ROMÂNIA                                                             

        PRIMĂRIA  COMUNEI FÂNTÂNA MARE                  

COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ      

Nr. ………. din………….2021

APROBAT

ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI LOCAL

Din 24.06.2021

                                                Preşedinte de şedinţă

                 Vasile VAMANU

PLANUL

DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

PREŞEDINTELE

 COMITETULUI LOCAL  PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PRIMAR

Vasile MUCILINIŢA

FÂNTÂNA MARE

- 2021 -

 CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE.

  Secţiunea 1.

Definiţie :

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor (PAAR) al comunei Fântâna Mare, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul localităţii, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective.

Scopul: 

PAAR se întocmeşte în scopul realizării, în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, a măsurilor de prevenire şi reducere a efectelor unor dezastre, informării oportune asupra unor fenomene naturale sau accidentale, precum şi desfăşurării intervenţiei de urgenţă pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor asupra populaţiei, salariaţilor, bunurilor materiale şi mediului, cu maximă eficienţă.

Scopurile PAAR sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiective:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative;

c) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2-a  Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea 

                             riscurilor

2.1 Acte normative de referinţă:

Principalele acte normative ce reglementează activitatea în domeniul situaţiilor de urgenţă sunt:

-   Ordonanţă nr. 88 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă;

-   Legea   nr. 481/2004 privind protecția civilă republicată; 

-   Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

-   Ordinul  MAI  nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor;

-   Ordinul  MAI  nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă;

-   Ordonanța de Urgenţă   nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situațiilor de Urgenţă.

-   H.G nr. 1491/2004  pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgență;

-   H.G nr. 1492 din  9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

-   H.G nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.

-   Ordinul  MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei.

-   H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre

-   Legea apelor nr. 107/1996.

-   Ordinul comun 459/78/2019 al Ministerului Apelor şi Pădurilor şi al  Ministerului Afacerilor Interne  pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase, având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum si incidente/ accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări maritime în zona costieră;

-   H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor.

-   Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural.

-   Ordinul  comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor   pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren;

-   H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic.

-   Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase.

-   Ordinul  MAI  nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă;

-   H.G nr. 1579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare;

-   Ordinul  MAI  nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste.

-   Ordinul  MAI  nr. 1494/2006 pentru aprobarea normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă

-   Ordin comun MAI/MAPDR nr.1475/551/2006 pentru aprobarea Regulamentului pentru monitorizarea si gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar – invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminare a culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar, regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenta ca urmare a incendiilor de pădure;

-   H.G. nr. 1088 din  9 noiembrie 2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare împotriva incendiilor în masă ;

-   Ordin MAI nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 958 din 19 octombrie 2004;

-   Ordinul MAI   Nr. 156 din 11 decembrie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea  si testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;

-               Ordinul MAI   Nr. 683 din  7 iunie 2005 privind aprobarea Procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice;

-   Ordinul MAI   Nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

-   Ordinul MAI   Nr. 1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse;

Ordinul MAI   Nr. 330 din  1 martie 2013 privind aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundații si seceta hidrologica si   Manualului prefectului pentru managementul situațiilor de urgenţă în caz de inundații şi seceta.

2.2 Structuri organizatorice implicate

P  - autoritate responsabila cu rol principal

s- autoritate responsabila cu rol secundar

        p*- autoritate responsabila cu rol principal în cazuri particular

2.3 Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu;

Primarul comunei Fântâna Mare are următoarele atribuţii principale:

a)    asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;

b)    asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia 

c)    propune consiliului local structura organizatorica de protecţie civilă;

d)    aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul situaţiilor de urgenţă;

e)    aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;

f)     propune fondurile necesare realizării măsurilor stabilite în domeniul situaţiilor de urgenţă;

g)    identifică sursele de vulnerabilitate de pe raza administrativ - teritorială;

h)   conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă;

i)     coordonează activitatea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;

j)      coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de incendiu la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor inspectoratului

k)    asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice; 

l)     asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale, precum şi la instituţiile publice; 

m)  dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le emite; 

n)   asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

o)    organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;

p)    aproba planurile de cooperare cu localităţile învecinate;

q)    dispune măsuri de adăpostire;

r)     urmăreşte realizarea, întreţinerea si funcţionarea legăturilor si mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de urgenţă;

s)    răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de urgenţă;

t)     solicita asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

u)   asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de urgenţă, precum şi distribuirea celor primite;

v)    coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de urgenţă;

w)   stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;

x)    dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;

y)    cooperează cu primarii localităţilor vecine, în probleme de interes comun;

z)    gestionează, depozitează, întreţine şi conserva tehnica, aparatura şi materialele  de intervenţie, prin serviciile de specialitate subordonate

Consiliul local are următoarele obligaţii principale:

a)     aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabileşte resursele necesare pentru aplicarea acestuia şi îl transmite inspectoratului în raza căruia funcţionează;

b)     emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;

c)     instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale;

d)     înfiinţează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgenţă şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia;

e)     desemnează şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului;

f)      prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora;

g)     cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor din dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere sau pentru alte evenimente, precum şi pentru asigurarea de persoane şi răspundere civilă a personalului cu atribuţii pe linie de intervenţie, pentru cazurile de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza îndeplinirii atribuţiilor specifice;

h)    asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;

i)      analizează, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare împotriva incendiilor a unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă şi informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;

j)       asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzător pentru funcţionarea serviciului de urgenţă voluntar, precum şi mijloacele de comunicaţii necesare;

k)     îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor.

Comitetului local pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii:

a)    informează Centrul operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;

b)    evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul comunei Fântâna Mare, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;

c)    declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul comunei Fântâna Mare;

d)    analizează şi avizează anual Planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;

e)    informează Comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;

f)     îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate;

g)    stabileşte locurile de evacuare în situaţii de urgenţă,

h)   organizează, serviciul de permanenţă la sediul primăriei, pentru primirea avertizărilor şi înştiinţărilor pentru situaţii de urgenţă.

Centrul operativ (cu activitate temporară) asigură secretariatul tehnic permanent al comunei Fântâna Mare  şi îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) centralizează si transmit operativ la centrul operaţional al ISUJ date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă.

b) monitorizează situaţiile de urgenta şi informează ISUJ.

            c) urmăreşte aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri.

            d) asigura transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrul operaţional şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgentă.

            e) centralizează solicitările de resurse necesare pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;

            f) gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgentă;

Secretariatul tehnic:

                  a) asigură convocarea comitetului local pentru situaţii de urgenţă şi transmiterea ordinii de zi;

b) primeşte şi pregăteşte materialele pentru şedinţele comitetului pentru situaţii de urgenţă şi le prezintă preşedintelui şi membrilor acestuia;

c) execută lucrările şi operaţiunile de secretariat pe timpul şedinţelor;

d) asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum şi a proiectelor de dispoziţii, pe care le prezintă spre aprobare;

e) difuzează la componentele Sistemului judeţean şi la autorităţile interesate documentele emise de comitetul local privind activitatea preventivă şi de intervenţie;

f) întocmeşte informări periodice privind situaţia operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate;

g) întocmeşte proiecte de comunicate de presă;

h) urmăreşte realizarea suportului logistic pentru desfăşurarea şedinţelor comitetului local pentru situaţii de urgenţă;

i) gestionează documentele comitetului pentru situaţii de urgenţă;

j) asigură punctul de contact cu secretariatul tehnic permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.(organizat la ISUJ)

k) îndeplinesc alte sarcini stabilite de comitetul local, de preşedintele acestuia, de şefii centrului operaţional judeţean sau de şeful centrului operativ local. cu activitatea temporară.

Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă

a)    identifică sursele potenţiale de risc de pe raza administrativ-teritorială a comunei Horodnic de Jos sau limitrofe care pot afecta comuna;

b)    desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi a măsurilor de apărare împotriva incendiilor şi protecţiei civile;

c)    verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor care privesc situaţiile de urgenţă, în domeniul de competenţă;

d)    asigură intervenţia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, a animalelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situaţii de urgenţă.

e)    execută activităţile de înştiinţare şi alarmare a populaţiei despre pericolul producerii unei situaţii de urgenţă;

f)     execută pregătirea populaţie în vederea cunoaşterii modului de comportare la dezastre;

g)    stabileşte zonele de inundabilitate  precum şi inventarierea locuinţelor care se găsesc în aceste zone.

h)   Delimitează zonele cu alunecări de teren şi iau măsurile de stopare a fenomenului prin plantarea unor arbori care pot străpunge statul de humă.

i)     Identifică locurile de aprovizionarea cu apă, a rampelor de aprovizionare a  autospecialelor de stins incendii.

Agentul de inundaţii

În conformitate cu prevederile Ordinului comun  MAI/MMP nr.459/78/2019 agentul de inundații s-a înființat conform prevederilor pct. 5.2.1. c din HG 846/2010 , Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung:

      Agentul de inundații este numit prin dispoziția primarului si are următoarele atribuții principale:

a)    Colaborează permanent cu agentul hidrotehnic din cadrul SGA Suceava  pentru aspecte privind starea tehnică și funcțională a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare şi a cursurilor de apă de pe raza unității administrativ teritoriale;

b)    Asigură, împreună cu secretarul CLSU, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică și poluări accidentale pe cursurile de apă;

c)    Asigură, împreună cu secretarul CLSU, întocmirea și transmiterea rapoartelor operative în maxim 24 de ore de la declanșarea evenimentului și nu mai mult de 12 ore de la încetarea fenomenului( pentru ultimul raport operativ). Rapoartele operative se transmit către Centrul Operațional din cadrul ISU Suceava și Centrul Operativ al SGA Suceava care asigură Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum si incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona de costieră, din județ;

d)    Asigură, împreună cu secretarul CLSU, întocmirea Planului local de de apărare împotriva inundațiilor, fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum si incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona de costieră;

e)    Asigură întocmirea periodică a unor acțiuni de conștientizare a populației asupra riscului pe care-l prezintă inundațiile și asupra măsurilor care trebuie întreprinse de fiecare cetățean pentru diminuarea pagubelor;

f)     Asigură afișarea în locuri publice a extraselor din Planul local de apărare (planul de situație al localității cu delimitarea zonelor potențial inundabile cu probabilitățile de depășire de 1% și 0,1% sau inundate la viiturile istorice semnificative, cu amplasamentul mirelor locale, sirenelor, căilor și zonelor de evacuare), a semnificației codurilor de culori pentru avertizările meteorologice şi hidrologice şi a semnalelor de alarmare acustice a populației; 

g)    Asigură afișarea în locuri publice a extraselor din Planul de acțiune în caz de accident la barajul situat în amonte de unitatea administrativ teritorială (planul de situație cu delimitarea zonei de inundabilitate, timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, înălțimea maximă a lamei de apă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, amplasamentul sirenelor, căilor și zonelor de evacuare) transmis către SGA Suceava.

Poliţia

a) Anunţă Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă despre producerea unui   dezastru sau despre apariţia unui risc pe teritoriul comunei;

b) Monitorizează transporturile de substanţe chimice periculoase;

c) Asigură dirijarea circulaţie în zona de dezastru permiţând accesul mijloacelor de intervenţie; 

d) Securizează zona de acţiune permiţând numai accesul forţelor de intervenţie. 

e) Execută paza bunurilor materiale aflate în zona afectată;

 f) Asigură ordinea publică în perimetrul afectat de dezastru;

 g) Participă la evacuarea populaţiei afectată de dezastru;

 h) Ţine evidenţa personalului evacuat din/în comuna Fântâna Mare

   i)  Evaluează riscurile specifice 

   CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE COMUNEI FÂNTÂNA MARE

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief

            Comuna Fântâna Mare este situata in partea de Sud Est a judeţului Suceava, la o distanta de 5 km fata de municipiul Fălticeni şi 30 km de reşedinţa de judeţ, pe DN 2 (E85).  

            Teritoriul este traversat de râul Moldova. Principalele pâraie care sunt colectate de râul Moldova sunt Şomuzul şi Râşca Mare.

Comuna are în componenţă următoarele sate:

Ø    FÂNTÂNA MAREI 

Ø    COTU BĂII

Ø    SPĂTĂREŞTI 

Ø    PRAXIA

Comuna este amplasata in zona de podiş a judeţului Suceava, făcând parte din podişul Fălticeni. Altitudinea medie a comunei este de 320 - 340 m. Relieful comunei are valoare economică după cum urmează:

-        favorizează cultura plantelor

-        lucrările pot fi efectuate mecanizat

-        căile de transport rutier sunt dezvoltate.

Teritoriul comunei are o suprafaţa de 2803 ha care se repartizează pe natura de folosinţă şi forme de relief astfel:

Suprafaţa totala a comunei este ocupată în proporţie de 80,45% de teren agricol, şi 0,7% de suprafeţe împădurite.

Suprafaţa agricolă este ocupată în cea mai mare parte de teren arabil (71,14%), fânețe (7,58%), pășuni (18,41%).

Satul FÂNTÂNA MARE este satul reşedinţa şi centrul administrativ teritorial al comunei cu o suprafaţă intravilan de 160 ha, din care 12 ha ocupate de construcţii şi curţi.

Satul COTU BAII are o suprafaţă intravilan de 150 ha, din care 13,5 ha ocupate de construcţii şi curţi.

Satul SPĂTĂREŞTI are o suprafaţă intravilan de 90 ha, din care 4 ha ocupate de construcţii şi curţi.

Satul PRAXIA are o suprafaţă intravilan de 59 ha, din care 2,7 ha ocupate de construcţii şi curţi.

Comuna Fântâna Mare se învecinează:

• la nord cu oraşul Fălticeni;
• la nord est cu comuna Preuteşti;

·         la est cu comuna Vadu Moldovei;

• la sud cu comunele Bogdăneşti şi Boroaia;

·         la vest cu comuna Baia.

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice

Comuna FÂNTÂNA MARE are o clima temperata, de tip continental, specifică zonei de podiş. Temperatura medie anuală se situează intre 6 grade şi 8 grade Celsius. Caracterul de climă continentală determină existenţa unor ierni lungi şi friguroase şi primăveri scurte şi răcoroase, datorită unor influente ale aerului polar şi ale vânturilor de vest şi est - nord - vest.

Cantitatea de precipitaţii pe an este cuprinsă între 700 şi 800 mm, cu mari contraste de la o lună la alta şi de la un an la altul. Bruma este prezentă destul de timpuriu toamna  iar ceaţa este frecventă mai ales iama.

Cel mai obişnuit fenomen meteorologic al anului este ninsoarea, cu variaţii de la un an la altul, mai ales din punct de vedere al cantităţii, mai frecventă fiind în perioada lunilor ianuarie şi februarie.

Predomină frecvenţa vânturilor de N - VN (70%) şi de SE, cu o viteza medie de 3 - 5 m/s, pe direcţia cursului râului Moldova.

Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică

Comuna este străbătută în partea de sud - vest pe o lungime de 6 km de către râul Moldova, iar pe o lungime de 6 -7 km, prin centrul comunei trece pârâul Şomuz iar prin centrul satului Praxia trece pârâul Risca Mare şi pârâul Recea. Pârâul Izvoru trece prin satul Fântâna Mare.

Secţiunea a 4-a. Populaţie

Numărul de locuitori ai comunei este de 2618 persoane, din care 1012 în FÂNTÂNA MARE, 969 de locuitori în satul COTU BĂII şi 446 în satul SPĂTĂREŞTI, şi 191 în satul PRAXIA.

Se constată un anumit echilibru între persoanele de sex masculin şi feminin, cu o pondere mai mare pentru sexul feminin, pentru grupele de vârsta de până la 40 ani şi o pondere mai mare feminină, după aceasta vârstă, situaţie corelata cu speranţe de viaţă, pe sexe la nivel naţional.

Secţiunea a 5-a. Căi de transport.

Gradul de accesibilitate a teritoriului comunei este foarte bun. Comuna Fântâna Mare este străbătută după cum urmează:

-        DN 2 (E 85) pe o distanţă de 7 km, de la nord la sud şi respectiv de la ieşirea din Municipiul Fălticeni şi până la intrarea în comuna Vadu Moldovei

-        DN 2 E pe o distanţă de 1,5 km, respectiv şoseaua spre Gura Humorului de la intersecţia din localitatea Spătărești

-        DN 15 şoseaua de la Fântâna Mare - Piatra Neamţ pe o lungime de 3,5 km

-        DJ 155 P pe o distanta de 3 km, respectiv şoseaua spre localitatea Baia

-        DJ 155 A pe o distanta de 0,5 km spre Bogdănești

-        DJ 208 F pe o distanta de 0,5 km spre Dumbrăvița.

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică.

Fondul funciar agricol constituie principala sursă naturală a comunei FÂNTÂNA MARE a cărui valorificare a generat dezvoltarea agriculturii ca funcţie dominantă.

În comună se află spaţii de cazare pentru turişti: SC. Stibina SRL şi SC. MOTEL Spătărești SRL cu o capacitate de cazare de aproximativ 80 de persoane.

Societăţile de producţie şi comerţ constituie o resursă importantă pentru preocupările populaţiei locale.

Favorabilitatea naturală a suprafeței de pășune a asigurat dezvoltarea producţiei vegetale şi producţiei animale.

Principalele societăţi comerciale de pe raza comunei:

-        SC Stibina SRL - activitate de bază : turism

-        SC MOTEL Spătărești SRL - activitatea de baza : turism

-        SC VASTAR SRL - activitate de baza : tâmplărie şi creşterea animalelor

-        SC DANIPROD SRL - activitate de bază : Drumuri si poduri

-        SC LUKOIL SA punct de lucru Spătărești - activitate de bază : produse petroliere

-        SC DE&MO SRL - activitate de bază : electricitate auto

-        SC MIFADO SRL - activitate de bază : confecţionare prelate

-        SC MIADITO SRL - activitate de bază : comerţ

-        SC MOTOVELO SRL - activitate de bază : service auto

-        OAT Farm - prima fermă agricolă ecologică din judeţ cu capital integral englez.

Posibilităţi de turism : Comuna, prin aşezarea geografica şi ținând cont de faptul că este străbătută de 3 drumuri naţionale, este un important nod auto din judeţul Suceava, are posibilităţi multiple în toate domeniile de afacere respectiv turism şi agricultură.

Comuna are ca monumente istorice - Biserica din lemn din satul Praxia precum şi sisturile religioase de la locul numit "La Temelie".

Case memoriale - Casa Memorială Matei Millo din localitatea Spătărești.

Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale

Instituţiile publice şi principalele activităţi de deservire a populaţiei sunt concentrate în localitatea FÂNTÂNA MARE, reședința de comună.

In cele 4 unităţi de învățământ, cu o capacitate de 30 de săli de clasă, sunt un număr de 36 de copii la grădiniţa, 107 elevi in ciclul primar si gimnazial.

            În comuna Fântâna Mare există un cămin cultural, 1 bibliotecă publică şi 2 dispensare medicale umane. În proporţie de 100 % din populaţie sunt de confesiune ortodoxă. În comuna FÂNTÂNA MARE sunt 4 biserici ortodoxe pe stil nou şi 2 biserici pe stil vechi.

Reţele de utilităţi  

ü  Reţeaua electrică - comuna Fântâna Mare are 39 km cu 6 transformatoare de joasă tensiune.

ü  Reţeaua de apă- Comuna Fântâna Marea are alimentat satul Spatăreşti pe o distanţă de 4km

ü  Reţea de canalizare – satul Spătăreşti are o reţea de canalizare pe o lungime de 2 km cu staţie de epurare 

Secţiunea a 8-a. Specific regional / local

Comuna Fântâna Mare este străbătută de 3 DN şi 3 DJ care provoacă multe accidente rutiere iar iarna blocaje datorită zăpezii şi gheţii. 

   CAPITOLUL III.

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ.

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale.

A. Fenomene meteorologice periculoase

a1.)  Inundaţii

Ca   urmare a ploilor torenţiale precum şi în cazul topirii bruşte a zăpezii, pot să crească debitele râului Moldova, a pârâului Râşca Mare şi Şomuz.

Datorită ploilor abundente sau topirii zăpezii râul Moldova poate afecta SC DAMIPROD SRL, un pod pe DN 15, 60 ha de teren agricol din Satul Fântâna Mare, 47 ha de teren agricol în satul Cotu Băii , 12 ha de teren agricol în satul Praxia şi DN 15 pe o porţiune de 100 m.

Datorită creşterii debitelor apei pârâului Râşca pot fi afectate în satul Praxia  30 de gospodării în care se găsesc 76 persoane şi bunuri materiale iar în cazul creșterii apei pe pârâul Şomuz pot fi afectate 7 de gospodării în care se găsesc 22 de persoane şi 1 podeţ din satul Cotu Băii. Pârâul Recea poate afecta un pod de pe DN 15 şi o moară din satul Praxia. 

a2.) Furtuni, tornade, secetă, îngheţ etc

Având  în vedere situaţiile create în ultimul timp de evoluţia climei judeţului Suceava şi în special a furtunilor de scurtă durată şi mare intensitate este posibil apariţia unor manifestări extreme ale fenomelor meteorologice ce pot duce la avarierea acoperişurilor locunţelor cu vechime mai mare de 50 ani atât prin desprinderea unor elemente de construcţii cât şi prin gâurirea acestora în cazul unor grindini cu dimensiuni mari.

Viscolele ce se produc în această parte de judeţ  pot bloca pentru timp scurt a DN 2 , Dn 2E, DN 15, DJ 155ª, DJ 155P , DJ 208F   precum şi DC şi uliţele şi drumurile adiacente acestora.

b.) Incendii de pădure.

Incendiile de pădure reprezintă arderi autoîntreţinute, care se desfăşoară fără control în timp şi spaţiu în fondul forestier şi   care pot produce pierderi de vieţi omeneşti şi imense pagube materiale nu numai pădurilor ci şi comunităţilor învecinate acestora. Ele necesită o intervenţie operativă şi eficientă în care sunt implicate importante forţe şi mijloace  în scopul întreruperii procesului de ardere şi pentru lichidarea consecinţelor acestuia.

Incendiile de pădure pot fi:

a) Incendii de litieră — când focul se limitează la materialul de .pe sol, arzând frunzişul uscat, ierburile,seminţişul,buruienele, arbuştii şi materialele uscate rămase după degajări şi curăţi. Incendiul poate distruge şi materialul lemnos fasonat sau pregătit pentru fasonare în pădure, precum şi scoarţă de la
 coletul arborilor în picioare.                                            

b)  Incendii de coronament — când focul cuprinde trunchiu­rile şi coroanele arborilor. De obicei aceste incendii sunt însoţite si de incendiul de litieră şi are viteză de propagare foarte mare. Ele eliberează în general cantităţi mari de căldură şi sunt cu atât mai intense şi mai greu de controlat cu cât vântul este mai puternic iar combustibilul este mai uscat.

c) Incendii subterane — când focul arde şi se propagă în stratul inferior al solului în cazul când acesta este constituit din materiale combustibile (putregai, turbă). Acesta distruge rădă­cinile arborilor şi poate genera incendii de litieră sau corona­ment.

          Prin efectele sale incendiile de pădure sunt un factor de distrugere atât pentru oameni, activităţi cât şi mediu. Un incendiu de pădure are efecte imediate asupra faunei şi florei dar şi pe termen lung luând în calcul timpul necesar refacerii biotipului. El poate fi la originea unor eroziuni ale solului.

          Pe raza comunei Fântâna Mare sunt 20 ha de pădure de foioase în proprietate privată. 

c.)  Fenomene distructive de origine geologică.

c1.) cutremure   

Cutremurele sunt fenomene naturale imprevizibile, fiind provocate în principal de mişcările scoarţei pământului, de erupţii vulcanice, de alunecări de teren şi de prăbuşirea unor peşteri sau grote.

Seismicitatea zonei de nord a Moldovei se datorează mişcărilor tectonice generate de acumulările de energii potenţiale în sistemul de folii existent până la o valoare critică, care depăşeşte rezistenţa rocilor, moment în care se produce o descărcare bruscă de energie cinetică sau seismică.

Cutremurele tectonice, care se manifestă în România, pot genera următoarele efecte pe raza comunei Fântâna Mare

·         distrugerea sau avarierea construcţiilor civile (locuinţe, edificii sociale, culturale, religioase etc.);

·         distrugerea sau avarierea construcţiilor industriale;

·         distrugerea sau avarierea reţelelor de gospodărie comunală (apă, electricitate, telecomunicaţii, canal etc.);

·         generarea de incendii (în general izolate);

·         declanşarea unor alunecări de teren sau surpări de teren;

·         declanşarea unor epidemii ca urmare de degradării calităţii factorilor de mediu;

·         producerea unor efecte de masă (panică, stress etc.);

În cazul producerii unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter în zona Vrancea, există pericolul unor avarii la locuinţele cu vechime mai mare şi construite din chirpici sau alte materiale cu rezistenţă mai slabă. 

Secţiunea a 2-a   Analiza riscurilor tehnologice.

a.) Industriale

Accidentul chimic reprezintă o eliberare necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice industriale  cu concentraţii mai mari decât cele maxime admise, punând astfel în pericol sănătatea populaţiei. Un accident cu substanţe periculoase poate avea loc oriunde.

Pot să apară accidente chimice cu efecte deosebite în urma evenimentelor pe căile de comunicaţii a mijloacelor care transportă substanţe chimice care eliberate în atmosferă pot produce pagube materiale şi umane.

b.) accidente majore pe căile de comunicaţii

            Pe raza comunei Fântâna Mare pot să apară accidente majore pe căile de comunicaţia ce traversează comuna  şi pe care se pot transporta substanţe chimice industriale periculoase. Datorită   traficului pe DN 2, Dn 2E şi DN 15 pot să apară în condiţii de vizibilitate scăzută un accident cu efecte negative asupra populaţie din imediata apropriere a căii de comunicaţie. 

            De asemenea pe timp de iarnă , datorită cantităţii mari de zăpadă pot să apară accidente în care pot să fie implicate mai multe mijloace de transport , care să provoace ambuteiaje  şi întreruperea circulaţiei în comună.          

c.) Accidente nucleare şi căderi de obiecte cosmice

Deşi nu există pe teritoriul judeţului Suceava obiective industriale cu risc nuclear şi nici în judeţele vecine, această zonă poate fi afectată de unele accidente nucleare transfrontaliere.

Gradul de contaminare radioactivă în cazul accidentului de la Cernobîl a fost mai mare în judeţul Suceava decât în alte judeţe ţinând cont de poziţia geografică, de formele de relief şi de condiţiile meteorologice favorabile propagării norului de aer contaminat.

Pe teritoriul judeţului Suceava există opt puncte de măsurare a radioactivităţii mediului înconjurător, organizate şi dotate corespunzător. Datele culese de aceste puncte sunt centralizate la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care execută înştiinţarea tuturor  despre situaţia creată.

d.) Poluare a apelor

Poluarea apelor pe raza comunei Fântâna Mare se poate face cu resturi menajere aruncate în aproprierea albilor minore, precum și din apele reziduale din gospodăriile populației datorită lipsei unui sistem de canalizare în toată comuna şi a unei stații de epurare. Există în satul Spătăreşti reţea de canalizare şi o staţie de epurare.

e.)  Eşecul utilităţilor publice

Reţeua electrică are o lungime de 126 km dotată cu 6  transformatoare de medie tensiune. Sunt alimentate la reţeaua electrică 905 locuinţe cea ce reprezintă 99 % din totalul de locuinţe din comuna Fântâna Mare.

g.) Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.

      Comuna Fântâna Mare nu s-a confruntat cu astfel de fenomene. Riscul producerii rămâne.

Secţiunea a 3-a  Analiza riscurilor biologice.

d. Epidemii şi epizootii

Pe raza comunei Fântâna Mare  sunt posibile apariţia epidemiilor de gripă, rubeolă, hepatită şi encefalomeningită.

De asemenea pot să apară epizootii în special la 3  stâne cu 1000 oi organizate pe raza comunei, la 1 ferma zootehnică organizată  pe timpul verii unde sunt 30 capete bovine, precum şi la crescătorii particulari de animale.

Secţiunea a 4-a   Analiza riscului de incendiu

Incendiul  reprezintă un fenomen distructiv cu evoluţie nedeterminată, incluzând fenomene diverse de natură fizică şi chimică cu implicaţii sociale şi economice majore.

Statistica  din ultimii ani arată că la nivel judeţean numărul incendiilor la gospodăriile cetăţenilor, operatorii economici şi instituţii se menţine la un nivel destul de ridicat.  

Cercetările efectuate asupra riscurilor date de incendii cu impact social mult mai evident în ultima perioadă au impus adoptarea unor criterii obiective care prin noua legislaţie adoptată să permită măsuri de prevenire eficiente şi o intervenţie operativă la nivel de localitate. 

Multe din evenimentele respective puteau fi evitate dacă se luau la timp măsurile corespunzătoare printr-o implicare mai judicioasă şi eficientă a forţelor cu responsabilităţi,   fondurilor  şi mijloacelor existente în plan local.

 La nivelul comunei fenomenul se datorează în principal nerespectării de către cetăţeni, angajatori şi angajaţi a regulilor şi măsurilor elementare de prevenire şi stingere a incendiilor legate de:

- exploatarea instalaţiilor electrice cu defecţiuni şi improvizaţii, utilizarea de conductori electrici cu izolaţii îmbătrânite sau neprotejaţi corespunzător faţă de materialele combustibile;

- necurăţarea periodică a coşurilor de evacuare a fumului şi gazelor , ceea ce a condus la  depunerea de cantităţi mari de funingine şi aprinderea acestora;

- nerepararea, premergător sezonului rece şi ori de câte ori este necesar, a crăpăturilor, fisurilor şi altor degradări apărute în structurile coşurilor de fum,

- utilizarea de sisteme de încălzit şi preparat hrană crăpate, sparte;

- utilizarea de aeroterme, radiatoare, calorifere electrice construite artizanal sau defecte ca urmare a suprasolicitării, folosirii îndelungate sau lovirii.

- efectuarea de focuri  pentru arderea miriştilor, tufărişurilor, stufului sau a vegetaţiei ierboase, nesupravegheate sau efectuate pe timp de vânt puternic;

- efectuarea de focuri în aer liber făcut în curţi şi la distanţe mici faţă de materiale combustibile (lemn, hârtie, textile, furaje etc.);

- fumatul în magazii, şoproane, fânare, poduri, depozite furaje şi alte locuri cu pericol de incendiu;

- uitarea sau aruncarea ţigării nestinsă, la întâmplare pe materiale combustibile.

 - nesupravegherea copiilor sau lăsarea la îndemâna acestora a chibriturilor, lumânărilor, brichetelor;

- depozitarea cenuşii sau a jăratecului nestins în locuri necorespunzătoare, în apropierea şurilor, magaziilor de lemne şi de furaje.

Pe raza comunei Fântâna Mare sunt 3 societăți de morărit, o stație PECO și ….. puncte de distribuire a buteliilor cu GPL la care riscul de incendiu este ridicat.

 Secţiunea a 5-a   Analiza riscului social 

    Risc social reprezintă riscul asociat colectivităţilor specifice de persoane cum ar fi adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu afluenţă mare de public şi mişcările sociale posibile, în raport de politica socială şi situaţia în diverse momente.

 Lipsa resurselor ca de exemplu apă, energie electrică, căldură sau alte facilităţi pentru o colectivitate care poate fi locuitorii unui sat, comună, etc. sunt şi ele de asemenea  riscuri sociale.

 Aceste tipuri de risc pot fi curente şi  prezintă o probabilitate de apariţie suficient de importantă fiind uşor de determinat, prevăzut şi înlăturat şi  deosebite când  riscul care prezintă o probabilitate mică de apariţie este  cu pierderi (consecinţe) majore sau catastrofale. Aceste riscuri trebuie să fie studiate cu minuţiozitate, determinist şi controlabile cu măsuri  pentru fiecare caz în parte. 

            Astfel de măsuri sunt, exerciţiile de evacuare în caz de incendiu, exerciţii de intervenţie (salvare şi stingere) în caz de incendiu, exerciţii de prim ajutor în caz de dezastre, monitorizarea  unor potenţiale acţiuni teroriste, controalele privind modul de respectare a prescripţiilor de securitate, P.S.I. şi protecţie civilă, etc.

Secţiunea a 6-a   Analiza altor tipuri de risc 

            Cele mai reprezentative riscuri manifestate pe raza comunei Fântâna Mare   este riscul de incendiu, iar în cadrul acestuia incendiile la gospodăriile cetăţeneşti este cel mai ridicat. Accidente de circulaţie pentru care a fost nevoie de intervenţia echipajului de descarcerare  reprezintă o periodicitate mică.

            SMURD a fost solicitat de către un număr mic de persoane în ultima perioadă   de către populaţia comunei Fântâna Mare. 

Datorită ploilor abundente au fost decolmatate fântâni şi a fost scoasă apa din locuinţe,anexe gospodăreşti, beciuri, curţi de către SVSU şi serviciile profesioniste de urgenţă.

Secţiunea a 7-a   Zone de risc crescut

            În perioada desfăşurării zilei comunei, serbătorilor pascale şi a celei de anul nou în zona centrală a comunei Fântâna Mare se formează o aglomerare mare de persoane ce constituie un risc ridicat de producere a accidentelor.

CAPITOLUL IV.  ACOPERIREA RISCURILOR.

Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie - intervenţie.

La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă participă în primă fază forţele şi mijloacele Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Fântâna Mare alcătuit din 11 voluntari din care 2 angajaţi ai primăriei comunei şi 9 voluntari. În faza a doua intră în acţiune structuri de intervenţie din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava, unităţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, servicii de urgenţă voluntare limitrofe, formaţiuni de Cruce Roşie şi alte structuri cu atribuţii în domeniu din cadrul funcţiilor de sprijin. 

Detaşamentul de pompieri Fălticeni este situată la 4 km  fată de comuna Fântâna Mare având posibilitatea de a ajunge în timp de 10 minute de la anunţarea lor prin sistemul unic de apel 112 sau la tel 0230/541008.

Unităţile de Jandarmi care intervin în caz de dezastru pentru salvarea populaţiei, bunurilor materiale şi animalelor, paza acestora şi evacuarea populaţiei se află în localitatea Fălticeni situată la 10  km şi pot interveni în 20 minute.

Formaţiunile sanitare de Cruce Roşie sunt organizate la nivelul municipiului Fălticeni  şi sunt anunţate prin intermediul organizaţiei Judeţene la telefon 0230/221678

Formaţiile de intervenţie ale DN şi DJ sunt amplasate în localitatea Fălticeni şi pot fi anunţate prin intermediul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau direct la telefon 0230/541513

Laboratorul mobil al Agenţiei de protecţie a mediului poate acţiona la cere pentru a analiza factorii de mediu din comună. Cererea de acţiune se va adresa la Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă sau direct la telefon 0230/514056

Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni:

a) monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici etc. şi transmiterea datelor la autorităţile competente;

            b) activităţi preventive ale autorităţilor, pe domenii de competenţă;

            c) informarea populaţiei asupra pericolelor specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării unui pericol;

             d) exerciţii şi aplicaţii.

            Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii riscurilor sunt:

    a) controale şi inspecţii de prevenire;

    b) avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;

    c) acordul;

    d) asistenţa tehnică de specialitate;

    e) informarea preventivă;

    f) pregătirea populaţiei;

    g) constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale;

Secţiunea a 2-a  Etapele de realizare a acţiunilor

Acţiunile de intervenţie sunt desfăşurate pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocate de dezastre.

 În funcţie de dezastrul produs, de locul şi amploarea acestuia, se vor efectua următoarele activităţi:

ü  executarea înştiinţării şi alarmării populaţiei despre producerea dezastrului şi intrarea în funcţiune a centrului operativ cu activitate temporară;

ü  alertarea şi/sau alarmarea unităţilor şi a subunităţilor pentru intervenţie;

ü  informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;

ü  executarea cercetării permanente pentru determinarea pierderilor şi distrugerilor provocate. Datele culese sunt centralizate şi raportate comandantului acţiunii de intervenţiei sau grupei operative;

ü  deplasarea la locul intervenţiei;

ü  intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de intervenţie;

ü  transmiterea dispoziţiilor preliminare;

ü  recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;

ü  evacuarea de urgenţă a populaţie, animalelor şi bunurilor materiale pentru limitarea amplorii fenomenului distructiv produs de dezastru;

ü  realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;

ü  manevra de forţe

ü  anunţarea Centrului Operaţional al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţa despre fenomenul produs, amploarea acestuia, pagube estimate;

ü  Acordarea primului ajutor şi transportul la Punctul de Adunare a Răniţilor (PAR) se va efectua de grupele sanitare  şi formaţiunile voluntare de Cruce Roşie;

ü  Asigurarea limitării dezastrului prin constituirea de echipe specializate şi asigurarea  intervenţie acestora în zonele periculoase;

ü  asigurarea condiţiilor de lucru pe timp de noapte , iarnă , vizibilitate redusă , condiţii meteo deosebite;

ü   Asigurarea pazei raioanelor afectate, restricţiile de circulaţie, a ordinii se va executa de către organele de poliţie;

ü  urmărirea regulilor de comportare , de combatere a zvonurilor

ü  Efectuarea decontaminării personalului, echipamentului, terenului şi clădirilor afectate în cazul unor accidente nucleare, chimice sau biologice se face de grupa de protecţie C.R.B.N.. a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al Judeţului Suceava;  

ü  Limitarea - refacerea avariilor produse la reţelele de telecomunicaţii, apă, gaz, electrice, canalizare;

ü  regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii

ü  stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia

ü  întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

ü  retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;

ü  restabilirea capacităţii de intervenţie;

ü  analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare

În cazul producerii unui cutremur se va executa:

v  echipa de cercetare va executa cercetarea raionului şi delimitarea zonelor (construcţiilor) cu grad ridicat de pericol;

v  amenajarea căilor de acces pentru salvarea victimelor, acordarea primului ajutor, trierea şi evacuarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor materiale se va executa de către echipa de deblocare-salvare în cooperare cu cea sanitare şi alte formaţiuni;

v  participarea la amenajarea şi asigurarea funcţionării punctelor de adunare sinistraţi;

v  participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi medicamente;

v  grupa, de intervenţie pe autospeciala de stins incendii - va acţiona în vederea localizării şi stingerea incendiilor;

Pe timpul intervenţiei se va avea în vedere permanent existenţa pericolului apariţiei unui dezastru complementar.

În cazul accidentelor chimice pe căile de comunicaţii se va executa:

v  echipa de cercetare va executa cercetarea raionului contaminat, identificarea naturii şi concentraţiei substanţelor toxice industriale, delimitarea raionului, a zonelor cu concentraţii ridicate şi grad ridicat de pericol, prin semnalizare vizibilă;

v  izolarea sursei contaminării se va realiza numai de către specialişti, echipe cu costume de protecţie, aparate izolante şi scule necesare remedierii avariei;

v  realizarea unui perimetru de securitate prin măsuri de restricţie a circulaţiei şi limitarea accesului în zonă;

v  aplicarea primelor măsuri de prim ajutor persoanelor contaminate sau rănite, într-un loc special amenajat, astfel amplasat încât să fie la o distanţă mai mare de 100 m de sursa toxică şi în direcţie opusă celei în care bate vântul;

v  luarea măsurilor de protecţie a personalului de intervenţie;

v  limitarea extinderii contaminării se va efectua prin realizarea perdelelor de apă.

v  decontaminarea se execută din partea opusă vântului;

v  punctele de decontaminare se amenajează în afara zonelor contaminate;

v  utilajele care au fost folosite pentru acţiuni de intervenţie în interiorul raionului contaminat execută decontaminarea totală după ce se scot din raion şi au executat decontaminarea iniţială;

v  personalul care a executat decontaminarea, execută decontaminare proprie după terminarea misiunii. 

În cazul producerii unor incendii şi explozii se va executa

v  pe timpul intervenţiei se va ţine cont de tendinţa de propagare a incendiilor avându-se în vedere pericolul apariţiei unor noi incendii (explozii);

v  participarea în cooperare cu echipele P.S.I. şi alte forţe specializate pentru:

§  stingerea incendiilor, coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei medicale;

§  salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor aflate în pericol;

§  acordarea primului ajutor medical, trierea şi evacuarea populaţiei precum şi a bunurilor materiale;

§  limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea consecinţelor acestuia cu mijloacele din dotare;

§  asigurarea asistenţei medicale de urgenţă;

În cazul producerii inundaţiilor se va executa:

v  evacuarea populaţiei (salariaţilor) şi a bunurilor materiale afectate ca urmare a producerii inundaţiilor

v  relocarea persoanelor sinistrate;

v  acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;

v  participarea la distribuirea ajutoarelor, asigurarea nevoilor de apă, hrană, şi medicamente;

v  formaţiunile Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă vor interveni, în cooperare cu alte formaţiuni specializate, pentru limitarea proporţiilor dezastrului şi înlăturarea consecinţelor acestuia cu mijloacele din dotare;

 În  cazul alunecărilor (prăbuşirilor) de teren se va executa:

v  evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale;

v  relocarea de urgenţă a persoanelor sinistrate;

v  măsuri de căutare salvare a eventualelor victime;

v  acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor afectate;

v  evaluarea efectelor generate de alunecările de teren prin echipe de experţi.

Secţiunea a 3-a  Faze de urgenţă a acţiunilor.

Măsurile de intervenţie se vor aplica pe tipuri de urgenţe:

ü  Urgenţa I-a: salvarea răniţilor, contaminaţilor şi intoxicaţilor;

ü  Urgenţa a II-a: luarea măsurilor de înlăturare a avariilor şi distrugerilor la sursele de contaminare şi la stingerea incendiilor care ar putea provoca accidente.

ü  Urgenţa a III-a: se vor continua acţiunile de intervenţie până la terminare.

    În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

    a) urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunităţii în raionul/obiectivul afectat;

    b) urgenţa a II-a - asigurată de subunităţile inspectoratului judeţean/al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;

    c) urgenţa a III-a - asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;

    d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Secţiunea a 4-a  Acţiunile de protecţie-intervenţie.

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

            a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

            b) acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

            c) aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

            d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

            e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia populaţiei: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

            f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

Secţiunea a 5-a  Instruirea.

           Pregătirea personalului cu funcţii de conducere din administraţia locală cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă se va executa prin cursuri în cadrul Centrului Naţional de Perfecţionare a   Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani .

            Pregătirea membrilor comitetului local pentru situaţii de urgenţă, a personalului centrului operativ şi celulelor de urgenţă, a inspectorilor de protecţie civilă, a cadrelor tehnice cu atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniile apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile, precum şi a personalului serviciilor publice voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă se va realiza prin cursuri organizate la Centrul Naţional de Perfecţionare a  Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă Ciolpani şi prin convocări, instructaje, antrenamente de specialitate, aplicaţii, exerciţii şi concursuri organizate de comitetele pentru situaţii de urgenţă, structurile profesioniste din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau la nivelul instituţiilor respective; 

            Pregătirea salariaţilor din instituţiile publice şi operatorii economici se realizează prin instructaje şi antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire, prim ajutor etc., în funcţie de tipurile de risc la care sunt expuşi. Categoriile de instructaje, principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile organizării activităţii de instruire sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 712/2005, modificat şi completat prin Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.786/2005; - conform anexei 1 din Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

            Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate, prin intermediul   mass-media şi prin acţiunile organizaţiilor neguvernamentale, potrivit specificului acestora.

            Pregătirea preşcolarilor şi elevilor se organizează şi se desfăşoară conform protocoalelor încheiate între Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al jud. Suceava şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava 

            Pregătirea preşcolarilor şi elevilor se desfăşoară prin parcurgerea temelor de specialitate  şi prin activităţi extraşcolare incluse în cadrul programelor şi planurilor activităţilor de profil, în funcţie de particularităţile de vârstă specifice nivelurilor de învăţământ.

            Populaţia neîncadrată în muncă se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţiile şi exerciţiile de specialitate, prin intermediul  mass-media şi prin acţiunile organizaţiilor neguvernamentale, potrivit specificului acestora; 

            Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă vor desfăşura pregătirea trimestrial la nivelul comunelor conform planificării din Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă. Şedinţele de pregătire se vor desfăşura pe durata a 3 ore teoretice şi 2 ore practice în a doua duminică din lună. Se va pune accentul pe cunoaşterea tehnicii de intervenţie a procedeelor de acţiune în diferite situaţii , precum şi omogenizarea grupelor de intervenţie şi echipelor specializate pe tipuri de riscuri.

Secţiunea a 6-a. 

Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare. 

Sistemul informaţional-decizional al Fântâna Mare cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.

Informarea secretariatului tehnic permanent a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Suceava (CJSU) asupra locului producerii unei situaţii de urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate se realizează prin rapoarte operative.

Primarul, comitetul local pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie

CAPITOLUL V   RESURSE UMANE, MATERIALE, FINANCIARE.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de producere/manifestare, de amploarea şi efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

    a) inspecţii de prevenire;

    b) servicii profesioniste/voluntare/private pentru situaţii de urgenţă;

    c) formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare;

    d) formaţiuni de protecţie civilă: echipe de căutare-salvare, NBC şi pirotehnice;

    e) alte formaţiuni de salvare: Crucea Roşie, SALVAMONT, scafandri profesionişti etc.;

    f) grupe de sprijin

Pe lângă aceste tipurile de forţe, mai pot acţiona, după caz, în condiţiile legii: unităţile poliţiei, jandarmeriei şi poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii Publice, organizaţiile neguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitară veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi al societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile ISU „Bucovina“ Suceava şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în organizaţii neguvernamentale cu activităţi specifice.

Finanţarea cheltuielilor cu situaţiile de urgenţă se asigură, potrivit legii, din bugetul local şi este cuprinsă în Planul de asigurare cu resurse umane , materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă. 

 Finanţarea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă se asigură de către consiliul local conform Ordinului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative nr. 718/2005 modificat cu 195/2007.

Finanţarea ajutoarelor de urgenţă, a despăgubirilor, precum şi a unor lucrări sau cheltuieli neprevăzute se asigură din fondul de intervenţie constituit la dispoziţia Guvernului pentru înlăturarea efectelor unor dezastre.

CAPITOLUL VI  LOGISTICA ACŢIUNILOR

Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice elaborate, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

    Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de consiliul local al comunei Fântâna Mare, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

ANEXE:

INSPECTOR PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

                                                    Viceprimar

URSACHE Petru-Octavian

         Anexa 1

LISTA AUTORITĂŢILOR ŞI FACTORILOR CARE AU RESPONSABILITĂŢI ÎN ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR ÎN COMUNA FÂNTÂNA MARE 

Anexa   2 

ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILILOR CUPRINŞI ÎN PAAR 

Anexa 3

COMPONENŢA NOMINALĂ 

A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Anexa 4

ORGANIGRAMA SVSU AL COMUNEI FÂNTÂNA MARE

Număr de personal: 11 (2 angajaţi ai primăriei si 9 voluntari)

Sef S.V.S.U.: AILINCĂI NECULAI

            Şef compartiment prevenire :   

                        - specialist prevenire pentru instituţiile publice  AILINCAI NECULAI 

                        - specialişti prevenire

·         sat Fântâna Mare

 -   Mucileanu Mihai

·         sat Cotu Băii

 - Adumitroaie Petrea

·         sat Spătăreşti si Praxia

 -  Schiopu Vasile 

Sef formaţie de intervenţie:   Ailincai Neculai

Echipa incendii

            1. şef echipă    - Manolache Dumitru

                        2. servant         - Mucileanu Mihai  

                        3. servant         - Mucilenita Mihai

                        4. servant         - Schiopu Vasile

Echipa avertizare-alaramare-cautare-deblocare-salvare-evacuare

            1. şef echipă    - Zavaleche Ion  

                        2. servant         - Vamanu Vasile 

                        3. servant         -  Adumitroaie Petru 

                        4. şef echipă    -  Enea Vasile 

                        5. servant         -  Maxim Iulian 

                        6. servant         -  Alupoaie Tudor 

                                                                                                                              Anexa 5

GRAFICUL

CU PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE DE COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ A COMUNEI FÂNTÂNA MARE