ANEXA LA HCL nr.  12/31.03.2023

STATUTUL COMUNEI LUNA, JUDEȚUL CLUJ

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a unităţii administrativ-teritoriale

Art. 1

(1) COMUNA LUNA este :

a)persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu;

b)subiect juridic de drept fiscal;

c)titulară a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat al acesteia, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.

(2) COMUNA LUNA are sediul social în Comuna Luna, la adresa: Str. Principală, nr. 192, Sat Luna, Com. Luna, Jud. Cluj, precum şi codul de înregistrare fiscală 4546960.

(3) Însemnele specifice ale COMUNEI LUNA  sunt:

a) stema, în procedură de aprobare – anexa 1 la prezentul statut; 

b) steagul, în procedură de aprobare.

Art. 2

1. COMUNA LUNA are reședința în satul Luna.
2. COMUNA LUNA  se delimitează din punct de vedere teritorial la nord cu municipiul Câmpia Turzii, jud. Cluj, la sud cu comuna Lunca Mureşului și cu comuna Nădlac din judeţul Alba, la est cu comuna Călăraşi, jud. Cluj, iar la vest cu comuna Viişoara, jud. Cluj şi cu comuna Cheţani, jud. Mureș.
3. COMUNA LUNA  are în componenţă un număr de 3 localităţi, dintre care 0 localităţi urbane şi 3 localităţi rurale, care sunt amplasate după cum urmează : Luna, Luncani, Gligorești.

(4) Comuna Luna este compusă din trei localități, iar potrivit legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional, satul Luna, reşedința comunei, este localitate rurală   de rangul IV, iar satele aparţinătoare comunei, Luncani şi Gligoreşti, sunt localităţi rurale de rangul V. 

(5) Prezentarea grafică şi descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului şi extravilanului pe fiecare dintre localităţile menţionate la alin. (3) sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut.

Art. 3

(1) COMUNA LUNA dispune de o reţea hidrografică formată din: râuri, lacuri sau ape subterane, după caz.

(2) Pe teritoriul COMUNEI LUNA, după caz, se regăsesc o floră şi faună diverse.

(3) COMUNA LUNA  dispune de o mare diversitate de soluri.

(4) Comuna Luna dispune de resurse ale subsolului constând în marne (neexploatate), pietrişuri şi nisipuri, balastierele de pe Arieş fiind singurele care utilizează resursele naturale existente. Potenţialul solului este o resursă naturală semnificativă a zonei.

(5)Denumirea şi lungimea râurilor, lacurilor, mlaştinilor sau apelor subterane, descrierea faunei şi florei de pe raza teritorială a COMUNEI LUNA se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul statut.

Art. 4

(1) COMUNA LUNA s-a înfiinţat în anul 1968 stabilindu-se ca centru de comună, satul Luna.

(2) Prima atestare documentară a COMUNEI LUNA¹ a fost în anul 1270 sub denumirea « Tera vacus et habitatoribus carens Lona vocata ».

(3) Evoluţia istorică a COMUNEI LUNA  se regăseşte în anexa nr. 4 la prezentul statut.

Art. 5

(1) Populaţia COMUNEI LUNA  numără 4750 locuitori conform datelor provizorii comunicate de catre Institutul Naţional de Statistică referitoare la Recensământul populației și locuințelor din 2021.

(2) Componenţa şi structura populaţiei COMUNEI LUNA, defalcate inclusiv pe localităţi componente, se regăseşte în anexa nr. 5 prezentul statut.

(3)Aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba lor maternă în relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile deconcentrate.

CAPITOLUL II

Autorităţile administraţiei publice locale

Art. 6

(1)Autorităţile administraţiei publice locale sunt:

a) Consiliul Local al COMUNEI LUNA reprezintă autoritatea deliberativă de la nivelul COMUNEI LUNA. Consiliul Local al COMUNEI LUNA este format din 13 membri^.

b) primarul COMUNEI LUNA, ca autoritate executivă;

c) La nivelul COMUNEI LUNA, consiliul local alege un viceprimar.

(2) Apartenenţa politică a consilierilor locali, rezultată din ultimele alegeri locale, este următoarea:

5 consilieri locali aparținând Partidului Național Liberal;

5 consilieri locali aparținând Partidului Social Democrat; 

1 consilier  local  aparținând Partidului Mișcarea Populară;  

2 consilieri locali INDEPENDENȚI.

(3)Constituirea Consiliului Local al Comunei Luna s-a constatat prin Ordinul Prefectului Judeţului Cluj nr. 568/4.11.2020.

(4)Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr. 6.a la prezentul statut, respectiv în anexa nr. 6.b la prezentul statut.

Art. 7

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru COMUNA LUNA.   

(2) Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică al/a Comunei, persoanelor fizice române sau străine pentru COMUNA LUNA.

(3) Criteriile potrivit cărora autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a conferi şi retrage titlul de cetăţean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum şi procedura aplicabilă pentru acordarea titlului şi certificatului de fiu/fiică al/a COMUNEI LUNA se regăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut.

CAPITOLUL III

Căi de comunicaţii

Art. 8

(1) Raza teritorială a COMUNEI LUNA este tranzitată de mai multe reţele de transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea I - Reţele de transport, cu modificările şi completările ulterioare:

a) reţeaua rutieră;

b) reţeaua de căi ferate.

(2) Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a) este formată, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din drumuri de interes naţional, drumuri de interes judeţean şi drumuri de interes comunal şi poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.a la prezentul statut.

(3) Reţeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. b), potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006, cu modificările ulterioare, cuprinde: linii de cale ferată convenţionale, linii de cale ferată de interes local astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 8.b la prezentul statut.

CAPITOLUL IV

Principalele instituţii care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale

Art. 9

(1) Reţeaua şcolară de la nivelul COMUNEI LUNA, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinde numărul total al unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.

(2) Pe raza teritorială a COMUNEI LUNA îşi desfăşoară activitatea un număr total de 3 unităţi de învăţământ de stat: Școala Gimnazială Luna – unitate cu personalitate juridică; Grădinița cu program normal Gligorești – unitate fără personalitate juridică; Școala Gimnazială ”Traian Gărduș” Luncani – unitate fără personalitate juridică. 

(3) Unităţile de învăţământ sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

(4) COMUNA LUNA susţine unităţile de învăţământ şi furnizorii de educaţie prevăzuţi la alin. (1), potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.

Art. 10

(1) Pe raza teritorială a COMUNEI LUNA îşi desfăşoară activitatea un număr de trei instituţii de cultură - căminele culturale din fiecare sat aparținător comunei.

(2) Pe raza teritorială a COMUNEI LUNA  se organizează un număr de trei manifestări culturale anuale – Fiii Satului Luna, Fiii Satului Luncani și Fiii Satului Gligorești.

(3) Tipul şi denumirea instituţiilor de cultură, precum și tipul şi denumirea manifestărilor culturale se regăsesc în anexa nr. 9 la prezentul statut.

(4) COMUNA LUNA  participă la finanţarea manifestărilor culturale de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile potrivit legii.

Art. 11

(1) Pe raza teritorială a COMUNEI LUNA  se asigură următoarele forme de asistenţă medicală:

- asistenţă medicală profilactică şi curativă.

(2) COMUNA LUNA  participă la finanţarea activităţilor de asistenţă de sănătate publică de la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contracte cu terţii, după caz, potrivit legii.

(3) Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) se realizează, prin cabinete medicale ambulatorii ale medicilor de familie şi de alte specialităţi (stomatology), centre de diagnostic şi tratament.

(4) Lista cu numărul şi denumirea unităţilor prin care se asigură asistenţa medicală sunt prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.

Art. 12

(1) Pe raza teritorială a COMUNEI LUNA se asigură servicii sociale definite potrivit art. 30 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)COMUNA LUNA  asigură cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prevăzute la alin. (1).

(3) Lista cu tipul serviciilor sociale asigurate de COMUNA LUNA se regăseşte în anexa nr. 9 la prezentul statut.

Art. 13

(1) Pe raza teritorială a COMUNEI LUNA  NU îşi desfăşoară activitatea nici o instituţie de presă în domeniul presei scrise, media on-line şi/sau, după caz, media audiovizual.

Art. 14

(1) Pe raza teritorială a COMUNEI LUNA îşi desfăşoară activitatea, o singură  asociaţie sportivă.

(2) Lista cu denumirea cluburilor prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 9 la prezentul statut.

CAPITOLUL V

Funcţiuni economice ale unităţii administrativ-teritoriale

Art. 15

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură sunt prevăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut.

CAPITOLUL VI

Bunurile din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale

Art. 16

(1) Patrimoniul COMUNEI LUNA  este compus din bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat al COMUNEI LUNA, precum şi din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial.

(2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul COMUNEI LUNA, în curs de întocmire şi atestare, în conformitate cu prevederile art. 289 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, se găseşte în anexa nr. 11 la prezentul statut.

(3) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul COMUNEI LUNA  se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică şi se publică pe pagina de internet a COMUNEI LUNA, în secţiunea dedicată acestui statut.

CAPITOLUL VII

Serviciile publice existente

Art. 17

Serviciile comunitare de utilităţi publice furnizate la nivelul COMUNEI LUNA sunt:

a) serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, furnizat de SC Compania de Apă Arieș SA Turda;

b) serviciul de gestionare a câinilor fără stăpân, furnizat de Asociația ”Adăpostul meu” din Alba;

c) serviciul public de salubrizare, furnizat de SC Supercom SA;

d) serviciul public de iluminat, furnizat de SC Amper Grup SRL.

Art. 18

Transportul şi distribuţia energiei electrice de pe raza teritorială a COMUNEI LUNA  sunt furnizate de către TRANSELECTRICA SA și ELECTRICA FURNIZARE SA.

Art. 19

Alimentarea cu gaze naturale pe raza teritorială a COMUNEI LUNA este asigurată de TRANSGAZ SA.

Art. 20

Serviciul public de administrare a domeniului public al COMUNEI LUNA  este furnizat de: NU ESTE CAZUL.

CAPITOLUL VIII

Atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local

Art. 21

(1) COMUNA LUNA atribuie denumirile de: străzi şi obiective de interes public local, precum şi pentru obiective şi instituţii de interes local aflate în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) În situaţia în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se propune atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia de atribuire de denumiri judeţeană, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Schimbarea denumirilor instituţiilor publice şi a obiectivelor de interes judeţean, se face prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu administrativ sunt amplasate instituţiile şi obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IX

Societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială

Art. 22

(1) COMUNA LUNA realizează un cadru de cooperare sau asociere cu organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi cluburi sportive, instituţii culturale şi artistice, organizaţii de tineret, în vederea finanţării şi realizării unor acţiuni sau proiecte care vizează dezvoltarea comunităţii.

(2) COMUNA LUNA  acordă o atenţie deosebită proiectelor culturale şi educative cu caracter local, regional, naţional, european şi internaţional, care se încadrează în strategia de dezvoltare a unităţii administrativ - teritoriale.

(3) COMUNA LUNA  poate acorda finanţări nerambursabile de la bugetul local, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Lista cu denumirea principalelor organizaţii neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială a COMUNA LUNA se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Art. 23

(1) Pe teritoriul COMUNEI LUNA  îşi desfăşoară activitatea un număr de opt partide politice sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale, înfiinţate în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Lista partidelor politice care îşi desfăşoară activitatea în COMUNA LUNA  se găseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

Art. 24

(1) Pe teritoriul COMUNEI LUNA îşi desfăşoară activitatea următoarele organizaţii sindicale sau asociaţii profesionale: Sindicatul Național SCOR al Comunelor și Orașelor, Corpul Profesional al Secretarilor Generali ai Comunelor din România.

Art. 25

(1) În COMUNA LUNA  îşi desfăşoară activitatea următoarele culte religioase: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Reformată din România,  Cultul Creștin Baptist, Cultul Creștin Penticostal, Organizaţia Religioasă “Martorii lui Iehova”.

(2) Lista cu denumirile lăcaşelor aparţinând cultelor religioase prevăzute la alin. (1) se regăseşte în anexa nr. 12 la prezentul statut.

CAPITOLUL X

Participare publică

Art. 26

Populaţia din COMUNA LUNA  este consultată şi participă la dezbaterea problemelor de interes local sau judeţean, astfel:

a) prin intermediul referendumului local, organizat în condiţiile legii;

b) prin intermediul adunărilor cetăţeneşti organizate pe sate, în mediul rural;

c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative;

d) prin participarea la şedinţele consiliului local sau judeţean;

e) prin alte forme de consultare directă a cetăţenilor, stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare al consiliului.

Art. 27

(1) În funcţie de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare şi validare a acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare sau ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.

(2)Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.

CAPITOLUL XI

Cooperare sau asociere

Art. 28

(1) COMUNA LUNA se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor art. 89 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 29

(1) COMUNA LUNA  aderă la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.

(2) Lista cu denumirea înfrăţirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de COMUNA LUNA  se regăseşte în anexa nr. 13 la prezentul statut.

Art. 30

Programele, proiectele sau activităţile, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut.

CAPITOLUL XII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 31

Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul statut, aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 12/31.03.20223.

Art. 32

Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului COMUNEI LUNA sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorităţii deliberative.

Art. 33

Anexa nr. 11 la prezentul statut se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de natură juridică.

Art. 34

Prezentul statut şi anexele acestuia, cu excepţia celei prevăzute la art. 33 se actualizează periodic, în funcţie de modificările şi completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora.

ANEXA nr. 1^a

DESCRIEREA ȘI SEMNFICAȚIILE ELEMENTELOR ÎNSUMATE ALE STEMEI COMUNEI LUNA

Modelul stemei COMUNEI LUNA se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripărţit, având un brâu undat de argint, reprezentând Râul Arieş, care stăbate comuna.

În partea superioară în dreapta, în câmp roşu, se află o lună în ultimul pătrar, de aur. Luna face referire la etimologia numelui localităţii.

În partea superioară în stânga, în câmp albastru, se află trei spice de grâu, de aur. Cele trei spice de grâu reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, precum şi numărul de sate componente ale comunei.

În vârful scutului, în câmp de aur, se află un stejar în culori naturale. Stejarul reprezintă bogăţia silvică a zonei și simbolizează forța și trăinicia. 

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul ca localitatea are rangul de comună.

ANEXA nr. 1^b

MODELUL STEAGULUI

În această anexă se prevăd descrierea şi semnificaţiile însumate ale modelului steagului, precum şi modalităţile de utilizare, conform prevederilor legale – NU ESTE CAZUL.

ANEXA nr. 1^c

MODELUL IMNULUI

În această anexă se cuprind: titlul, textul şi muzica, precum şi modalităţile de utilizare, conform prevederilor legale –  NU ESTE CAZUL.

ANEXA nr. 2

PREZENTAREA GRAFICĂ ȘI DESCRIPTIVĂ, RESPECTIV SUPRAFEȚELE INTRAVILANULUI ȘI EXTRAVILANULUI PE FIECARE DINTRE LOCALITĂȚI

În această anexă se cuprind prezentarea grafică şi descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului şi extravilanului pe fiecare dintre localităţi.

ANEXA nr. 3

HIDROGRAFIA, FLORA, FAUNA ŞI TIPUL SOLURILOR

I. HIDROGRAFIA COMUNEI LUNA  este reprezentată, de următoarele râuri, lacuri etc.

a) Râuri

          Râul Arieş, care izvorăşte din Munţii Apuseni, este principala resursă hidrografică de care dispune comuna Luna. Acesta are o lungime de 164 de km şi traversează comuna pe o lungime de aproximativ 16 km. Prin eroziunile şi depozitele sale aluvionare, Arieşul a contribuit la formarea terasei de luncă, de care în ziua de azi locuitorii comunei beneficiază din plin. Lunca este propice culturilor porumbului, zarzavaturilor, de asemenea fânaţelor şi păşunilor.

Debitul obişnuit al Arieşului la confluenţa cu Mureşul este de 19,5 m/s, iar regimul este unul tipic râurilor din estul Apusenilor, cu un maxim în primăvară, cauzat de topirea zăpezilor şi cu minim în lunile august-septembrie. În mod excepţional se înregistrează debite mari cauzate de unde de viituri din timpul încălzirilor bruşte în anotimpul rece sau odată cu ploile abundente din vară.

          Pe teritoriul comunei există şi alte surse de apă, printre cele mai importante numărându-se izvoarele de pe Valea Grădinoaia şi Valea Grindului. Debitul mediu al izvoarelor este de aproximativ 45 mc/oră, la o temperatură a apei între 10 si 14°. Unele dintre izvoare sunt captate pentru nevoile membrilor comunităţii, altele se scurg libere. Mulţi dintre localnici folosesc izvoarele de pantă pentru necesităţile gospodăriilor lor.

b) Lacuri – lacuri și bălți formate în apropierea cursului Râului Arieș, Lac Luncani (Tiucărie).

II. VEGETAȚIA COMUNEI LUNA - Teritoriul COMUNEI LUNA   poate fi împărţit în două unităţi din punct de vedere al structurării covorului vegetal:

-              vegetaţie xerofilă de natură stepică - prezentă pe versantul stâng al Arieşului, reprezintă cel mai amplu areal cu elemente stepice din Transilvania;

-              vegetaţie de luncă, puternic antropizată - prezentă pe ambele maluri ale Arieşului, afectată de înlocuirea cu culturi agricole.

III. FAUNA care trăieşte pe teritoriul COMUNEI LUNA  este reprezentată, în principal, de următoarele specii de animale sălbatice: căprioara, mistreţul, vulpea, iepurele, hârciogul, raţa sălbatică, fazanul, potârnichea, uliul porumbar, rândunica, barza albă, vidra, ariciul. Dintre dăunători se întâlnesc: gândacul de Colorado, şobolanii, șoarecele de camp, viermele de sârmă, viermele mărului, păduchele verde al porumbului, etc.

ANEXA nr. 4

DATELE PRIVIND ÎNFIINŢAREA COMUNEI LUNA, PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ, PRECUM ŞI EVOLUŢIA ISTORICĂ

          LUNA este amintită pentru prima dată în anul 1270 sub denumirea « Tera vacus et habitatoribus carens Lona vocata ».

          Localitatea a fost cedată printr-o scrisoare de danie a lui Ştefan, regele cel tânar al Ungariei şi voievod al Transilvaniei, către Petru şi Iacob, fiii lui Samson din satul Gerend (Grind-Luncani) împreună cu moşiile Lona şi Hodreu (Hădăreni) pentru slujbele aduse regelui în luptele din Isuazig (sat aflat aproape de Budapesta).

          În secolele XII-XIII, după pustiirea tătarilor (1241-1246), Luna ca şi alte sate transilvănene, au fost distruse aproape in întregime.

          Într-un document din anul 1312 apare denumirea de « Villa Lona », care era satul Luna.

          Într-o scrisoare din iunie 1595, Mihai Viteazu îi aminteşte lui Ştefan Josica, cancelarul Transilvaniei, de localitatea Luna, comunitate bine consolidată, formata numai din români.

          În anul 1597, localitatea apare cu denumirea de « Olah Lona » (Luna românească).

          Într-o scrisoare de danie din 25 august 1597, Sigismund Batory cedează rudei sale Barbara Fuzy castelul din Grind cu 9 sate, inclusiv Luna.

          În timpul răscoalei curuţilor (1651), comuna Luna a suferit pârjolul unui necruţător incendiu.

          Documentele scot in evidenţă că în a doua jumătate a sec. al   XVII-lea şi în primele decenii ale sec. al  XVIII-lea comuna Luna a trecut printr-o cumplită criză.

          În anul 1710 localitatea a fost bântuită de ciumă, iar în 1717 a fost invadată de hoardele de tătari.

          Între 1719 si 1721 populaţia comunei a scăzut enorm, ajungând la 36 de familii, aproximativ 200 de suflete.

          În anul 1733,  Luna avea 60 de familii, aproximativ 300 de persoane. 

          În anul 1750, comuna Luna ajunge la 777 de locuitori, avand trei preoţi.

          Evenimentele prilejuite de marea rascoală a ţăranilor din Transilvania din 1784 sub conducerea lui Horea, Cloşca si Crişan au angajat şi iobagii din comuna Luna. Până in 15 august 1784, erau inscrise in oastea lui Horea 81 de sate, printre care şi Luna şi satele învecinate.

          Când se pronunţă « Luna, Bradu şi Mihalţu », în intimitatea sufletească a luneanului apare instantaneu un crez condensat de virtute, apoi memoria ne conduce liber spre cele trei localităţi transilvane de români de viţă veche, uniţi prin aceleasi aspiraţii şi jertfe aduse pe altarul Revoluţiei de la 1848. Ţăranii din opt sate (Luna, Luncani, Cheţani, Hădăreni, Gligoreşti, Gura-Arieş, Grindeni si Urca), adunaţi la Luna,  s-au împotrivit recrutărilor armatei maghiare, gest care s-a finalizat prin masacrul din 12 septembrie 1848 de la Luna : treizeci de morţi şi un număr neprecizat de raniţi şi mutilaţi pe viaţă au scris cu sângele lor o dureroasă pagină de istorie, determinând autorităţile maghiare să suspende în zilele următoare controversata lege a recrutărilor.

          Sacrificiile comunei Luna nu aveau să se termine aici şi, după un secol de la momentul 1848, monumentele ridicate in fiecare din satele comunei, ca de altfel in toate satele româneşti,  ne amintesc si acum numele celor căzuţi in primul şi al doilea război mondial.

ANEXA nr. 5

COMPONENŢA ŞI STRUCTURA POPULAŢIEI

Populaţia rezidentă a COMUNEI LUNA, la 1 decembrie 2021, conform   rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) este de 4750 locuitori.

Componența etnică a Comunei Luna

     Români (75,74%)

     Maghiari (9,67%)

     Romi (10,44%)

     Necunoscută (4,07%)

     Altă etnie (0,04%)

Componența confesională a Comunei Luna

     Ortodocși (76,85%)

     Reformați (10,26%)

     Penticostali (4,28%)

     Martori ai lui Iehova (2,67%)

     Necunoscută (4,26%)

     Altă religie (1,66%)

ANEXA nr. 6^a

Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleşilor locali de la nivelul COMUNEI LUNA, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992

PRIMAR AL COMUNEI LUNA

1. mandatul 1992-1996

1. mandatul 1996-2000

1. mandatul 2000-2004

1. mandatul 2004-2008

1. mandatul 2008-2012

1. mandatul 2012-2016

1. mandatul 2016-2020

1. mandatul 2020 - 2024

ANEXA nr. 6^b

Componenţa nominală, perioada/perioadele de exercitare ale mandatelor aleşilor locali de la nivelul COMUNEI LUNA, precum şi apartenenţa politică a acestora, începând cu anul 1992

I.CONSILIERI LOCALI AI COMUNEI LUNA

a)mandatul 1992-1996

b)mandatul 1996-2000

c)mandatul 2000-2004

d)mandatul 2004-2008

e)mandatul 2008-2012

f)mandatul 2012-2016

g)mandatul 2016-2020

h)mandatul 2020 - 2024

II.VICEPRIMARI AI COMUNEI LUNA

a)mandatul 1992-1996

b)mandatul 1996-2000

c)mandatul 2000-2004

d)mandatul 2004-2008

e)mandatul 2008-2012

f)mandatul 2012-2016

g)mandatul 2016-2020

h)mandatul 2020-2024

ANEXA nr. 7

PROCEDURA PRIVIND ACORDAREA TITLULUI DE ”CETĂȚEAN DE ONOARE AL COMUNEI LUNA”, RESPECTIV A ”CERTIFICATULUI DE  FIU/FIICĂ 

AL/A COMUNEI LUNA”

Titlul de cetăţean de onoare al comunei se acordă după următoarele criterii :

a) contribuţia majoră la realizarea unor obiective de maximă importanţă pentru viaţa comunităţii locale : construcţii sau modernizări ale unor obiective social-culturale, asigurări de fonduri şi investiţii privind infrastructura localităţii (alimentare cu apă, aducţiune gaze naturale, modernizări de drumuri etc.);

          b) îndeplinirea cu rezultate notabile a unor funcţii de demnitate publică (primar, consilier local) sau/şi a unor funcţii de conducere la nivelul instituţiilor fundamentale, toate de la nivelul comunei pe o durată mai mare de 10 (zece) ani;

          c) obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea culturală şi educativă, sportivă, ştiinţifică, tehnică etc, concretizată în activităţi, lucrări apreciate pe plan intern şi extern, în promovarea la etape superioare ale unor concursuri, în obţinerea unor premii etc;

          d) săvârşirea unor fapte de excepţie care au ca efect preîntâmpinarea unor dezastre, salvarea de vieţi omeneşti, apărarea comunităţii sau a unor membri ai acesteia în faţa unor pericole, apărarea proprietăţii publice şi private a comunei ;

          e) activitate îndelungată, consecventă şi perseverentă pentru soluţionarea unor probleme majore ale comunei, pentru punerea  în valoare a resurselor umane şi materiale locale, pentru armonizarea relaţiilor interumane şi pentru creşterea prestigiului comunei Luna.

          Drepturile persoanelor care deţin titlul de cetăţean de onoare al Comunei Luna se stabilesc prin hotărâre a consiliului local.

          Titlul de cetăţean de onoare al comunei Luna se poate pierde sau retrage în urma condamnării printr-o sentinţă definitivă a instanţelor judecătoreşti pentru săvârşirea unor fapte penale sau la solicitarea persoanei în cauză.

Acordarea certificatului de fiu/fiică al/a Comunei Luna se poate face de către Primarul Comunei Luna, în fiecare an, pentru toți tinerii care au împlinit în cursul anului vârsta de 18 ani, în cadrul unei festivități care va avea loc cu ocazia sărbătorii ”Fiii Satului”.

CETĂȚENI DE ONOARE AI COMUNEI LUNA

HCL nr. 2/13.02.2004 

IOAN MAZĂRE – colonel în rezervă, autor al lucrărilor “Comuna Luna - Istorie”, “Masacrul de la Luna – septembrie 1848 ».

HCL nr. 26/10.09.2010

NICOLAE MAZĂRE (1860 – 1925) – profesor, memorandist, membru al Ligii Culturale de la Bucureşti, a scris mai multe lucrări ştiinţifice apreciate în epocă, a întocmit Harta Etnografică a Transilvaniei – premiată de Academia Română la 17 mai 1911 cu « Premiul Adamache » (este prima hartă a Transilvaniei cu denumirea românească a localităţilor, iar pentru aşezările cu populaţie mixtă se specifică şi denumirea maghiară sau germană, după caz). Harta a fost editată la Iaşi în 1909 şi, introdusă clandestin în Transilvania, a fost folosită din plin de intelectualitate ardeleană în pregătirea Marii Uniri, însuşi autorul ei fiind un înflăcărat patriot. Căminul Cultural din satul Luna, precum şi izvorul aflat în imediata vecinatate a Bisericii ortodoxe de la Luna poartă numele acestui mare cărturar.

KEMÉNY JÓZSEF   (1795 - 1855)

Născut și decedat la Aranyosgerend (Luncani) – Castelul Kemény, de formaţie jurist, a studiat la Academia de Drept din Cluj. A lucrat o perioadă la Trezoreria din Sibiu, de unde  demisionează în 1835şi se implică în viaţa politică. 

Lui Kemény i se datorează achiziționarea unei acuarele cu reprezentarea grafică a mormântului lui Mihai Viteazul, așa cum a fost el construit de Doamna Stanca la începutul secolului al XVII-lea.

Tot lui i se datorează publicarea jurnalului primarului sibian Johannes Lutsch, care a murit de ciumă la Istanbul în 1661.

În anul 1795 a construit pe cheltuiala proprie Biserica Sfinții Arhangheli, pentru românii din Luncani.

PETRE SĂLCUDEANU (1930 – 2005) – scriitor, scenarist, ministru al Culturii în 1993, membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România. Romanul « Biblioteca din Alexandria » (1980), carte de mare succes la public şi critică,   i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei Române. A mai scris romane cum ar fi : « Bătranul », « Bătrânul şi o biată crimă », « Cântecul muncitoresc », « Strada Lux », « Săptămâna neterminată », « Cina cea de taină », « Judecata de apoi », « Ochiul şi marea », « Front fără tranşee », « Nunta cu garoafe mov ».

HCL 22/9.07.2010

VASILE LUPU, preot paroh la Biserica Ortodoxa Luna in perioada 1971 – 1981, pentru meritele sale deosebite in slujba acestei biserici si a comunitatii ortodoxe din localitatea Luna.

HCL nr. 38/27.06.2013

CONSTANTIN TULAI, profesor universitar emerit doctor la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor din cadrul al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Doctor Honoris Causa Socialium Scientiarum al Universitatii de Vest din Timisoara, pentru meritele sale deosebite in activitatea didactica si stiintifica.

HCL nr. 51/26.07.2019

NECULAE DAN - născut în anul 1929, se formează ca profesor de limba si literatura română la școala normală din Blaj, pe care a absolvit-o în 1949. Ca activitate profesională:

-1949- învățător la Școala elementară Chețani,

-1956-1989- profesor de limba și literatura română, și limba latină la școala cu clasele I-VIII din comuna Luna, sat Luna,

-1956-1965- director general al Școlii Luna; ridică și dă în folosință clădirea școlii cu opt clase și anexe;

-1966-1968-inspector șef al raionului Turda;

-1970-1977- revine ca director al Școlii Luna;

-1989 - după multă muncă  și generații de absolvenți bine instruiți, se pensionează.

MIHAI IBĂNESCU - născut în anul 1931, studiază la Școala   tinerilor pedagogi din Fălticeni. Activitate profesională:

-1952-este repartizat în învățământul clujean unde o cunoaște pe viitoarea soție, elevă pe atunci la Liceul Pedagogic din Cluj;

-1958- împreună cu soția sunt titularizați ca dascăli la Scoala generală Luna;

-1965-este specializat și va preda disciplinele: biologie, zoologie, botanică și agricultură;

-1965-1967 - este numit director al Școlii Luna;

-1988- se pensionează;

-1990-1992- este numit imediat după Revoluția din 1989, primar al comunei Luna.

SIMION-PETRU NEGRĂU - născut în anul 1942 pe tărâmuri bihorene.

Activitate profesională:

- 1966-absolvent al facultății de Biologie-Geografie-Geologie din cadrul UBB Cluj-Napoca;

-1967- a început activitatea profesorală la Școala Gligorești;

-1974- s-a transferat la Școala din Luna, ca profesor de geografie;

-1978- publică lucrarea de specialitate ”Metodica educării politico-ideologice și patriotice a elevilor în cadrul lecțiilor de geografie”

-1984-1989- este numit director al Școlii Generale Luna;

-1998-2004- este reinvestit de către Inspectoratul Școlar Județean ca director;

-2004- se pensionează la limita de vârstă impusă de lege;

-2013- publică lucrarea ” Luna de pe Arieș”.

CONSTANTIN ROȘCA - născut în 1945, pe meleaguri oltenești, instruit exemplar și riguros în cadrul facultății de matematică, al mediului academic clujean. Activitate profesională:

    - 1967- este absolvent eminent al Facultății de matematică și fizică al UBB Cluj Napoca;

    - 1969- după stagiul militar efectuat la Timișoara, își începe activitatea profesorală la Școala elementară Tritenii de Jos, unde o cunoaște pe viitoarea soție, tot cadru didactic în specialitatea fizică și chimie;

    - 1973- ajunge să predea la catedra de matematică a Școlii Luna;

    - 1977-1984 - cadru didactic dedicat și cu dragoste de elevi, este numit de Inspectoratul teritorial Cluj, director al școlii Luna;

    -1989- 1998 – este numit, după o pauză de 5 ani , din nou director;

    - 2005- după o carieră profesorală dedicată îmbunătățirii constante a cunoștințelor transmise generațiilor de elevi, se pensionează.

ANA FETIȚĂ, născută în 1950, in satul Iuriu de Câmpie, jud. Cluj, de tânără iubește mediul învățăturii copiilor și se dedică toată viața sa acestuia;

- 1968- este absolventă a Liceului Pedagogic Cluj-Napoca:

-1969- își începe activitatea ca învățătoare la Școala din comuna natală;

-1971- după căsătoria cu tânărul învățător lunean, se transferă la Școala Generală Luna;

-1974-1990- este numită de către primărie, bibliotecar la Biblioteca Comunală Luna;

-1975- se înscrie la cursurile facultății de litere, specializarea limba și literatura română și franceză;

- 1980-  termină facultatea și devine consilier pedagogic până în 2003;

- 1980- devine profesor de limba și literatura română, având întreaga susținere a părinților elevilor;

- 1985-2003- bibliotecar școlar;

- 2003-2008- este numit director al Școlii Luna;

- 2008- se pensionează;

- 2016- până în prezent este coordonatorul principal al Asociației Femeilor Voluntare Luna.

GHEORGHE HĂȘMĂȘAN, născut în Luna, in 1950, dintr-o familie de țărani harnici și cu mare grijă de educația copiilor lor;

-1968- este absolvent al Liceului Agricol Turda unde prinde dragostea de animale, ceea ce îi va  marca întreaga carieră profesională;

-1974- este absolvent eminent al Institutului Agronomic Dr. Petru Groza  Cluj Napoca, specialitatea Zootehnie, șef de promoție;

- 1974-1978- este angajat ca inginer stagiar în activități de inginerie zootehnică, la ferma de păsări Avicola Bocșa Caraș-Severin;

- 1978-1989- este numit inginer șef fermă păsări, Avicola Cluj-Napoca;

- 1981- se specializează în Danemarca, în creșterea animalelor de blană;

- 1989-1992- este numit director tehnic în managementul și controlul activităților fermei;

-1992-1994- director tehnic al SC Nutrex SA Cluj Napoca, firmă specializată în producerea și comercializarea furajelor combinate;

- 1996-2001- este numit ca manager general, în urma performanțelor profesionale; 

-1998- obține diploma de doctor în zootehnie;

-2001-2005- administrator al firmei SC Delgia SRL;

-2005- până în prezent este administrator al firmei SC SAL- AVI SRL, Bonțida, specializată în creșterea păsărilor și producerea și comercializarea furajelor animale

TEODOR HĂȘMĂȘAN, născut la Luna, în anul 1951, în sânul familiei Hășmășanilor, cu rădăcini adânc înfipte în pământul lunean;

-1966- este absolvent al Liceului Teoretic din Câmpia Turzii;

-1975- absolvent cu rezultate meritorii al Facultății de Mecanică din Cluj-Napoca;

- 1976-primește repartiție ca inginer stagiar în Sibiu, la uzina Independența, specializată în fabricarea utilajelor pentru metalurgie;

- 1981- este numit inginer șef al secției Atelier Mecanic;

- 1989- este director adjunct;

- 1994- 2014 datorită seriozității și profesionalismului desăvârșit, este învestit ca director general ;

- 2014 – se pensionează;

TEODOR HADA, născut în Luna, în anul 1950. Activitate profesională:

- 1973-este absolvent cu merite deosebite al Facultății de Științe Economice, specializarea Economia Industriilor Construcțiilor și Transporturilor, al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca;

-1973-1979 - este angajat ca economist la Direcția de Statistică Cluj Napoca;

- 1974 -1984- Șef birou contabilitate, Intreprinderea de Utilaje, Alba Iulia;

- 1984- 1990 - Contabil șef, Fabrica de zahăr, Teiuș;

- 1997- DOCTOR IN FINANTE, iar teza de doctorat se intitulează-Mutații structurale in intreprinderi din industria constructoare de mașini, diagnoza, restructurare si perspective de revitalizare la SC UTEPS SA Alba Iulia;

-1995-2001- lector universitar asociat, fundația universitară AISTEDA, Alba Iulia;

-1990-2002- Director economic la SC UTEPS SA Alba Iulia;

-2002-2005- Conferențiar universitar   la Universitatea ”1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Facultatea de Științe Economice, Catedra de Management- Marketing;

-2005- până în prezent- Profesor Universitar, la catedra Finanțe-Contabilitate;

-Activitatea de predare a cursurilor aferente disciplinelor: Finanțele intreprinderii, Fiscalitate, Burse de valori, Teoria si practica bilanțului, Gestiunea financiara a intreprinderii, este răsplătită de calitatea educativă a studenților ieșiți de sub aripa sa;

- Este membru în comitetele științifice din cadrul Conferințelor naționale și internaționale;

- Membru CECCAR; Membru al Asociației Generale a Economiștilor din Romania; Expert ARACIS;

- De-a lungul carierei sale academice publică 22 de cărți și manuale, și este autor și coautor al altor 54 de lucrări de specialitate.

GHEORGHE INDRE - născut în anul 1953, într-o familie numeroasă de oameni destoinici și harnici;

-1968-absolvent al Liceului Energetic din Cluj-Napoca;

-1979- absolvent al Institutului Politehnic din București, Facultatea de Sisteme Energetice;

-1979-este numit inginer stagiar la Intreprinderea de Distribuție a Energiei Electrice București;

-1980-1986- inginer șef la ”Electrica București”;

-1995-1996- participă la cursurile organizate de Institutul Politehnic București în colaborare cu Universitatea Tehnică din Madison Inc., Virginia, Agenția SUA;

-1998- dorința de continuă îmbunătățire a cunoștințelor îl îndrumă prin programul PHARE, la specializare în Belgia;

-2001- susține teza de doctorat la Universitatea Tehnică din București; 

-2002-2004-urmează cursurile Școlii de Afaceri, obține diploma în managementul schimbării dezvoltării afacerilor;

-2003-este numit director  general al CONEL, mai apoi RENEL București;

-2003-2006- membru în Comitetul de strategie și reformă al Companiei de Distribuție a Energiei Electrice;

-2006- reprezintă Compania Transelectrica în Comitetul Director  al UCTE, CESTO, SESTO și ENTSO-E, în Forumul de la Atena- Grecia;

-2006-2011- Manager General al Transelectrica;

-2008-2009- datorită performanțelor sale este numit consilier în Ministerul Energiei; 

- 2010- Dr.ing. Gheorghe Indre, director de programe in Direcția strategica corporativa cooperare comunicare a C.N.Transelectrica SA,  participă la masa rotunda 'Managementul congestiilor in context național si regional' organizata de Institutul National Roman pentru Studiul Amenajării si Folosirii Surselor de Energie;

-2010- până în prezent activează din diferite posturi de conducere în cadrul Transelectrica;

- începând cu anul 2006, se implică activ alături de col.(r) Mazere Ion, în lucrări de publicistică pe teme de istorie locală ale locurilor natale, iar după decesul întemeietorului revistei ”Gândul Anonimului”, preia întreaga inițiativă și reușește cu mare succes să ducă mai departe acest proiect.

MARIANA OCOLIȘAN - născută în anul 1973, copil zglobiu și mereu vesel, dintr-o familie de oameni simpli;

- 1997- este absolventă a Colegiului sanitar din Cluj-Napoca;

- 1997 - se angajează ca asistent medical la Spitalul Municipal Câmpia Turzii secția ginecologie - neonatologie;

- 1998 - până în prezent este asistent medical la cabinetul medicului de familie din comuna Luna;

- de-a lungul celor mai bine de 20 de ani de activitate medicală de cel mai înalt nivel calitativ și uman s-a dedicat trup și suflet pentru sănătatea consătenilor ei. Deși prin prisma profesionalismului desăvârșit, a avut oferte de muncă de la instituții medicale renumite din Cluj-Napoca, ea a preferat să rămână alături de lunenii ei de suflet;

- noțiunea de program de lucru strict delimitat printr-un anumit interval orar, la ea nu există, fiind disponibilă în a-și ajuta semenii, de la cei nou-născuți, până la cei în vârstă, la orice oră din zi și chiar din noapte;

- valoarea umană de excepție, solidaritatea, bazată pe înțelegere, prietenie, respect și dragoste față de aproapele său, este esențială în meseria pe care o exercită cu atâta profesionalism, inteligență si optimism. Prin toate acestea ea onorează nobila profesie pe care o exercită cu atâta dragoste.

ANA MUNTEAN – născută în anul 1950, pe meleaguri bănățene;

-1977 - este absolventă a Școlii Populare de Artă, secțiunea  muzică populară, devine cetățean al satului Luncani prin căsătoria cu instructorul de dansuri populare Emil Udrea;

- Începe, prin talentul vocal unic, să fie câștigătoarea a numeroase festivaluri și concursuri naționale de muzică populară;

-1988- câștigă premiul I la festivalul ”Floarea din grădină”;

- 1995- câștigă la secțiunea seniori, premiul I la ”Tezaur Folcloric”;

- are dese apariții la emisiunile de specialitate ale Televiziunii Române dar și radiofonice;

- în cinstea și prețuirea valorii talentului său, în fiecare an în comuna natală Buchin, lângă Caransebeș, se desfășoară festivalul ”Ana Muntean”dedicat măiestriei vocii sale.

FLORIN TULAI, lunean născut în anul 1964, dintr-o familie de oameni harnici și drepți;

- 1978- este trimis de părinți la Brașov la o rudă pentru a face liceul;

- 1982- după ce a absolvit  liceul, se angajează ca sculer-matrițer la Fabrica de Autocamioane Brașov;

- 15 noiembrie 1987, participă activ la manifestările împotriva regimului comunist iscate la Uzina Tractorul Brașov. Manifestările sunt înăbușite prin acțiuni violente din partea miliției de atunci, iar 61 de oameni sunt arestați și închiși în închisoare. Printre aceștia se numără și Florin Tulai care a primit în primă instanță o pedeapsă de 2 ani de închisoare, care mai apoi a fost transformată în muncă silnică prin diferite șantiere ale țării.

ILEANA FILIP, născută în anul 1942, în comuna Luna;

- Activitate profesională:

-1960- după absolvirea Liceului Pedagogic din Cluj-Napoca, se înscrie la Facultatea de fizică și chimie a Universității Tehnice Cluj;

- 1965- termina cursurile superioare, urmând a fi repartizată în învățământ. Ca primă instituție de învățământ alege Școala Generală Ceanu Mare. 

- După 5 ani revine în comuna natală, ca profesor la disciplinele fizică și chimie;

- 1970-2000- activează în corpul profesoral al Școlii Generale Luna.

IUSTIN BUDĂCEAN, născut în anul 1945, în satul Luncani dintr-o familie de agricultori;

- 1963 - a absolvit Liceul Agricol Turda, specializarea zootehnie;

- 1970 - se angajează prin repartiție la CAP Luncani, ferma zootehnică;

- 1981- este transferat la Dispensarul Veterinar din Luna, cu program pe raza satului Luncani;

- Își desfășoară activitatea cu devotament și dragoste de oameni și animale, intervenind prompt de fiecare dată când era solicitat. Muncind într-o perioadă în care singura sursă de venit, pentru multe familii din sat, erau animalele, a ajuns să fie foarte apreciat și respectat de întreaga comunitate, pentru intervențiile sale profesioniste.

VICTOR IORDACHE, născut in 1947 la  Ocna Mureș, jud. Alba;

- Activitate profesională:

- 1969 - a absolvit cu lauri cursurile Facultății de Medicină Veterinară din cadrul USAMV Cluj-Napoca;

-1969 - primul loc de muncă îi este repartizat la Stațiunea Experimentală și de Cercetare Agricolă și Zootehnică, Turda;

-1970-1972-își satisface stagiul militar la Lipova, jud. Arad;

-1972-1973- devine medic veterinar la Circumscripția Veterinară a comunei Frata;

-1973-1974 – participă un an la studii de specializare în obstetrică-ginecologie veterinară, în Germania, la Berlin;

-1975-1976 – consilier al directorului general al Direcției Agricole Cluj, în probleme de obstetrică și ginecologie veterinară;

- 1976-1979- medic veterinar în circumscripția veterinară Beliș;

- 1979-2008- medic veterinar în circumscripția veterinară Luna, unde are în subordine 5 medici veterinari și 18 asistenți, de la toate CAP-urile din comună, Complexul de porci Gligorești și Ferma de păsări Luncani. Are în administrare veterinară efectivele importante de animale ale celor două unități militare de pe raza comunei Luna. Are atribuțiuni de control al calității alimentelor al tuturor unităților de alimentație publică și al unităților militare, de pe raza comunei Luna.

HCL nr. 54/9.08.2019

VALER CECLAN - născut în anul 1946, se formează ca profesionist pe băncile școlii profesionale , mai apoi la Liceul Industrial din Câmpia Turzii. Ca activitate profesională:

-1964- se angajează la Combinatul Metalurgic Câmpia Turzii;

-1968-2000, parcurge treptele profesionale de un simplu muncitor la cel de maistru și șef de echipă, fiind un profesionist foarte bine instruit și un excelent lider;

-2000-2003- o dată cu intrarea în politică este ales consilier local;

-2003-2004 - datorită spiritului cetățenesc  și gradului ridicat de  implicare în probleme cetățenilor este ales ca viceprimar;

-2004-2008 – având susținerea cetățenilor din comuna Luna, este ales primar;

-2008-2012- își continuă cariera în administrația publică locală, fiind din nou ales ca viceprimar;

-2012 - după multă muncă și realizări, părăsește politica și se retrage în pensie.

ANEXA nr. 8^a

Reţeaua rutieră

A)Drumuri de interes naţional

1. Autostrăzi

Autostrada A3, cu o lungime de 20,87 km pe teritoriul COMUNEI LUNA.

2. Drumuri expres

Nu este cazul.

3. Drumuri internaţionale «E»

Drumul internaţional E60, cu o lungime de 18,28 km pe teritoriul COMUNEI LUNA.

4. Drumuri naţionale principale

Drumul naţional DN15, care se identifică cu drumul international E60, cu o lungime de 18,28 km pe teritoriul COMUNEI LUNA. 

5. Drumuri naţionale secundare

Nu este cazul.

B) Drumuri de interes judeţean

Drumul judeţean DJ 150A, Luna (DN 15) – Baza Aeriană nr. 71, cu o lungime de 0,686 km pe teritoriul comunei Luna.

Drumul judeţean DJ 107F, Limita Jud. Alba - DN 15 (Luncani), cu o lungime de 4,510 km pe teritoriul comunei Luna.

C) Drumuri de interes local

1.Drumuri comunale

Drumul comunal DC 62, Câmpia Turzii - Călăraşi Gară, cu o lungime de 6,800 km pe teritoriul comunei Luna.

Drumul comunal DC 67, DJ 107F - Gligoreşti, cu o lungime de 2,600 km pe teritoriul comunei Luna.

Drumul comunal DC 68, Luna (DJ 150A) - Călăraşi Gară (DC 68A), cu o lungime de 3,000 km pe teritoriul comunei Luna.

2.Drumuri vicinale

Drumuri de exploatare agricolă cu o lungime totală de 80,51 km.

3.Străzi

Străzi cu o lungime totală de 18,14 km.

ANEXA nr. 8^b

Reţeaua de căi ferate

Pe teritoriul administrativ al Comunei Luna trece calea ferată Cluj-Napoca  - Războieni, pe o distanță de cca 0,45 km, la limita cu Comuna Călărași, jud. Cluj. 

ANEXA nr. 9

Principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea

1. Instituţii din domeniul educaţiei şi cercetării

Pe teritoriul COMUNEI LUNA activează o unitate de învățământ cu personalitate juridică care are sediul în satul Luna cu trei structuri:

• O structură cu învățământ preșcolar, primar și gimnazial în satul Luna;
• O structură cu învățământ preșcolar, primar și gimnazial în satul Luncani;
• O structură cu învățământ preșcolar în satul Gligorești.

Totalul elevilor din unitățile de învățământ de pe raza COMUNEI LUNA este de cca 350 de elevi.

Pe perioada anului școlar se desfășoară un program de tip after-school pentru elevii claselor 0-IV finanțat de Primăria Luna și un program after-school finanțat din fonduri europene pentru elevii claselor V-VIII, pentru structura școlară din satul Luna. 

Şcoala Gimnazială din satul Luna dispune de o sală de sport construită în anul 2009, având teren interior cu gazon sintetic pentru practicarea diverselor sporturi precum fotbal, handbal, volei, tenis, dar şi sală de fitness  dotată cu aparatură modernă. De asemenea, în curtea şcolii se află un teren de sport cu gazon sintetic.

1. Instituţii din domeniul culturii

          Pe raza COMUNEI LUNA funcționează un număr de trei cămine culturale:

- Cămin cultural ”Profesor Nicolae Mazăre„ din satul Luna;

- Cămin cultural în satul Luncani;

- Cămin cultural ”Petre Sălcudeanu” din satul Gligorești.

Căminele Culturale din Luna şi Gligoreşti vor fi renovate şi dotate corespunzător prin PNRR, iar cel din Luncani a fost modernizat si dotat în cadrul unui proiect integrat cu finanţare europeană.

1. Instituţii din domeniul sănătăţii

În ceea ce priveşte serviciile sanitare pe teritoriul COMUNEI LUNA funcționează:

- un cabinet medical individual de medicină de familie ”LunaMedFam Praxis” cu un medic de specialitate, asistat de 3 cadre medicale medii, cu doua puncte de lucru (un punct de lucru în satul Luna și un punct de lucru în satul Luncani).

- două cabinete stomatologice cu doi medici de specialitate, unul în satul Luna și unul în satul Luncani. 

Există două farmacii în centrul satului Luna și o farmacie în satul Luncani.

1. Instituţii din domeniul asistenţei sociale

În cadrul Primăriei comunei Luna funcționează Compartimentul de Asistență Socială care furnizează următoarele servicii în comunitate:

Protecţia copilului:

•  monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ  teritorială, asigurând centralizarea și sintetizarea acestor date și informații;
•  identifică copiii aflați în dificultate, elaborează documentația pentru stabilirea măsurilor speciale de protecție a acestora și susține în fața organelor competente măsurile de prevenire a abandonului copilului;
•  acționează pentru clarificarea situației juridice a copilului, inclusiv pentru înregistrarea nașterii acestuia, în vederea identificării unei soluții cu caracter permanent pentru protecția copilului;
•  exercită dreptul de a reprezenta copilul și de a administra bunurile acestuia în situațiile și în condițiile prevăzute de lege;
•  susține dezvoltarea de servicii alternative de tip familial;
•  identifică, evaluează și acordă sprijin material și financiar familiilor cu copii în întreținere, asigură consiliere și informare familiilor cu copii în întreținere asupra drepturilor și obligațiilor acestora, asupra drepturilor copilului, asupra serviciilor disponibile pe plan local, asupra instituțiilor speciale, etc.;
•  asigură și urmărește aplicarea măsurilor educative stabilite de organele competente pentru copilul care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, dar care nu răspunde penal;
•  asigură și urmărește aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a consumului de alcool si droguri;
•  colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale în vederea identificării situațiilor deosebite care apar în activitatea de protecție a copilului, a cauzelor apariției acestor situații și a stabilirii măsurilor pentru îmbunătățirea acestei activități.
•  realizează parteneriate și colaborează cu organizațiile neguvernamentale și cu reprezentanții societății civile în vederea dezvoltării și susținerii măsurilor de protecție a copilului;
•  asigură relaționarea cu diverse servicii specializate;
•  sprijină accesul în instituțiile de asistență socială destinate copilului sau mamei și copilului și evaluează modul în care sunt respectate drepturile acestuia;

Protecția persoanelor adulte:

•  asigură elaborarea strategiei de asistență socială, a planului de asistență socială pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale, precum și a programelor de acțiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local; 
•  evaluează situația socio-economică a persoanei, identifică nevoile și    resursele acesteia;
•  identifică situațiile de risc și stabilește măsuri de prevenție și de reinserție a persoanelor în mediul familial și în comunitate;
•  elaborează planurile individualizate privind măsurile de asistență socială pentru prevenirea sau combaterea situațiilor de risc social, inclusiv intervenții focalizate pentru consumatorii de alcool, precum și pentru persoanele cu probleme psihosociale;
•  organizează acordarea drepturilor de asistență socială și asigură gratuit consultanța de specialitate în domeniul asistenței sociale, colaborează cu alte instituții responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi;
•  organizează și răspunde de plasarea persoanei într-o instituție de asistență socială și facilitează accesul acesteia în alte instituții specializate;
•  evaluează și monitorizează aplicarea măsurilor de asistență socială de care beneficiază persoana precum și respectarea drepturilor acesteia;
•  asigură consiliere și informații privind problematica socială;
•  asigură prin instrumente și activități specifice asistenței sociale prevenirea și combaterea situațiilor care implică risc crescut de marginalizare și excludere socială, cu prioritate a situațiilor de urgență;
•  asigură relaționarea cu diverse servicii publice sau cu alte instituții cu responsabilități în domeniul protecției sociale;
•  realizează evidența beneficiarilor de măsuri de asistență socială;
•  dezvoltă parteneriate și colaborează cu instituții neguvernamentale și cu alți reprezentanți ai societății civile în vederea acordării și diversificării serviciilor sociale în funcție de realitățile locale pentru persoanele cu handicap și persoanele vârstnice;
•  colaborează cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor în vederea dezvoltării de programe de asistență socială de interes local;
• asigură sprijin pentru persoanele vârstnice sau persoanele cu handicap, prin realizarea unei rețele eficiente de asistenți personali și îngrijitori la domiciliu pentru aceștia;
•  asigură amenajările teritoriale și instituționale necesare, astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap;

1. Instituţii în domeniul tineretului şi sportului

Pe raza COMUNEI LUNA activează o singura asociație sportivă denumită ”Asociația Club Sportiv Spicul Luna 1958” care are înregistrate ca obiect de activitate următoarele sporturi: arte marțiale, atletism, baschet, box, culturism si fitness, dans sportiv, fotbal, fotbal - tenis CAJ, handbal, judo, karate, șah, tenis, tenis de masă, gimnastică și minifotbal.

ANEXA nr. 10

Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură

În comună funcţionează 208 agenţi economici, domeniile de activitate fiind comerţ, producţie, transport, construcţii. Mai mult de 75% dintre agenții economici activează în domeniul economic terțiar, restul de 25% fiind in domeniul economic de producție și agricultură.

Viaţa economică a comunei Luna este în plină dezvoltare. Rata şomajului este relativ mică, în comparaţie cu alte zone, pentru că o mare parte a populaţiei active lucrează în orașele din apropierea comunei (Luduș, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca), precum și în alte state europene. 

Economia comunei excelează în sectorul agricol. În domeniul creșterii animalelor activează: Asociația crescătorilor de animale ”Ovitar Luna 2013” și Asociația crescătorilor de animale ”Țigaia ruginie”, la care se mai adaugă și agentul economic cu specific în creșterea pasărilor SC Transavia SA.

Pe teritoriul comunei există 2 mari asociaţii agricole "Arieşul" şi "GN Mureș Agrar", care însumează un total de cca 1500 de hectare. Majoritatea proprietarilor din Comuna Luna sunt incluşi în aceste societăţi agricole. Acestor asociații li se alatură un număr însemnat de arendaşi.

Suprafaţa agricolă a comunei este structurată astfel:

     ♦ fâneţe 32 ha

     ♦ păşuni 369 ha

     ♦ vii 105 ha

     ♦ livezi 5,46 ha

     ♦ păduri 330 ha

     ♦ arabil 3010 ha.

Zona este propice agriculturii, o mare parte din terenul arabil fiind de categoria a II -a și a III-a.

În acest moment, principalele culturi din zonă sunt : grâu, porumb, floarea-soarelui, orz, orzoaică, sfeclă de zahăr, soia, cartofi, legume. Dintre toate culturile, conform datelor, predomină porumbul, urmat de grâu, orzoaică de toamnă şi floarea-soarelui.

Agricultura se confruntă cu o problemă importantă, lipsa sistemelor de irigaţii, în condiţiile în care vechile sisteme nu mai există, acestea fiind distruse.

Creşterea animalelor este un sector care s-a aflat în declin. Statisticile anului 2022 arătau următoarele efective de animale:

     ♦ Bovine               180

     ♦ Porcine              215

     ♦ Ovine            3230

     ♦ Caprine             550

     ♦ Cabaline          30

     ♦ Păsări 2200 + 500000 (Transavia)

      ♦ Familii de albine  200

În ultima perioadă, totuşi, datorită subvenţiilor care se acordă fermierilor, se înregistrează o creştere a efectivelor de ovine şi caprine.

Comuna Luna foloseşte din plin resursele de care dispune - pe teritoriul comunei, în lungul râului Arieş funcţionează 4 balastiere.

Pe lângă balastiere, pe raza comunei mai sunt întâlniţi un număr important de alţi agenţi economici care desfăşoară activităţi lucrative sau de servicii. Dintre aceştia amintim: SC SCANIA ROMÂNIA SRL, SC TRANSAVIA SA, SC HOLCIM ROMÂNIA SA, SC 2 CONNECT SRL, SC DYNAMIC LOGISTIC SRL, SC BENIDORM SRL, SC KSA TEOCRISTA SRL. 

          Pe teritoriul localităţii Luna funcţionează Baza Aeriană nr. 71 „General Emanoil Ionescu” - Câmpia Turzii, fondată la 1 iunie 2002, în urma unui program de reorganizare a Armatei Române, care operează cu avioanele MIG-21 LanceR şi elicopterele IAR 330.

ANEXA nr. 11

Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul COMUNEI LUNA

I. Inventarul bunurilor imobile din domeniul public al COMUNEI LUNA