acestea au fost împărțite în categorii omogene, ale căror valori au fost atribuite pentru primele 24 de luni, pe baza graficului de implementare a proiectului. 

Costurile adiționale de exploatare necesare pentru realizarea serviciilor generate de investiție (Stația de reglare – măsurare, rețeaua de distribuție, utilaje aferente instalației), includ costurile de personal (împărțite pe personalul tehnic și personalul administrativ), pentru electricitate, întreținere, inclusiv piesele de schimb și alte bunuri necesare, pentru achiziția altor bunuri și servicii intermediare (tehnice și administrative).

c. calcularea veniturilor

Veniturile previzionate au fost calculate după cum urmează:

Venituri = Cantitate de gaz livrată*Tarif

Cadrul normativ: conform Metodologiei în vigoare – la calculele de eficiență s-a considerat un venit reglementat mediu de 33,90 lei-MWh.

Venituri din alte servicii - NU ESTE CAZUL

În concordanță cu reglementările de elaborare ACB, tarifele sunt estimate constante.

Un factor specific activității de distribuție gaze naturale este reprezentat de faptul că volumele de gaze distribuite variază semnificativ în funcție de anotimp. Astfel, devine foarte importantă cunoașterea modului în care evoluează cantitățile de gaze naturale distribuite pe parcursul lunilor dintr-un an pentru a ne asigura că se pot lua toate măsurile privind asigurarea proiectului cu un flux de numerar pozitiv lunar.

d. capacitatea de plată a populației

Dimensionarea pentru viitor a volumelor de gaze vândute trebuie realizată numai în strânsa legătură cu puterea consumatorilor de a suporta costurile acestor servicii.

Analiza necesarului de energie termică relevă că pentru o gospodărie rurală medie există un necesar de 2,5 Gcal pentru luna cea mai friguroasă din an.

Pornind de la aceste date și coroborat cu distribuția procentuală a consumurilor lunare de-a lungul anului, vom calcula necesarul anual de gaze naturale pentru o familie, ținând cont de un grad de acoperire a necesităților casnice de 95%.

Presupunând că o familie medie are minim o sursă de venit, iar acest venit reprezintă 75% din salariul mediu, putem concluziona că factura anuală la gaze poate reprezenta 18% din veniturile totale 

g. calcularea costurilor - costul achiziției de gaze naturale

Prezenta prognoză conține evaluările ANRE privind estimarea costurilor necesare pentru achiziția gazelor naturale destinate furnizării în regim reglementat, inclusiv serviciile aferente în trimestrul I al anului 2020.

Costurile de achiziție estimate de către ANRE pentru gazele naturale destinate furnizării către consumatorii captivi (furnizare în regim reglementat) reflectă informațiile existente, la momentul reevaluării, pe piața internă și internațională. Aceste costuri sunt evaluate astfel încât să acopere integral cheltuielile ce vor fi efectuate de furnizorii licențiați pentru achiziția gazelor naturale, într-o manieră prudentă și eficientă.

În evaluarea costurilor de achiziție, s-a dispus de următoarele surse de informații:

✓ prognoza privind sursele și cererea totală de gaze naturale în anul 2020, împărțită trimestrial, elaborată de ANRE;

✓ estimarea privind evoluția prețului la gaze naturale din import, realizată pe baza cotațiilor

internaționale publicate și a unei formule de aproximare a prețului;

✓ valoarea tarifelor de transport în vigoare la data evaluării.

Calcularea costurilor de exploatare și întreținere a infrastructurii a fost efectuată pe baza prețurilor pieții locale sau, când acestea nu au fost disponibile, pe baza prețurilor pieței regionale sau naționale.

Costul energiei electrice (tarif electrica) = 0.35 Ron/Kw.

Costul cu salarizarea: un operator rețea distribuție (3.000 Ron/ lună), un operator stație măsurare control (3.000 Ron/ lună).

În completarea costurilor anterioare, costurile pentru înlocuirea componentelor cu o durată scurtă de viață în comparație cu orizontul de timp al proiectului, au fost luate în considerare mașinile și alte echipamente electromecanice pentru instalațiile de tratare și de ridicare care, în concordanță cu datele tehnice din literatură, se presupun că au o durată de viață de 15 ani.

Indicatorii rezultați în urma analizei financiare sunt:

Pentru finanțarea proiectului in comunele UAT Tulca / UAT Tinca /UAT Batar are în vedere următoarea structură::

• UAT Tinca: 5.000.000,00 lei / UAT Tulca: 2.000.000,00 lei / UAT Batar: 4.500.000,00 lei in etapa I, si 55.084.760,19 lei inclusiv TVA in etapa II reprezentând 61,32%, surse proprii (investiții concesionar/ buget local/ contract de împrumut semnat cu instituții de credit sau instituții financiare interne/ etc.);

• 42.000.000,00 lei (38,68%) alte surse (Programul de finantare “Anghel Saligny”). 

Din care pentru etapa I : 53.500.000,00 lei inclusiv TVA:

• 11.500.000,00(UAT Tinca: 5.000.000,00 lei / UAT Tulca: 2.000.000,00 lei / UAT Batar: 4.500.000,00 lei) lei inclusiv TVA (21,50%) surse proprii (cota eficiență economică concesionar/ buget local/ contract de împrumut semnat cu instituții de credit sau instituții financiare interne);

• 42.000.000,00 lei lei inclusiv TVA (78,50%) alte surse (Programul de finantare “Anghel Saligny”).

Din care pentru etapa II : 55.084.760,19 lei inclusiv TVA:

• 55.084.760,19 lei inclusiv TVA (100,00%) surse proprii (investiții concesionar/ buget local/ contract de împrumut semnat cu instituții de credit sau instituții financiare interne/ etc.);

Structura de finanțare este stabilită având în vedere sursele interne ale com. Hidișelu de Sus care vor fi generate și alocate în perioada 2024 ‐ 2026 pentru proiectele de investiţii incluse în bugetul multianual.

Pentru Etapa I, contribuţia cu capital propriu a UAT Tulca / UAT Tinca /UAT Batar va acoperi doar o parte din valoarea investiţiei, restul sumei de fiind acoperita din finantare nerambursabila prin programul național de investiții „Anghel Saligny” (sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației) și cota de eficiență economică a concesionarului.  

PENTRU ETAPA I, COMUNELE TINCA, TULCA ȘI BATĂR, JUDEȚUL BIHOR, au depus un Proiectul cu titlul ”Înfiinţarea reţelelor inteligente de distribuţie a gazelor naturale în comunele Tulca, Tinca si Batăr, judeţul Bihor”, spre finanțare în cadrul Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, Proiecte care vizează sisteme de distribuție a gazelor naturale, inclusiv a branșamentelor, precum și a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale. 

Având în vedere acest fapt, cotele de participare la investitia initiala a proiectului, astfel cum este prevăzut în S.F., sunt următoarele: 

 - cota de participare a operatorului este de minim 3.000.000 lei inclusiv TVA (va fi stabilita prin documentația de atribuire pentru concesiune), care reprezintă aprox. 5,6 % din valoarea totala a investitiei de 53.500.000,00 lei inclusiv TVA;

- cota de participare a autoritatii contractante, prin finanțare în cadrul PROGRAMULUI „ANGHEL SALIGNY”, este de aprox. 94,4 % din valoarea totala a investitiei de 53.500.000,00 lei inclusiv TVA;

INVESTITII NECESARE PENTRU CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE DISTRIBUTIE

Sistemul de alimentare cu gaze, care urmeaza să deservească ccomuna, cu satele apartinatoare va fi compus din :

Conducta de racord înaltă presiune DN100(4”) x 20 m și stația de reglare masurare SRM Tinca

Accesul la sistemul national de transport al gazelor naturale se va face in conformitate cu prevederile Ordinului ANRE nr. 8/23.02.2022 publicat in M.Of. nr. 187/25.02.2022 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea la sistemele de transport al gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare.

În urma solicitării de racordare la SNT, Transgaz se va putea realiza conducta de record DN100(4”)x20 m și stația de reglare masurare SRM Tinca, ce va asigura un debit instalat pentru com. Tulca / com. Tinca / com. Batăr de 5.000 mc/h, la consumatorii potentiali din loc. Căuașd, Tulca, com. Tulca / loc. Gurbediu, Tinca, Rîpa, Belfir, Girișu Negru, com.Tinca / loc. Tăut, Batăr, Talpoș, Arpășel, com. Batăr, la o presiune de iesire din statia de reglare masurare de 6 bar.

Cuplarea racordului de gaze naturale DN100mm la conducta de transport gaze naturale DN300mm (12”) Căpâlna ‐ Uileacu de Beiuș ‐ Ștei, DN300(12”), PN40, se va executa prin perforare sub presiune, in conformitate cu tehnologia si procedurile de lucru, de către personal specializat al SNTGN TRANSGAZ SA Mediaș.

Constructorul va asigura atât pregătirea amplasamentului în vederea cuplării cât și materialele și echipamentele necesare realizării acesteia (robinet cu sferă DN100(4”) PN40, ștuț DN100(4”), inel de compensare, kit pentru izolare, etc.).

În imediata vecinătate a punctului de cuplare, se va monta robinetul de secționare DN100(4”) PN40, prevăzut a se monta într‐un protector metalic.

Robinetul de secționare cât și punctul de cuplare se vor împrejmui cu panouri de plasa de sârmă.

Stația de reglare masurare SRM Tinca se va amplasa pe un teren aparținând com.Tinca.

SRM Tinca va fi prevăzut cu:

‐elemente de siguranță și protecție a SRM, compuse din:

 sistem de detecție și avertizare (gaz, flacără, incendiu), sistem de Securitate alcătuit din două subsisteme:

 subsistem de detecție și avertizare efracție;

 subsistem de supraveghere video în circuit închis;

 sistem de comunicație GSM/GPRS pentru transmitere date către Dispeceratul de Securitate;

 sistem de înregistrare și transmitere la distanță a datelor;

 sistem de protecție exterioară pentru instalația tehnologică reprezentată de un coffret termoizolant, compartimentat atât pentru instalația mecanică (tehnologică), cât și pentru instalația automată de odorizare, cu care va fi dotată IT SRM;

 instalații electrice interioare pentru cofretul termoizolant;

 instalație de iluminat exterior (incintă SRM ).

Stația de reglare masurare SRM Tinca va fi alcătuită în principal din:

 instalație de filtrare – separare;

 instalație mecanică de reglare;

 instalație de măsurare;

 instalație de odorizare;

 sistem de monitorizare și achiziție de date;

 cofret termoizolant.

Instalațiile mai sus menționate se vor monta pe platforme betonate, se vor asigura căi de acces, dotare cu pichet PSI și instalație de protecție contra descărcărilor electrice (paratrăznet).

Incinta va fi împrejmuită cu gard din panouri din beton cu sârmă ghimpată tip NATO .

Reteaua de distribuţie gaze naturale medie presiune in UAT Tulca / UAT Tinca /UAT Batar:

‐ va funcţiona în regim de presiune medie:

o presiune de regim pregim = 6,0 bar;

o presiunea in nodul de racordare pmax = 6 bar;

o presiunea la cel mai îndepărtat consumator p min=3,16 bar;

‐ debitul de calcul al retelei, având în vedere dezvoltarea consumului de gaze în viitorii 20 ani: Qcalcul = 5.000 m3/h;

‐ debitul instalat: Qinstalat UAT Tulca / UAT Tinca /UAT Batar= 5.000 m3/h;

‐ tipul de reţea: Tip ramificat + buclat

‐ Reţeaua este montată subteran şi aerian în funcţie de condiţiile locale.

Tehnologia de montare a conductelor de distribuţie cuprinde următoarele :

- îmbinarea elementelor reţelei de conducte se va face cu ajutorul fitingurilor electrosudabile si prin sudura cap la cap;

- pentru reperarea conductei montate îngropat, se va amplasa, la acelaşi nivel cu conducta, un fir metalic inoxidabil;

- protejarea conductei împotriva deteriorării ulterioare, se va realiza prin aplicarea unei benzi avertizoare din folie de PE de culoare galbenă, cu inscripţia GAZ METAN.

Printr-o bună organizare a lucrarilor de executie operaţiunile de montare nu vor afecta circulaţia rutieră şi pietonală. Toate materialele, armăturile, confecţiile şi celelalte accesorii prevăzute pentru realizarea proiectului sunt de producţie indigenă sau de import agrementate conform normativelor şi standardelor de specialitate în vigoare, iar procurarea lor de pe piaţa liberă nu impune probleme deosebite.

Alimentarea cu gaze naturale a satelor aparținatoare comunei studiate, se poate realiza prin dezvoltarea a două scenarii (variante) după cum urmează:

 Aceste considerente au fost tratate in cadrul Studiului de Fezabilitate care a identificat ca optima scenariul 1 ca solutie de realizare a studiului de fezabilitate care să se bazeze pe derularea financiară a investiției.

Prin documentatia de atribuire se va solicita prezentarea unui plan de investiții pentru extinderea sistemului pe străzile care nu sunt cuprinse în S.F. și exploatarea sistemului de distribuție a gazelor naturale. Se va acorda punctaj maxim ofertantului a cărui ofertă însumează cea mai mare valoare a investițiilor și a beneficiilor suplimentare ofertate, iar pentru restul ofertanților se aplică principiul proporționalității directe.

NIVELUL MINIM AL REDEVENTEI

Nivelul Redevenței trebuie sa fie de cel puțin 1% din tariful de distribuție a gazelor naturale, aplicat la totalul cantității distribuite, plătibilă trimestrial, la data de 30 a lunii următoare trimestrului încheiat. Obligația de plată a redevenței începe la data punerii în funcțiune a sistemului de distribuție a gazelor naturale. Plata cu întârziere a redevenței conduce la aplicarea de penalități, în cuantumul prevăzut pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale. Se consideră întârziere la plata redevenței depășirea termenului scadent.       Concesionarul are obligația ca, în termen de 70 de zile de la data semnării contractului de concesiune, să depună cu titlu de garanție a plății redevenței o scrisoare de garanție bancară necondiționată, valoarea acesteia reprezentând o cotă-parte din redevența datorată către concedent pentru primul an de activitate. În cazul depășirii cu 30 de zile a scadenței de plată, redevența și penalitățile aferente se vor încasa cu prioritate din garanția constituită, cu înștiințarea prealabilă a concesionarului în acest sens.

Redevența stabilita și modalitățile de plată a acesteia

Redevența stabilită în condițiile ofertei financiare este de minim 1% din tariful de distribuție aplicat la totalul cantității de gaze naturale distribuite.

Plata redevenței se va efectua trimestrial, cel târziu până la data de 30 a primei luni a trimestrului următor; redevența se va calcula în baza cantităților de gaze naturale distribuite în trimestrul precedent.

Plata cu întârziere a redevenței conduce la aplicarea de penalități, în cuantumul prevăzut pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale. Redevența și penalitățile aferente se vor executa cu prioritate de către concedent din scrisoarea de garanție bancară a plății redevenței prevăzute în prezentul contract.

Cheltuielile înregistrate cu plata redevenței vor fi suportate de concesionar și reprezintă suma datorată de acesta pentru prestarea serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale.

MODALITATEA DE ACORDARE A CONCESIUNII

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 104 alin. (1^2) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României a adoptat Hotararea 209 din 3 aprilie 2019 privind atribuirea contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuţie a gazelor naturale. Prin Hotararea 209/2019 s-a aprobat cadrul general privind regimul juridic al contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, procedurile pentru acordarea concesiunilor, conținutul-cadru al caietului de sarcini, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. La data intrării în vigoare a hotărârii 209/2019, s-a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 749/2014 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 29 septembrie 2014.

Contractul de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale se atribuie prin procedura licitației publice deschise organizată de autoritățile administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale sau asocieri ale acestora, împuternicind un reprezentant. În cazul în care se optează pentru o asociere între mai multe autorități ale administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale, acestea vor concretiza acest fapt într-un document asumat de toți reprezentanții participanți din cadrul asocierii, iar documentul va conține stabilirea unui reprezentant dintre aceștia care va organiza licitația și va încheia contractul de concesiune urmând să monitorizeze derularea acestuia.

În cazul contractelor de concesiune care urmează a fi predate consiliilor locale, dar în care sunt cuprinse mai multe unități administrativ-teritoriale, consiliile locale implicate vor face o asociere, împuternicind un reprezentant, urmând ca monitorizarea contractului să fie făcută de către împuternicit în calitate de concedent.

În cazul unităților administrativ-teritoriale în care cel puțin într-o localitate serviciul de distribuție a gazelor naturale a fost concesionat, concesionarul titular are obligația ca în termen de 90 de zile de la solicitarea unităților administrativ-teritoriale să încheie acte adiționale la contractele de concesiune existente în vederea dezvoltării ulterioare a rețelei de distribuție a gazelor naturale în condiții de eficiență economică.

În cazul contractelor de concesiune care cuprind mai multe zone delimitate - unități administrativ-teritoriale, consiliile locale implicate vor face o asociere, împuternicind un reprezentant, urmând ca licitația să fie organizată de către împuternicit în calitate de concedent.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de concesiune a serviciului de utilitate publică de interes general de distribuție a gazelor naturale sunt:

h)      nediscriminarea;

i)      tratamentul egal;

j)      recunoașterea reciprocă;

k)      transparența;

l)      proporționalitatea;

m)      eficiența utilizării fondurilor;

n)      asumarea răspunderii.

Comisia de evaluare a ofertelor este numită prin hotărâre a consiliului local sau hotărâre a entității împuternicite, în cazul în care există o asociere a mai multor consilii locale, pentru fiecare licitație publică în parte.

În vederea atribuirii contractelor de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale se vor parcurge următoarele etape:

1.      inițierea procedurii de concesionare;

2.      elaborarea de către concedent a studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;

3.      aprobarea concesionării serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale pentru una sau mai multe zone delimitate - unități administrativ-teritoriale: comune, orașe și județe; în condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii;

4.      întocmirea documentației de atribuire, potrivit documentației-cadru de atribuire licitație publică deschisă, prevăzute în anexa A;

5.      organizarea și desfășurarea licitației publice deschise;

6.      încheierea contractului de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale.

În termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de concesiune a serviciului de utilitate publică de distribuție a gazelor naturale, autoritatea contractantă are obligația de a publica pe site-ul său cel puțin informațiile referitoare la identitatea ofertantului câștigător (sediu, CUI, nr. de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului), la serviciile care fac obiectul contractului de concesiune, la redevența pe care o primește autoritatea contractantă, precum și la valoarea investițiilor asumate de către concesionar.

Pentru localitățile aparținătoare unităților administrativ-teritoriale care nu sunt incluse în contractele de concesiune a serviciului public de distribuție a gazelor naturale existente aferente acestora, în care operatorul de distribuție a gazelor naturale alimentează obiective ale sistemului de distribuție la care sunt racordați și puși în funcțiune clienții finali, concedentul încheie cu concesionarul, la solicitarea acestuia, acte adiționale la contractele de concesiune existente pentru unitățile administrativ-teritoriale.

DURATA ESTIMATA A CONCESIUNII

Conform prevederilor HG nr. 209/3 aprilie 2019, durata concesiunii este de maximum 49 de ani, începând de la data semnării contractului de concesiune. 

Durata concesiunii prezentului serviciu este hotarata la 49 ani, in aşa fel încât investiţiile realizate de concesionar să poată fi amortizate. Durata propusă de 49 de ani respectă prevederile O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, cat si a Normelor Metodologice de aplicare a ordonanţei sus menţionate., cu posibilitatea prelungirii pentru o perioada egală cu cel mult jumătate din durata iniţială, prin simplul acord de voinţă al părţilor.

TERMENELE PREVIZIBILE PENTRU REALIZAREA CONCESIUNII

Anunțul privind organizarea licitației publice deschise se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziții publice, cu cel puțin 45 de zile înainte de data de depunere a ofertelor și pe site-ul organizatorului procedurii, în cel mult două zile lucrătoare de la publicarea anunțului în Monitorul Oficial al României.

Se stabileste ca perioada de realizare a investiției să fie eșalonată pe 120 de luni, dupa cum se prevede in cadrul Studiului de Fezabilitate.

Intocmit

Comisia pentru planificarea, fundamentarea, organizarea si derularea procesului de concesionare a serviciului public de distributie a gazelor naturale

Nr crt      Nume / Prenume      Functia      Semnatura

1.            Preşedinte cu drept de vot –............ ................             

2.            Membru –...................             

3.            Membru -  …………….             

4.            Membru –...........             

5.            Membru - ……….