1. Impozitele și taxele locale, alte taxe, taxele speciale și amenzile aplicabile în anul 2025 se stabilesc potrivit prezentei hotărâri.

Art. 1. Impozitul și taxa pe clădiri (art. 455 Cod Fiscal)

Reguli generale:

1. Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire.

2. Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entități a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosință asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relația contractuală cu persoana de drept public.

3. Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea.

4. În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se stabileşte proporţional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. Pentru fracţiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporţional cu numărul de zile din luna respectivă.

5. În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe clădiri se datorează proporţional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract.

Art. 2. Calculul impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 457 Cod Fiscal)

(1) Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii.

Clădire rezidențială - construcție alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care satisface cerințele de locuit ale unei persoane sau familii.

Clădire-anexă - clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri, pivniţe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea.

(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m², din tabelul următor:

(3) În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.

(4) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor şi teraselor neacoperite.

(5) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

(6) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate mai sus cu coeficientul de corecţie corespunzător, redat mai jos:

(7) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10.

(8) Valoarea impozabilă a clădirii, se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a) cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

b) cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

c) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

(9) În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

Art. 3. Calculul impozitului pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 458 Cod fiscal)

(1) Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,75% asupra valorii care poate fi:

a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor;

b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă. În situaţia în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal.

Clădire nerezidențială – orice clădire care nu este rezidențială.

(2) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(3) În cazul în care proprietarul clădirii nu depune raportul de evaluare la organul fiscal competent până la primul termen de plată a impozitului, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 457 din Codul fiscal, cu condiţia ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spaţiul privat virtual sau prin poştă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolaţi în spaţiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit alin. (1) asupra valorii impozabile determinate conform prevederilor art. 2.

Art. 4. Calculul impozitului/taxei pe clădirile cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice (art. 459 Cod Fiscal)

(1) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea:

a) impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform art. 2;

b) impozitului determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, indicată prin declaraţie pe propria răspundere, prin aplicarea cotei menţionate la art. 3 asupra valorii impozabile determinate potrivit art. 2, fără a fi necesară stabilirea valorii prin depunerea documentelor prevăzute la art. 3 alin. (1).

(2) În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 2.

(3) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, când proprietarul nu declară la organul fiscal suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, potrivit alin. (1) lit. b), impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0.3% asupra valorii impozabile determinate conform art. 2.

Clădire cu destinație mixtă – clădire folosită atât în scop rezidențial, cât și nerezidențial.

Art. 5. Calculul impozitului/taxei pe clădirile deținute de persoanele juridice (art. 460 Cod Fiscal)

(1) Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, la care se adaugă o cotă adițională de 50%.

(2) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii, la care se adaugă o cotă adițională de 14%.

(3) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(4) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform alin. (2) sau (3).

(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în proprietatea persoanelor juridice, este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

a) ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;

b) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului fiscal anterior;

d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. În situaţia în care nu este precizată valoarea în documentele care atestă proprietatea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal;

e) în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

f) în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.

(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.

(7) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii falimentului.

(8) Prevederile alin. (6) nu se aplică în cazul clădirilor care sunt scutite de plata impozitului/taxei pe clădiri potrivit art. 8 alin. (1).

(9) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este de 5%, cu condiţia ca proprietarul clădirii să fi fost notificat de către organul fiscal competent despre posibilitatea depunerii raportului de evaluare. Notificarea se comunică proprietarului clădirii prin publicarea acesteia în spaţiul privat virtual sau prin poştă, în cazul contribuabililor care nu sunt înrolaţi în spaţiul privat virtual. Termenul până la care trebuie comunicată notificarea este 31 octombrie a anului curent pentru impozitul datorat începând cu anul următor. În cazul în care notificarea nu este comunicată până la această dată, impozitul urmează a se calcula prin aplicarea cotei stabilite potrivit alin. (1) sau (2), după caz, asupra valorii impozabile a clădirii.

(10) În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă va fi datorată de proprietarul clădirii, cu condiţia ca acesta să fi fost notificat de către organul fiscal competent, în conformitate cu prevederile alin. (9).

Art. 6 Declararea, dobândirea, înstrăinarea și modificarea clădirilor (art. 461 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

2. În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

3. Pentru clădirile nou construite, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:

   1. a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor;

   2. b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege;

   3. c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.

4. Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.

5. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

6. În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente cu destinaţie nerezidenţială, care determină creşterea sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu mai mult de 25%, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective, şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

7. În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de desfiinţare.

8. Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

9. În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea de cadastru la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, ca anexă la declaraţia fiscală.

(10) În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

1. impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

2. în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

3. atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoțită de o copie a acestor documente.

(11) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului.

(12) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situaţie centralizatoare a acestor contracte.

(13) În cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la organul fiscal local în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului şi datorează taxa pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(14) În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

(15) Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

(16) Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe clădire.

Art. 7. Plata impozitului/taxei pe clădiri (art. 462 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

2. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului/taxei pe clădiri, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificație de 10% pentru persoane fizice și de 5% pentru persoane juridice.

3. Impozitul pe clădiri, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată.

4. În cazul în care contribuabilul deține în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza municipiului Alba Iulia, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe clădiri cumulat.

5. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

6. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosinţă.

7. În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă colectează taxa pe clădiri de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă şi o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului.

Art. 8. Scutiri (art. 456 alin. (1) Cod Fiscal)

1. Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:

1. clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;

2. clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

3. clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

4. clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial, asociaţiilor religioase şi componentelor locale ale acestora, precum şi casele parohiale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;

5. clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

6. clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare;

7. clădirile unei instituții sau unități care funcționează sub coordonarea Ministerului Educației, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse sau a Ministerului Sporturilor, precum și clădirile federaților sportive naționale, ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice;

8. clădirile unităţilor sanitare publice și private, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice, precum și pentru clădirile în care funcționează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepţia încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie;

9. clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

10. clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

11. clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

12. clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;

13. clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

14. clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

15. clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

16. clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) - f) şi j) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat;

17. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

18. clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război. Scutirea se acordă integral pentru clădirile aflate în proprietatea persoanelor menționate, deținute în comun cu soțul sau soția. În situaţia în care o cotă-parte din clădiri aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi;

19. clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moştenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază. Scutirea se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă parte din clădirea de domiciliu aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi;

20. clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate. Scutirea se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă parte din clădirea de domiciliu aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi;

21. clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

22. clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

23. clădirile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie;

24. clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

25. clădirile caselor de cultură ale sindicatelor, aflate în proprietatea/administrarea organizaţiilor sindicale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement.

2. Scutirea de la plata impozitului/taxei stabilită conform prezentului articol, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal, persoanelor care dețin documente justificative emise până la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior și care sunt depuse la Direcția Venituri, până la data de 31 martie, inclusiv.

3. Prin excepție de la prevederile alin. (2), scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilită conform alin. (1) lit. t) se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative. În cazul persoanelor cu handicap temporar, care deţin un certificat de handicap revizuibil, scutirea se acordă începând cu data emiterii noului certificat de handicap, cu condiţia ca acesta să aibă continuitate şi să fie depus la organul fiscal local în termen de 45 de zile.

4. Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie.

Art. 9. Facilități acordate de Consiliul Local la impozitul/taxa pe clădiri cu următoarele categorii de scutiri/reduceri (art. 456 alin. (2) Cod Fiscal)

1. Scutiri pentru:

1. Clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheolologice, muzee ori case memoriale, altele decât cele prevăzute la art. 8 lit. x).

2. Clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și intreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale.

3. Clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare. Scutirea se acordă pentru întreaga clădire de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă parte din clădirea de domiciliu aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deținută de acești terți.

4. Clădirile utilizate de organizații nonprofit folosite exclusiv pentru activități fără scop lucrativ.

5. Clădirile deținute de asociațiile de dezvoltare intercomunitară.

6. Clădirile noi sau reabilitate, cu destinație de locuință, pentru care proprietarii execută pe cheltuiala proprie lucrări pentru creșterea performanței energetice, pentru instalarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse fotovoltaice sau pentru sisteme ecologice certificate de colectare și tratare a apelor uzate rezultate din consumul propriu.

2. Reduceri pentru:

a) reducerea cu 50% a impozitului datorat pentru clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat;

b) reducerea cu 10% a impozitului datorat pentru clădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) reducerea cu 25 % a impozitului datorat pentru clădirile unde au fost executate lucrări în condiţiile Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Facilitățile fiscale prevăzute la prezentul articol se acordă pe baza cererii persoanelor fizice sau juridice, depusă până la 31 martie, inclusiv, la compartrimentele de specialitate ale autorităților publice locale, la care se anexează copii ale documnetelor justificative care atestă situația respectivă. Pentru a beneficia de scutire/reducere contribuabilii nu trebuie să înregistreze obligații fiscale restante la bugetul local al Municipiului Alba Iulia, la data depunerii cererii de acordare a facilităților fiscale.

(4) Scutirea/reducerea de la plata impozitului/taxei stabilită conform prezentului articol, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal, persoanelor care dețin documente justificative emise până la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior și care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, până la data de 31 martie, inclusiv.

Art. 10 Impozitul pe teren şi taxa pe teren (art. 463 Cod fiscal)

Reguli generale

1. Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual.

2. Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe teren, care se datorează de concesionari, locatari, titulari ai dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe teren. În cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă asupra terenului, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuală cu persoana de drept public.

3. Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum şi taxa pe teren prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul.

4. În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se stabileşte proporţional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. Pentru fracţiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporţional cu numărul de zile din luna respectivă.

5. În cazul terenurilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe teren se datorează proporţional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract.

Art. 11. Calculul impozitului/taxei pe teren (art. 465 Cod Fiscal)

1. Impozitul/Taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

2. În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

3. În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, iar acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție al rangului localității care este 4:

4. Ca excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul contribuabililor persoane juridice, pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se calculează conform prevederilor alin. (5) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

1. au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;

2. au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).

5. În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de mai jos, înmulţită cu următorii coeficienți de corecţie: pentru zona A – 2,4; pentru zona B – 2,3; pentru zona C – 2,2; pentru zona D – 2,1.

(6) În cazul terenurilor aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și asociațiilor religioase, precum și compontelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice, valoarea impozabilă se stabilește prin asimilare cu terenurile neproductive.

(7) În cazul în care în intravilan, în urma delimitării zonelor, sunt terenuri care nu au fost cuprinse în nicio zonă, acestea se consideră a fi în zona A, potrivit prevederilor pct. 9. (1) Titlul IX din H.G. nr. 1/2016 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

(8) Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile și terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum și schimbarea categoriei de folosință se pot face numai pe bază de documente, anexate la declarația făcută sub semnătură proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei.

Art. 12. Declararea şi datorarea impozitului şi a taxei pe teren (art. 466 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

2. În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

3. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

4. Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

5. În cazul modificării categoriei de folosinţă a terenului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificării folosinţei, şi datorează impozitul pe teren conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

6. În cazul terenurilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea de cadastru la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, ca anexă la declaraţia fiscală.

7. În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

1. impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost încheiat contractul;

2. în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la scadenţă, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

3. atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.

8. În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de o lună, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractului.

9. În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia să depună o declaraţie la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia , până la data de 25 inclusiv a lunii următoare intrării în vigoare a contractelor, la care anexează o situaţie centralizatoare a acestor contracte.

10. În cazul terenurilor pentru care se datorează taxa pe teren, în temeiul unui contract de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă care se referă la perioade mai mari de un an, titularul dreptului de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă are obligaţia depunerii unei declaraţii la la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a contractului şi datorează taxa pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

11. În cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia, până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

12. Declararea terenurilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor terenuri la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

13. Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren.

Art. 13. Plata impozitului și a taxei pe teren (art. 467 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

2. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului/taxei pe teren, datorat/e pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de 10% pentru persoane fizice și de 5% pentru persoane juridice.

3. Impozitul pe teren, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

4. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza municipiului Alba Iulia, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe teren cumulat.

5. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la o perioadă mai mare de un an, taxa pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

6. În cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă, care se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe teren se plăteşte lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului, de către concesionar, locatar, titularul dreptului de administrare sau de folosinţă.

7. În cazul contractelor care se referă la perioade mai mici de o lună, persoana juridică de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă colectează taxa pe teren de la concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosinţă şi o varsă lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului.

Art. 14. Scutiri (art. 464 alin 1 Cod Fiscal)

1. Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

1. terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement;

2. terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

3. terenurile fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

4. terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

5. terenurile aparţinând cimitirelor şi crematoriilor;

6. terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi terenurile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare;

7. terenurile unităţilor sanitare publice, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;

8. terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;

9. terenurile folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului;

10. terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;

11. terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;

12. terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile ocupate de piste şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă;

13. terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum şi cele ale metroului;

14. terenurile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

15. terenurile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

16. terenurile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

17. terenurile instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

18. terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război. Scutirea se acordă integral pentru terenurile deținute în comun cu soțul sau soția. În situaţia în care o cotă-parte din teren aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi;

19. terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (8) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moştenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază. Scutirea se acordă pentru terenul aferent clădirii de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă parte din terenul respectiv aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi;

20. terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate. Scutirea se acordă pentru terenul aferent clădirii de domiciliu deținută în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cotă parte din terenul respectiv aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de terţi;

21. terenul aferent clădirii de domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) - f) şi j) din Legea nr. 168/2020;

22. terenurile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi terenurile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

23. suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani;

24. terenurile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie;

25. terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

26. suprafeţele construite ale terenurilor aferente clădirilor clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. x), indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

27. terenurile aflate în proprietatea membrilor cooperatori, aferente producţiei valorificate prin cooperativa agricolă.

    2. 2. Scutirea de la plata impozitului/taxei stabilită conform prezentului articol, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal, persoanelor care dețin documente justificative emise până la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior și care sunt depuse la Direcția Venituri, până la data de 31 martie, inclusiv.

    3. 3. Prin excepție de la prevederile alin. (2), scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri, stabilită conform alin. (1) lit. t) se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative. În cazul persoanelor cu handicap temporar, care deţin un certificat de handicap revizuibil, scutirea se acordă începând cu data emiterii noului certificat de handicap, cu condiţia ca acesta să aibă continuitate şi să fie depus la organul fiscal local în termen de 45 de zile.

    4. 4. Impozitul pe terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice, pe o durată de cel mult 180 de zile consecutive sau cumulate, în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie.

Art. 15. Facilități acordate de Consiliul Local la impozitul/taxa pe teren cu următoarele categorii de scutiri/reduceri (art. 464, alin. 2 Cod Fiscal)

(1) Scutire pentru:

1. Terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvemamentale şi întreprinderi sociale ca fumizori de servicii sociale;

2. Terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) litera b) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Scutirea se acordă pentru terenul aferent clădirii de domiciliu deţinut în comun cu soţul sau soţia. În situaţia în care o cotă parte din terenul aferent clădirii de domiciliu aparţine unor terţi, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deţinută de aceşti terţi;

3. Terenurile aparţinând asociaţiilor şi fundaţiilor folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;

4. Terenurile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ;

5. Terenurile, inclusiv zonele de protecţie instituite, ocupate de clădirile clasate ca monumente istorice, de artitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, altele decât cele prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. x), cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

6. Suprafeţele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric şi protejate.

(2) Reducere pentru:

1. reducerea cu 50% a impozitului datorat pentru terenurile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/de minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat;

2. reducerea cu 50% a impozitului datorat pentru terenul situat în extravilanul localităţilor, pe o perioadă de 2ani ulteriori celui în care proprietarul efectuează întabularea în cartea funciară pe cheltuială proprie;

3. reducerea cu 50% a impozitului datorat pentru terenurile, situate în zonele de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele protejate.

(3) Facilitățile fiscale prevăzute la prezentul articol se acordă pe baza cererii persoanelor fizice sau juridice, depusă până la 31 martie, inclusiv, la compartrimentele de specialitate ale autorităților publice locale, la care se anexează copii ale documnetelor justificative care atestă situația respectivă. Pentru a beneficia de scutire/reducere contribuabilii nu trebuie să înregistreze obligații fiscale restante la bugetul local al Municipiului Alba Iulia, la data depunerii cererii de acordare a facilităților fiscale.

(4) Scutirea/reducerea de la plata impozitului/taxei stabilită conform prezentului articol, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal, persoanelor care dețin documente justificative emise până la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior și care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale, până la data de 31 martie, inclusiv.

Art. 16. Impozitul pe mijloacele de transport (art. 468 Cod Fiscal)

Reguli generale

1. Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport.

2. Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în România.

3. Impozitul pe mijloacele de transport se plătește la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia pentru persoanele care au domiciliul, sediul sau punctul de lucru în municipiul Alba Iulia.

4. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

Art. 17. Calculul impozitului (art. 470 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport.

2. În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm³ sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul de mai jos:

3. În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 70%.

4. În cazul unui ataş, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul pentru motocicletele respective.

5. În cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:

6. În cazul unei combinaţii de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:

7. În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinaţie de autovehicule prevăzută la alin. (6), impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

8. În cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

9. În înţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziţie sau un alt document similar.

10. Dacă sistemul de suspensie nu este înscris în caseta liberă din cartea de identitate a autovehiculului ca informație suplimentară, deținătorii vor prezenta o adeverință eliberată în acest sens de către Regia Autonomă “Registrul Auto Român”.

În cazul în care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, impozitul pe mijloacele de transport se determină corespunzător autovehiculelor din categoria “vehicule cu alt sistem de suspensie”.

Modificarea impozitului pe mijloacele de transport se face cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a depus adeverința care atestă sistemul de suspensie.

Art. 18. Declararea şi datorarea impozitului pe mijloacele de transport (art. 471 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

2. În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.

3. În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărţii de identitate a vehiculului (CIV) de către Registrul Auto Român şi datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.

4. În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii, şi încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

5. În cazul oricărei situaţii care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la modificarea survenită, şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

6. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

1. impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârşitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;

2. locatarul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor documente;

3. la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât şi locatorul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului, însoţită de o copie a acestor documente.

7. Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport.

8. Operatorii economici, comercianţi auto sau societăţi de leasing, care înregistrează ca stoc de marfă mijloace de transport, cumpărate de la persoane fizice din România şi înmatriculate pe numele acestora, au obligaţia să radieze din evidenţa Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) mijloacele de transport de pe numele foştilor proprietari.

9. Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport se poate încheia şi în formă electronică şi semna cu semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, între persoane care au domiciliul fiscal în România şi se comunică electronic organului fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează, organului fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândeşte şi organului competent privind radierea/înregistrarea/înmatricularea mijlocului de transport, în scopul radierii/înregistrării/înmatriculării, de către persoana care înstrăinează, de către persoana care dobândeşte sau de către persoana împuternicită, după caz.

10. Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care înstrăinează mijlocul de transport transmite electronic persoanei care înstrăinează şi persoanei care dobândeşte sau, după caz, persoanei împuternicite, respectiv organului fiscal local de la domiciliul dobânditorului, exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, completat şi semnat cu semnătură electronică, conform prevederilor legale în vigoare.

În situaţia în care organul fiscal local nu deţine semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2024, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică "Conform cu originalul".

11. Organul fiscal local de la domiciliul persoanei care dobândeşte mijlocul de transport completează exemplarul actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport încheiat în formă electronică, conform prevederilor în vigoare, pe care îl transmite electronic persoanelor prevăzute la alin. (9), semnat cu semnătura electronică.

În situaţia în care organul fiscal local nu deţine semnătură electronică în conformitate cu prevederile Legii nr. 214/2024, documentul completat se transmite sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică "Conform cu originalul".

12. Persoana care dobândeşte/înstrăinează mijlocul de transport sau persoana împuternicită, după caz, transmite electronic un exemplar completat conform alin. (10) şi (11) organului competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport. Orice alte documente necesare şi obligatorii, cu excepţia actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică şi semnat cu semnătură electronică, se pot depune pe suport hârtie sau electronic conform procedurilor stabilite de organul competent.

13. Actul de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit, în format electronic, potrivit alin. (9) se utilizează de către:

a) persoana care înstrăinează;

b) persoana care dobândeşte;

c) organele fiscale locale competente;

d) organul competent privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport.

14. Orice alte acte, cu excepţia actului de înstrăinare-dobândire a mijloacelor de transport întocmit în formă electronică şi semnat cu semnătură electronică, solicitate de organele fiscale locale pentru scoaterea din evidenţa fiscală a bunului, respectiv înregistrarea fiscală a acestuia, se pot depune şi electronic la acestea, sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică "Conform cu originalul" însuşită de către vânzător sau de cumpărător şi semnate cu semnătură electronică de către contribuabilul care declară.

15. Actul de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport, întocmit în forma prevăzută la alin. (9), încheiat între persoane cu domiciliul fiscal în România şi persoane care nu au domiciliul fiscal în România, se comunică electronic de către persoana care l-a înstrăinat către autorităţile implicate în procedura de scoatere din evidenţa fiscală a bunului. Prevederile alin. (10) şi (11) se aplică în mod corespunzător.

16. În cazul unei hotărâri judecătoreşti care consfinţeşte faptul că o persoană a pierdut dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport, aceasta se poate depune la organul fiscal local în formă electronică sub formă scanată, în fişier format pdf, cu menţiunea letrică "Conform cu originalul" şi semnată electronic în conformitate cu alin. (9) de către contribuabil.

Art. 19 Plata impozitului (art. 472 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

2. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o bonificaţie de 10% pentru persoane fizice și de 5% pentru persoane juridice.

3. Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat bugetului local al municipiului Alba Iulia de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al municipiului Alba Iulia, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

Art. 20. Scutiri (art. 469 Cod Fiscal)

1. Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru:

1. mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului. Scutirea se acordă integral pentru un singur mijloc de transport deținut în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cota-parte din dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deținută de acești terți.

2. mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat și a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, repectiv a reprezentanților legali pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere și întreținere persoane cu handicap grav sau accentuat și persoane încadrate în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului. Scutirea se acordă integral pentru un singur mijloc de transport deținut în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cota-parte din dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deținută de acești terți.

3. mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (8) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului mijlocului de transport prin moştenire către copiii acestora. Scutirea se acordă integral pentru un singur mijloc de transport deținut în comun cu soțul sau soția. În situația în care o cota-parte din dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport aparține unor terți, scutirea nu se acordă pentru cota-parte deținută de acești terți.

4. navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;

5. mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

6. mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;

7. vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare;

8. mijloacele de transport specializate pentru transportul stupilor în pastoral, astfel cum sunt omologate în acest sens de Registrul Auto Român, folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral;

9. mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

10. mijloacele de transport ale instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei sau a Ministerului Sportului;

11. mijloacele de transport ale fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

12. mijloacele de transport ale organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii;

13. autovehiculele acţionate electric;

14. autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă şi care nu sunt utilizate în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing;

15. mijloacele de transport deţinute de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.

2. Scutirea de la plata impozitului stabilit conform alin. (1), se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal, persoanelor care dețin documente justificative emise până la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior și care sunt depuse la Direcția Venituri, până la data de 31 martie, inclusiv.

3. Prin excepție de la prevederile alin. (2), scutirea de la plata impozitului stabilit conform alin. (1) lit. b) se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative. În cazul persoanelor cu handicap temporar, care deţin un certificat de handicap revizuibil, scutirea se acordă începând cu data emiterii noului certificat de handicap, cu condiţia ca acesta să aibă continuitate şi să fie depus la organul fiscal local în termen de 45 de zile.

4. Consiliul local acordă scutirea de la plata impozitului pentru mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru un singur mijloc de transport la alegerea contribuabilului.

5. Consiliul Local acordă scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol.

6. În vederea acordării scutirii la plata impozitului datorat pentru mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol solicitantul depune la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia următoarele documente:

a) cerere scrisă prin care solicită această facilitate;

b) certificat de înregistrare sau înmatriculare a mijlocului de transport agricol;

c) cartea de identitate a mijlocului de transport agricol;

d) documente din care să rezulte înregistrarea/autorizarea sanitar veterinară a mijlocului de transport agricol;

e) copie a actului de identitate a solicitantului;

f) declarație pe propria răspundere a solicitantului, sub sancțiunea legii penale, conform căreia mijlocul de transport agricol este utilizat efectiv în domeniul agricol.

g) statutul entității din care să reiasă că are ca obiect de activitate agricultura.

7. Facilitățile fiscale prevăzute la alin. (4) și (5) se acordă pe baza cererii depusă până la 31 martie, inclusiv, la compartrimentele de specialitate ale autorităților publice locale, la care se anexează copii ale documnetelor justificative care atestă situația respectivă. Pentru a beneficia de scutire contribuabilii nu trebuie să înregistreze obligații fiscale restante la bugetul local al Municipiului Alba Iulia, la data depunerii cererii de acordare a facilităților fiscale.

Art. 21. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor (art. 473 Cod Fiscal)

Reguli generale:

Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, un aviz sau o autorizaţie menţionată în Capitolul V din Legea nr. 227/2015 trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară.

Art. 22. Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize şi autorizaţii (art. 474 Cod Fiscal)

1. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egală cu suma stabilită conform tabelului următor:

2. Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din cuantumul taxei certificatului iniţial, dar nu mai puțin de 8 lei.

3. Taxa pentru avizarea documentațiilor de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, sau de structurile de specialitate este de 22 lei.

4. Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire rezidenţială sau clădire-anexă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii.

5. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru alte construcţii decât cele menţionate la alin. (4) este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv valoarea instalaţiilor aferente.

6. Pentru taxele prevăzute la alin. (4) şi (5) stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcţie se aplică următoarele reguli:

1. taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită autorizația şi se plăteşte înainte de emiterea acesteia;

2. pentru taxa prevăzută la alin. (4), valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 2;

3. în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expiră autorizaţia respectivă, persoana care a obţinut autorizaţia trebuie să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de specialitate al municipiului Alba Iulia;

4. până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al municipiului Alba Iulia, are obligaţia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie;

5. până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al municipiului Alba Iulia a comunicat valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită orice diferenţă de taxă datorată de către persoana care a primit autorizaţia sau orice diferenţă de taxă care trebuie rambursată de municipiul Alba Iulia.

7. Nu se încasează taxa pentru prelungirea autorizaţiei de construire/desfințare conform dispozițiilor art.7, alin (7) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

8. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri, aferentă părţii desfiinţate.

9. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesare lucrărilor de cercetare şi prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol şi alte excavări se datorează de către titularii drepturilor de prospecţiune şi explorare şi se calculează prin înmulţirea numărului de metri pătraţi de teren ce vor fi efectiv afectaţi la suprafaţa solului de foraje şi excavări cu 22 lei.

10. În termen de 30 de zile de la finalizarea fazelor de cercetare şi prospectare, contribuabilii au obligaţia să declare suprafaţa efectiv afectată de foraje sau excavări, iar în cazul în care aceasta diferă de cea pentru care a fost emisă anterior o autorizaţie, taxa aferentă se regularizează astfel încât să reflecte suprafaţa efectiv afectată.

11. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier în vederea realizării unei construcţii, care nu sunt incluse în altă autorizaţie de construire, este egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de şantier.

12. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie.

13. Taxa pentru autorizarea amplasării de chioşcuri, containere, tonete, cabine, spaţii de expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame situate pe căile şi în spaţiile publice este 10 lei, pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă ocupată de construcţie.

14. Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu este de 20 lei, pentru fiecare racord.

15. Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă este de 11 lei.

16. Taxa pentru realizarea procesului de informare și consultare a publicului pentru documentațiile de urbanism este de 30 lei/vecin direct, pentru fiecare transmitere de documente. 

Art. 23. Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru desfăşurarea unor activităţi (art. 475 Cod Fiscal)

1. Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare se stabileşte la 30 lei.

2. Taxa pentru eliberarea atestatului de producător agricol se stabilește la 61 lei și taxa pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol se stabilește la 30 lei. Taxa reprezentând contravaloarea atestatului de producător agricol și taxa reprezentând contravaloarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol sunt reglementate de HCL nr. 60/2022.

3. Persoanele a căror activitate este înregistrată în grupele CAEN 561 - Restaurante, 563 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi 932 - Alte activităţi recreative şi distractive potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, care își desfășoară activitatea pe raza administrativ-teritorială a Municipiului Alba Iulia, datorează bugetului local o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizației privind desfășurarea acestor activități în funcție de suprafața aferentă activităților respective, astfel:

1. Taxă eliberare/modificare acord de funcționare pentru activități comerciale și prestări servicii – 74 lei.

2. Taxă eliberare/vizare anuală autorizație alimentație publică:

1. pentru cod CAEN 5630 – “Baruri și alte activități de servire a băuturilor”:

• cu suprafața de vânzare de până la 100 m² inclusiv – 745 lei;

• cu suprafața de vânzare cuprinsă între 101 m² și 200 m² – 1492 lei;

• cu suprafața de vânzare cuprinsă între 201 m² și 300 m² – 2981 lei;

• cu suprafața de vânzare cuprinsă între 301 m² și 500 m² – 4472 lei;

• cu suprafața de vânzare mai mare de 500 m² – 7453 lei;

• terasă (proprietate privată) – 119 lei pe fiecare 10 m² sau fracțiune de 10 m².

2. pentru cod CAEN 5610 – “Restaurante”:

• cu suprafața de vânzare de până la 100 m² inclusiv – 1492 lei;

• cu suprafața de vânzare cuprinsă între 101 m² și 200 m² – 2981 lei;

• cu suprafața de vânzare cuprinsă între 201 m² și 300 m² – 4472 lei;

• cu suprafața de vânzare cuprinsă între 301 m² și 500 m² – 5962 lei;

• cu suprafața de vânzare cuprinsă între 501 m² și 1.000 m² – 7453 lei;

• cu suprafața de vânzare mai mare de 1.000 m² – 11925 lei;

• terasă (proprietate privată) – 119 lei pe fiecare 10 m² sau fracțiune de 10 m^2.

3. Pentru cod CAEN 932 – “Alte activități recreative și distractive”:

• desfășurate pe suprafețe de până la 100 m² – 447 lei;

• desfășurate pe suprafețe cuprinse între 101 m² și 250 m² – 1492 lei;

• desfășurate pe suprafețe cuprinse între 251 m² și 500 m² – 2981 lei;

• desfășurate pe suprafețe de peste 500 m² – 7453 lei.

Termenul de plată al taxei pentru vizarea anuală a autorizațiilor eliberate pentru desfășurarea activităților încadrate în grupele CAEN: 561- Restaurante, 563-Baruri și alte activități de servire a băuturilor și 932 - Alte activități recreative și distractive, potrivit Clasificării activităților din economia națională - CAEN, actualizată prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională CAEN, este 31 ianuarie 2025.

4. Autorizaţia privind desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (3), în cazul în care persoana îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui rază de competenţă se află sediul sau punctul de lucru.

Art. 24. Scutiri (art. 476 Cod Fiscal):

1. Sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor următoarele:

1. certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt veterani de război, văduve de război sau văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război;

2. certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt persoanele prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

3. certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lăcaşuri de cult sau construcţii-anexă;

4. certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului;

5. certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lucrările de interes public naţional, judeţean sau local;

6. certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie publică;

7. autorizaţiile de construire pentru autostrăzile şi căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii;

8. certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie sau o unitate care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei sau a Ministerului Sportului;

9. certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o fundaţie înfiinţată prin testament, constituită conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

10. certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o organizaţie care are ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii;

11. certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, în cazul unei calamităţi naturale.

Art. 25. Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate (art. 477 Cod Fiscal)

1. Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.

2. Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă scrise şi audiovizuale, în sensul prezentului articol, corespunde activităţilor agenţilor de publicitate potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea realizată prin ziare şi alte tipărituri, precum şi prin radio, televiziune şi internet.

3. Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate.

4. Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate.

5. Cota taxei se stabilește la 3%, la care se adaugă o cotă adițională de 50%.

6. Valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate cuprinde orice plată obţinută sau care urmează a fi obţinută pentru serviciile de reclamă şi publicitate, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată.

7. Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate prevăzută la alin. (1) se declară şi se plăteşte de către prestatorul serviciului de reclamă şi publicitate la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclamă şi publicitate.

Art. 26. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate (art. 478 Cod Fiscal)

1. Orice persoană care utilizează un panou, un afişaj sau o structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, cu excepţia celei care intră sub incidenţa art. 25, datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, în raza căreia/căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă. 

2. Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

1. în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de 46 lei;

2. în cazul oricărui altui panou, afişaj sau oricărei altei structuri de afişaj pentru reclamă şi publicitate, suma este de 34 lei.

3. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracţiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afişează în scop de reclamă şi publicitate.

4. Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate, datorată aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

5. Persoanele care datorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate sunt obligate să depună o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data amplasării structurii de afişaj.

Art. 27. Scutiri (art. 479 Cod Fiscal)

1. Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităţi economice.

2. Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevăzută la art. 25 fiind plătită de această ultimă persoană.

3. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor.

4. Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale.

5. Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării de reclamă şi publicitate.

Art. 28. Impozitul pe spectacole (art. 480 Cod Fiscal)

Reguli generale:

1. Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.

2. Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.

Art. 29. Calculul impozitului (art. 481 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

2. Cota de impozit este de:

1. 2% pentru spectacolul de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţie sportivă internă sau internaţională;

2. 5% în cazul oricărei altei manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a).

3. Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.

4. Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de:

1. a înregistra biletele de intrare şi/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale care îşi exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul;

2. a anunţa tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum şi în orice alt loc în care se vând bilete de intrare şi/sau abonamente;

3. a preciza tarifele pe biletele de intrare şi/sau abonamente şi de a nu încasa sume care depăşesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente;

4. a emite un bilet de intrare şi/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;

5. a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, documentele justificative privind calculul şi plata impozitului pe spectacole;

6. a se conforma oricăror altor cerinţe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenţa şi inventarul biletelor de intrare şi a abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

Art. 30. Scutiri (art. 482 Cod Fiscal)

Spectacolele organizate în scopuri umanitare sunt scutite de la plata impozitului pe spectacole.

Art. 31. Plata impozitului (art. 483 Cod Fiscal)

1. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul.

2. Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligaţia de a depune o declaraţie la Direcția Venituri a Municipiului Alba Iulia, până la data stabilită pentru fiecare plată a impozitului pe spectacole. Formatul declaraţiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

3. Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaraţiei şi plata la timp a impozitului.

Art. 32. Taxe speciale (art. 484 Cod Fiscal)

Taxe Transport, liberă inițiativă

1. Taxe de înregistrare pentru vehiculele care nu se supun înmatriculării:

a) Taxa de înregistrare pentru vehiculele cu tracţiune animală - 22 lei/an;

b) Motocicluri și asimilate – 36 lei/an;

c) Mașini autopropulsate pentru lucrări și asimilate – 52 lei/an.

2. Taxe percepute pentru activitatea de taximetrie, efectuată de transportatorii autorizați:

• acordare, prelungire, vizare autorizație de transport:

• 595 lei pentru persoanele juridice;

• 299 lei pentru P.F.A, I.I. sau I.F.

• acordare, prelungire și/sau înlocuire autorizație taxi - 74 lei;

• eliberare duplicat - 149 lei;

• eliberare cazier de conduită profesională - 30 lei;

• acordarea, prelungirea sau vizare autorizației de dispecerat taxi - 447 lei;

• pentru orice altă copie conformă - 74 lei;

Regulamentul privind organizarea și executarea serviciului public de transport persoane în regim de taxi a fost aprobat prin HCL nr. 298/2013, modificată prin HCL nr. 472/2018 și HCL nr. 357/2023.

Taxe pentru eliberarea unor copii ale documentelor din arhiva Municipiului Alba Iulia

3. Taxe pentru eliberarea unor copii ale documentelor :

• xerocopierea unei pagini format A4 – 5,00 lei;

• xerocopierea unei file format A4 – 10, 00 lei;

• xerocopierea unei pagini A3 – 10,00 lei;

• xerocopierea unei file A3 – 20,00 lei.

Regulamentul privind instituirea taxei speciale pentru eliberarea unor copii ale documentelor din arhiva Municipiului Alba Iulia a fost aprobat prin HCL nr. 590/2022.

Taxă de urgență pentru emiterea/eliberarea unor acte - în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii/documentelor, exclusiv ziua depunerii

4. Taxa de urgență pentru emiterea/eliberarea unor acte - în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii/documentelor, exclusiv ziua depunerii este de 150 lei pentru fiecare document solicitat.

Regulamentul privind modul de instituire și utilizare a taxei de urgență pentru emiterea/eliberarea unor acte - în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii/documentelor, exclusiv ziua depunerii a fost aprobat prin HCL nr. 590/2022.

Taxe Cadastru

5. Pentru persoanele fizice, taxa de parcelare se stabileşte la 894 lei pentru un proiect ce conţine două parcele. În cazul în care se impune crearea mai multor parcele taxa se majorează cu 299 lei pentru fiecare parcelă nou creată în plus.

Pentru persoanele juridice, taxa se majorează cu 25%.

6. Taxa specială pentru eliberarea planurilor de situaţie în zonele în care este realizat cadastrul edilitar – imobiliar, în vederea obţinerii certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire precum si eliberarea de plan parcelar, întocmit de comisia locală de aplicare a legilor proprietații, se stabileşte după cum urmează:

1. pentru persoanele fizice:

• pentru scara 1: 200 - format A3 – 38 lei;

• pentru scara 1: 500 - format A3 – 52 lei;

• pentru scara 1:1000 - format A3 – 57 lei;

• pentru scara 1:2000 - format A3 – 63 lei;

• pentru scara 1: 200 - format A4 – 29 lei;

• pentru scara 1: 500 - format A4 – 38 lei;

• pentru scara 1:1000 - format A4 – 44 lei;

• pentru scara 1:2000 - format A4 – 52 lei.

2. pentru persoanele juridice taxa va fi majorată cu 25%.

7. Taxa specială pentru eliberarea planurilor de situaţie pe format A0 (plotter):

a) pentru persoanele fizice – 149 lei, respectiv 299 lei pe suport magnetic;

b) pentru persoanele juridice taxa va fi majorată cu 25%.

8. Taxa pentru eliberarea de copii după planuri cadastrale – schiţe de punere în posesie întocmite sau de pe alte asemenea planuri deţinute de consiliul local este de:

• 7 lei format A4;

• 14 lei format A3.

Taxe Administrare drumuri și utilități publice

9. Taxele pentru eliberare “Acord administrator drum” sunt prevăzute în tabelul următor:

10. Taxele pentru eliberare “Aviz comisia de circulație” sunt prevăzute în tabelul următor:

11. Taxele pentru eliberare autorizații speciale de acces în zone cu restricții de tonaj sunt prevăzute în tabelul de mai jos:

12. Taxa eliberare Aviz de oportunitate (Ordin nr. 233/2016) - 20 lei.

13. Taxa specială de salubrizare este cea prevăzută de HCL nr. 138/2017, modificată prin HCL nr. 198/2017.

14. Eliberarea certificatului de atestare fiscală – 5 lei.

15. Taxă promovare turistică:

1. Taxa pentru promovare turistică se stabilește pentru fiecare zi de ședere într-o unitate de cazare pe raza municipiului Alba Iulia, după cum urmează:

- 5,20 lei/zi/persoană>12 ani, cazată la o unitate de cazare de 3, 4, 5 stele (margarete);

- 2,60 lei/zi/persoană>12 ani, cazată la orice alte tipuri de unități de cazare.

     b. Plătitorii taxei speciale pentru promovarea turistică sunt persoanele care beneficiază de servicii de cazare și se încasează de unitățile de cazare odată cu luarea în evidență a persoanelor cazate.

     c. Taxa pentru promovare turistică se declară și se plătește la Direcția Venituri a municipiului Alba Iulia, de către unitățile de cazare, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat această taxă.

Regulamentul privind instituirea taxei speciale pentru promovarea turistică a Municipiului Alba Iulia, precum și formularele tipizate utilizate pentru declararea acestei taxe speciale, au fost aprobate prin H.C.L. nr. 150/2019.

16.     Se menține taxa specială pentru nerealizarea celui de-al doilea loc de parcare pentru apartamentele mai mari de 66 m² conform art.14 punctul 10 din Regulamentul local privind investițiile private și publice în domeniul urbanismului și construcțiilor în municipiul Alba Iulia aprobat prin Hotărârea nr. 451/2021 adoptată de Consiliul local al municipiului Alba Iulia. Cuantumul taxei este de 52.550,00 lei

Art. 33. Alte taxe locale (art. 486 Cod Fiscal)

1. Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinute de Consiliul Local este de 46 lei.

2. Tarifele minime pentru serviciile de pază prestate de către Direcția Generală Poliția Locală a Municipiului Alba Iulia, sunt cele prevăzute de HCL nr. 231/2017 actualizate cu indicele de inflație.

3. Taxele pentru utilizarea locurilor publice sunt prevăzute în tabelul următor:

4. Taxa pentru închirierea temporară a ansamblurilor de tip BANNER este de 50 euro/lună/locație, tarif ce reprezintă prețul minim de pornire a licitației.

Închirierea prin licitație publică se va face pentru o perioadă de 1 an.

5. Taxa pentru amplasarea de panouri publicitare este de 50 euro/lună/locație, tarif ce reprezintă prețul minim de pornire a licitației.

6. Tarifele de bază ale chiriilor pentru spațiile cu altă destinație și unele terenuri sunt prevăzute în tabelul următor:

7. Taxa pentru locurile de parcare pentru parcările de reședință este de 183 lei/an/loc de parcare cu TVA inclus pentru persoanele fizice și de 366 lei/an/loc de parcare cu TVA inclus pentru persoanele juridice, conform HCL nr. 309/2017.

8. Tarifele pentru lipirea afişelor, posterelor şi a anunţurilor publicitare se stabilesc după cum urmează:

• pentru afişe, postere sau anunţuri publicitare sub 0,5 m² – 33 lei/m²/buc/zi

• pentru afişe, postere sau anunţuri publicitare între 0,51 m² și 1 m² – 20 lei/m²/ buc/zi;

• pentru afişe, postere sau anunţuri publicitare peste 1 m² – 14 lei/m²/buc/zi;

9. Taxa pentru folosința toaletelor publice cu plată din municipiul Alba Iulia este de 1 leu/persoană, conform HCL nr. 350/2013.

10. Taxa pentru vizitarea Parcului Dendrologic, conform HCL nr. 172/2014, modificată prin HCL nr. 231/2016, este:

• 4 lei/persoană pentru copii şi tineri în vârstă de până la 18 ani;

• 7 lei/persoană pentru adulţi.

Beneficiază de gratuitate la vizitarea Parcului Dendrologic grupurile organizate de elevi ai unităţilor şcolare de învăţământ preuniversitar de pe raza municipiului Alba Iulia, numai în situaţia în care vizitarea se va face în scop educational, grupurile de elevi trebuind sa fie in mod obligatoriu însoțite de un cadru didactic şi numai pe bază de cerere aprobată de Primăria municipiului Alba Iulia. Mai beneficiază de gratuitate copii sub 6 ani și persoanele cu handicap.

Pentru efectuarea de ședințe foto în interiorul parcului, în scop comercial sau aniversar, taxa de intrare în parc este de 140 lei/ședință foto, participanții nefiind scutiți de plata taxei de vizitare prevăzută mai sus.

11. Tarifele minime pentru inchirierea terenurilor aflate in folosinta persoanelor juridice sunt: zona: A-0,82 lei/m²/lună, zona: B-0,67 lei/m²/lună, zona: C-0,54 lei/m²/lună și zona D-0,41 lei/m²/lună.

12. Taxa pentru distribuirea de materiale promoționale (flyere, pliante, etc.) este de 29 lei/zi/persoană.

    13. Taxă pentru efectuarea de publicitate cu mijloace audio amplasate în autovehicule este de 71 lei/zi/autovehicul.

14. Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă este de 745 lei.

15. Taxe pentru unele activități de stare civilă și evidență a persoanelor prestate de către Direcția Publică Comunitară Locală de Evidență a Persoanelor Alba Iulia:

- taxă pentru celebrarea căsătoriei la sediul Primăriei sau al D.P.C.L.E.P., în zilele de sâmbătă sau în zilele de sărbători legale – 71 lei;

- taxă pentru celebrarea căsătoriei pentru viitorii soți, care nu au nicunul domiciliul sau reședința în municipiul Alba Iulia – 211 lei;

- taxă pentru oficierea căsătoriei în afara sediului Primăriei – 491 lei;

- taxă pentru oficierea căsătoriei înainte de expirarea termenului de 10 zile stabilit prin lege – 211 lei;

- taxă pentru eliberarea certificatelor de stare civilă în locul celor pierdute, sustrase sau deteriorate – 71 lei;

- taxă transcriere în registrele de stare civilă romane a actelor de stare civilă ale cetățenilor români, întocmite de autoritățile străine, în regim de urgență – 5 zile lucrătoare de la data primirii avizului de la D.P.C.E.P. - 421 lei;

- taxă pentru schimbare nume pe cale administrativă în regim de urgență – 421 lei;

- taxă pentru soluționarea cererilor privind emiterea cărții de identitate simplă în regim de urgență – 150 lei;

- taxă pentru soluționarea cererilor privind emiterea cărții de identitate provizorie în regim de urgență – 150 lei;

- taxă pentru soluționarea cererilor privind stabilirea reședinței în regim de urgență – 150 lei;

- taxă pentru eliberarea extraselor multilingve, a formularelor standard multilingve care însoțesc certificatele de stare civilă, adeverințelor de stare civilă – 88 lei.

- taxă reprezentând contravaloarea cărții de identitate – 7 lei;

- taxă reprezentând contravaloarea cărții de identitate provizorie – 1 leu;

- taxă furnizare date – 4 lei;

- taxă de urgență furnizare date – 14 lei.

 16. Regulamentul privind instituirea taxelor pentru unele activități de stare civilă și evidență a persoanelor prestate de către Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Alba Iulia a fost aprobat prin HCL nr. 590/2022.

 17. Închirierea terenului din domeniul public al municipiului Alba Iulia pentru organizarea activităților comerciale și tarifele de închiriere în cadrul evenimentelor:

AlbaFest® și Festival de România®

- alimentație publică:

1. suprafață ocupată între 9,00-50,00 m² pentru o singură locație = 310 lei/m²/zi,

2. suprafață ocupată între 50,01-200,00 m² pentru o singură locație = 247 lei/m²/zi,

3. peste 200,00 m² pentru o singură locație = 185 lei/m²/zi,

- băuturi: 310 lei/m²/zi;

- alte produse alimentare: 185 lei/m²/zi;

- produse artizanale: 185 lei/m²/zi;

- acțiuni de marketing/promovare produse sau servicii: 5560 lei/zi.

Festivalul Roman Apulum®, Sărbătoarea Muzicii, Alba Iulia Music and Film Festival, Cântec de suflet

- alimentație publică:

1. suprafață ocupată între 9,00-50,00 m² pentru o singură locație = 93 lei/m²/zi;

2. suprafață ocupată între 50,01-200,00 m² pentru o singură locație = 62 lei/m²/zi;

3. peste 200,00 m² pentru o singură locație = 31 lei/m²/zi ;

- băuturi: 93 lei/m²/zi;

- alte produse alimentare: 25 lei/m²/zi;

- produse artizanale: 19 lei/m²/zi;

- acțiuni de marketing/promovare produse sau servicii: 3089 lei/zi.

(21) Regulamentul privind închirierea terenului din domeniul public al municipiului Alba Iulia pentru organizarea activităților comerciale în cadrul evenimentelor AlbaFest®, Festival de România®, Festivalul Roman Apulum®, Sărbătoarea Muzicii, Alba Iulia Music and Film Festival, Cântec de suflet a fost aprobat prin HCL nr. 341/2020.

Art. 34. Alte venituri

1. Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere. Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.

2. Taxele judiciare de timbru sunt cele prevăzute de O.U.G. nr. 80/2013.

Art. 35. Majorarea impozitelor și taxelor locale de consiliul local (art. 489 Cod fiscal)

1. Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condițiile stabilite prin hotarâre a consiliului local.

2. Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

3. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor prevăzute la alin. (2) se adoptă prin hotărâre a consiliului local.

4. Clădirile și terenurile care intră sub incidența alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a consiliului local conform elementelor de identificare potrivit nomenclaturii stradale.

5. Hotărârile consiliului local stabilite potrivit alin. (4) au caracter individual.

Art. 36. Sancţiuni (art. 493 Cod Fiscal)

1. Nerespectarea prevederilor Titlului IX, Impozite și taxe locale, din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care stă la baza adoptării prezentei Hotărâri, atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

2. Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:

1. depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la:

- art. 6 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (11) şi (13) - echivalent art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (11) şi (13) Cod fiscal;

- art. 12 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (8) şi (10) – echivalent art. 466 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (8) şi (10) Cod fiscal;

- art. 18 alin. (2), (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c) – echivalent art. 471 alin. (2), (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c) Cod fiscal;

- art. 22 alin. (6) lit. c), alin. (10) – echivalent art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11) Cod fiscal;

- art. 26 alin. (5) – echivalent art. 478 alin. (5) Cod fiscal;

- art. 31 alin. (2) – echivalent art. 483 alin. (2) Cod fiscal.

2. nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la:

- art. 6 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (11) şi (13) - echivalent art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10) lit. c), alin. (11) şi (13) Cod fiscal;

- art. 12 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (8) şi (10) – echivalent art. 466 alin. (2), (5), alin. (7) lit. c), alin. (8) şi (10) Cod fiscal;

- art. 18 alin. (2), (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c) – echivalent art. 471 alin. (2), (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c) Cod fiscal;

- art. 22 alin. (6) lit. c), alin. (10) – echivalent art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11) Cod fiscal;

- art. 26 alin. (5) – echivalent art. 478 alin. (5) Cod fiscal;

- art. 31 alin. (2) – echivalent art. 483 alin. (2) Cod fiscal.

3. Contravenţia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 104 lei la 416 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b) cu amendă de la 416 lei la 1037 lei.

4. Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 484 lei la 2353 lei.

5. Necomunicarea informațiilor și a documentelor de natura celor prevăzute la art. 494 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 745 lei la 3729 lei.

6. În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se majorează cu 300%.

7. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primar şi persoanele împuternicite din cadrul autorităţii administraţiei publice locale.

8. Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) și (4) se actualizează prin hotărâre a consiliilor locale conform procedurii stabilite la art. 491 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

   9. Contravenţiilor prevăzute în prezentul capitol li se aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 37. Alte dispoziții

1. În conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (6) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de Procedură fiscală, Direcția Venituri, fiind un centru de imprimare masivă, va emite decizii de impunere, somații și titluri executorii care vor fi valabile și în cazul în care nu poartă semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii și ștampila organului emitent.

2. Organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie, semestrial, lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații.

În termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligațiilor fiscale datorate, organul fiscal operează modificările pentru fiecare debitor care și-a achitat aceste obligații.

Art. 38. Hotărârea poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 39. Hotărârea se comunică:

• Primarului municipiului Alba Iulia;

• Instituției Prefectului - Județul Alba;

• Direcţiei Venituri;

• Direcţiei Cheltuieli;

• Direcţiei Urbanism, Amenajarea Teritoriului;

• Direcţiei Tehnice, Dezvoltare;

• Serviciul Contracte, Patrimoniu;

• Serviciului Public Comunitar pentru Cadastru și Agricultură;

• Direcția Generală Poliția Locală;

• Direcției Juridice, Administrație Publică Locală;

• Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor;

• Serviciul Informatică, Digitalizare și Sistem Informatic Geografic;

• Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Alba;

• Manegerului Public;

• Direcției de Sănătate Publică Alba;

• Camerei Notarilor Publici Alba;

• Serviciului Achiziții Publice;

• Direcției Întreținere și Administrare Domeniul Public și Privat;

• Compartimentului Audit Intern;

• Centrul Cultural Palatul Principilor;

• Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Alba;

• Poliţiei Municipiului Alba Iulia;

• Compartimentului Monitorizare, Transport, Liberă Inițiativă;

• Compartimentului Registrul Agricol;

• Presei.