HOTĂRÂREA nr. 6 din 31 ianuarie 2020
privind aprobarea Statutului Comunei Rădășeni, județul Suceava
Analizând temeiurile juridice, respectiv prevederile:
a) art. 15 alin. (2), art. 120, art. 121 alin. (1) și alin. (2) din Constituția României, republicată,
b) art. 7 alin. (2) din Codul civil al României, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicat, cu modificările și completările ulterioare,
c) art.104 și art. 129 alin. (3) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ
Având în vedere Proiectul de hotărâre înregistrat sub nr. 8086 din 30.12.2019 privind însoțit de:
a) referat de aprobare privind necesitatea adoptării proiectului de hotărâre prezentat de către primarul comunei d-l Neculai PERJU înregistrat sub nr. 8087 din 30.12.2019
b) raportul compartimentului juridic din cadrul aparatului de specialitate al primarului înregistrat sub nr.170 din 13.01.2020;
c) raportul de avizare al Comisiilor de specialitate ale Consiliului local întâlnite în ședință comună, înregistrat sub nr. 277 din 17.01.2020.
În temeiul prevederilor art. 139 alin. (1) coroborat cu art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RĂDĂȘENI
adoptă prezenta hotărâre:
Art.1. - Se aprobă Statutul Comunei Rădășeni, județul Suceava conform Anexei care face parte integrantă din hotărâre.
Art.2. – Prin prezenta se abrogă HCL nr.19 din 25 martie 2014.
Art.3. - Prin intermediul secretarului general al comunei Rădășeni prezenta hotărâre se aduce la cunoștință publică și se comunică, prefectului judeţului Suceava și primarului comunei Rădăşeni, în termenul prevăzut de lege.
Președintele de ședință , Contrasemnează pentru legalitate:
Maricica PĂUN Secretarul general al comunei Rădășeni,
Ionela IGNIA
Anexă la HCL nr. 6 din 31 ianuarie 2020
STATUTUL COMUNEI RĂDĂȘENI
JUDEŢUL SUCEAVA
CUPRINS
CAPITOLUL 1 - Prezentare generală
- Reşedinţa
- Însemnele specifice comunei şi modalităţile de utilizare a acestora
CAPITOLUL 2 - Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora,
date privind constituirea şi organizarea autorităţilor administraţiei publice locale
CAPITOLUL 3 - Întinderea şi delimitarea teritorială a unităţii administrativ-teritoriale, localităţile componente, amplasarea acestora, prezentarea grafică şi descriptivă, distanţa dintre localităţile componente, rangul unităţii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional
3.1. Întinderea şi delimitarea teritorială a unităţii administrativ-teritoriale
3.2. Localităţi componente și amplasarea acestora
3.3. Prezentare grafică şi descriptivă
3.4. Distanţa dintre localităţile componente și rangul unităţii administrativ-teritoriale
CAPITOLUL 4 - Date privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale,prima atestare documentară, evoluţia istorică
4.1.Date privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale
4.2. Prima atestare documentară și evoluția istorică
4.2.1. Rădășeni
4.2.2. Lămășeni
4.2.3. Pocoleni
CAPITOLUL 5 - Criteriile potrivit cărora se poate conferi și retrage persoanelor fizice române sau străine calitatea de cetățean de onoare
CAPITOLUL 6 - Componenţa, structura și numărul populaţiei comunei
CAPITOLUL 7 - Căile de comunicaţie existente şi categoria acestora
CAPITOLUL 8 -Date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea
CAPITOLUL 9 - Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţi diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură
CAPITOLUL 10 - Serviciile publice existente
CAPITOLUL 11 - Informaţii privind bunurile din patrimoniul comunei
CAPITOLUL 12 Informaţii relevante privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în comună
CAPITOLUL 13 -Modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine
CAPITOLUL 14 - Procedura privind atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local
CAPITOLUL 15 - Modalităţi de consultare a populaţiei comunei pentru probleme de interes local sau judeţean
CAPITOLUL 16 - Procedura privind acordarea titlului şi certificatului de fiu/fiică al/a comunei
CAPITOLUL 17 - Dispoziții finale
Prezentul statut a fost elaborat în conformitate cu prevederile art. 104 și art. 129 alin. (3) lit.a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
CAPITOLUL 1
PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Reşedinţa
Rădășeni este o comună în județul Suceava, România, formată din trei sate: Rădășeni, Lămășeni și Pocoleni, ai căror locuitori formează o comunitate de interese și de tradiții,
care are ca scop fundamental înfăptuirea binelui comun al tuturor membrilor săi.
Comunitatea şi autorităţile sale reprezentative asigură condiţii optime ca fiecare dintre satele componente să-şi păstreze şi să-şi promoveze identitatea exprimată prin valorile, obiceiurile şi tradiţiile proprii în condiţiile stabilite de legile ţării, de prezentul statut şi de celelalte acte de autoritate locală.
Satul de reședință, în care și au sediul autoritățile administrației publice locale și sunt grupate celelalte autorități și instituții publice reprezentative pentru comună, este Rădășeni.
1.2. Însemnele specifice comunei şi modalităţile de utilizare a acestora
Stema comunei Rădășeni se compune dintr-un scut roșu, cu un măr cu frunza spre dreapta, înconjurat de două spice de grâu încrucișate, toate de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint.
Propunerea de stemă a comunei Rădășeni, adoptată prin hotărâre de guvern, asigură concordanța elementelor acesteia cu specificul economic, social, cultural și tradiția istorică ale comunei, respectând tradiția heraldică a acestei zone și legile științei heraldicii. Coroana murală cu un turn de argint semnifică faptul că așezarea este comună.
Este interzisă utilizarea însemnelor comunei fără acordul scris al primarului comunei Rădășeni.
CAPITOLUL 2
Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora,
date privind constituirea şi organizarea autorităţilor administraţiei publice locale
Autoritățile locale sunt consiliul local, ca autoritate deliberativă, și primarul, ca autoritate executivă.
Alegerea primarului, pentru un mandat de 4 ani, a fost validată prin hotărâre judecătorească definitivă, potrivit Anexei nr.1a, care face parte integrantă din Statut.( În Anexa nr.1b sunt menționați cronologic primarii comunei Rădășeni, începând cu anul 1990)
Atribuțiile primarului sunt prevăzute de reglementările legale în materie.
Consiliu local este format din 13 consilieri, aleși pentru un mandat de 4 ani. Potrivit celor mai recente alegeri locale, are următoarea componență, conform Anexa nr.2, care face parte integrantă din Statut.
Atribuțiile consiliului local sunt prevăzute de reglementările legale în materie. Modul de organizare şi funcţionare a Consiliului Local al comunei Rădășeni se stabileşte prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin hotărâre a acestuia.
Primăria comunei Rădășeni este o structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității deliberative și dispozițiile autorității executive, soluționând problemele curente ale colectivității locale. Ea este constituită din: primar, viceprimar, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului și aparatul de specialitate al primarului.
Aparatul de specialitate al primarului reprezintă totalitatea compartimentelor funcționale, fără personalitate juridică, de la nivelul unității administrativ-teritoriale, precum și secretarul general al unității administrativ-teritoriale. Primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia și viceprimarul nu fac parte din aparatul de specialitate.
Sediul administrației publice locale este în satul Rădășeni (com. Rădășeni), str. Principală, nr. 29, cod poștal 727460.
CAPITOLUL 3
Întinderea şi delimitarea teritorială a unităţii administrativ-teritoriale, localităţile componente, amplasarea acestora, prezentarea grafică şi descriptivă, distanţa dintre localităţile componente, rangul unităţii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional
3.1. Întinderea şi delimitarea teritorială a unităţii administrativ-teritoriale
Comuna Rădăşeni, amplasată în partea de nord a Moldovei, în sudul județului Suceava, la 3 km depărtare de Municipiul Fălticeni și la 30 km de reședința de județ, Municipiul Suceava, are o întindere administrativ-teritoriala de 4037 ha, din care:
a.suprafata agricola - 3364 ha;
b.suprafata neagricola - 626 ha;
c.suprafata arabila - 2257 ha.
Suprafata intravilanului comunei Rădăşeni este de 711 ha.
Comuna Rădășeni se învecinează:
La E cu Municipiul Fălticeni și comuna Bunești
La V cu comuna Cornu Luncii și cu comuna Horodniceni
La N cu comuna Horodniceni, comuna Moara și comuna Bunești
La S cu comuna Baia și Municipiul Fălticeni.
3.2. Localităţi componente și amplasarea acestora
Comuna Rădăşeni are în componenta sa trei sate, respectiv:
a.satul Rădăşeni
b.satul Lămăşeni
c.satul Pocoleni.
Satul Rădăşeni are statutul de reşedinţă a comunei.
3.3. Prezentare grafică şi descriptivă
Are forma unui poligon neregulat, înclinat spre N-E, iar teritoriul său este scăldat de râul Șomuzul Mare pe o distanță de 6 km, de pârâul Rădășanca pe o distanță de 6 km și de pârâul Lămășanca pe o distanșă de 4 km. Hidrologic, zona este localizată în bazinul hidrografic al râului Siret, subbazinul râului Șomuzul Mare ( Anexa nr.3a-e)
Din punct de vedere geografic, regiunea este încadrată în Podișul Moldovei, subunitatea Podișul Sucevei – Podișul Fălticenilor, districtul Podișului Șomuz – Tătăruș (cumpăna de ape între râul Moldova și râul Șomuzul Mare).
3.4. Distanţa dintre localităţile componente și rangul unităţii administrativ-teritoriale
Localitățile componente ale comunei sunt satele Rădășeni (rangul IV), Lămășeni (rangul V) și Pocoleni (rangul V). Între Rădășeni și Lămășeni sunt 4,5 km, între Rădășeni și Pocoleni sunt 6 km, iar între Lămășeni și Pocoleni sunt 4,5 km.
CAPITOLUL 4
Date privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale,
prima atestare documentară, evoluţia istorică
4.1.Date privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale
Comuna Rădășeni a apărut potrivit legii din 1864, ca unitate administrativă, organ local al puterii de stat, condusă de consiliul comunal și de primar – întâiul magistrat al locuitorilor. Actele emise erau semnate de secretar ori de notar (cele de stare civilă) și primar.
Actuala componență a comunei, cu satele Rădășeni, Lămășeni și Pocoleni, a fost stabilită în anul 1968.
4.2. Prima atestare documentară și evoluția istorică
4.2.1. Rădășeni
Originea satului Rădășeni se pierde în negura vremurilor. Într-o zonă care este declarată patrimoniu local, pe dealul Rupturii, s-au descoperit cochilii de melci și de scoici care, în urma cercetărilor, s-au dovedit a fi din perioada Mării Sarmatice, de acum 7 milioane de ani. În perioada respectivă, zona în care se află astăzi România era situată la o adâncime mai mică a Mării Sarmatice, care se întindea din Europa Centrală de astăzi până la munții Tian-Șan din Asia Centrală. Ca urmare a izolării de oceanul planetar și a faptului că în ea se vărsau fluvii (deci apă dulce), marea s-a îndulcit treptat, animalele marine au dispărut, iar cochiliile moluștelor de apă sărată s-au depus pe fundul mării, cimentându-se și formând straturi fosile, de felul celor descoperite la Rădășeni. Mai apoi, din fragmentarea acelei mări, au rezultat o serie de bazine de mai mică întindere: Marea Aral, Marea Caspică și Marea Neagră.
Condițiile de climă temperată, solul prielnic și accesul la apă au favorizat așezarea omului încă din cele mai vechi timpuri, în arealul Șomuzului Mare. Cercetări de suprafață au dus la descoperirea a numeroase stațiuni arheologice, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, de către N. Beldiceanu (ginerele primului învățător al satului) și Gr. Buțureanu. Săpăturile au fost continuate la începutul secolului al XX-lea de V. Ciurea, care a expus descoperirile în Muzeul Regional Fălticeni.
Astfel, pe dealul Cetățuia, s-au descoperit urme materiale de viață omenească: vase de lut cu toarte, vase colorate în alb, brun și cărămiziu, apoi topoare de silex, pumnale de os, idoli de argilă – materiale caracteristice perioadei neolitice (V. Ciurea – Preistoria în vechiul ținut al Sucevei, București, 1931, p. 7-8). Și în Siliște, vechea vatră a satului Rădășeni, săpăturile au găsit vase de ceramică și o daltă de os, aparținând culturii bronzului (cca 1 600 – 600 î.e.n.).
Odată cu întemeierea Moldovei, satul devine dependent de domeniul domnesc. Prima mențiune documentară - v. „Documente privind istoria României. Veacul XIV, XV. A. Moldova”, vol. I (1384-1475), Ed. Academiei, 1954, p. 48 - este în „Uricul lui popa Iuga asupra satului Buciumeni”, în care se pomenește de „părăul ce merge la Radeșani, lîngă Stăniga”. Aceasta datează din 16 februarie 1424, din vremea în care Alexandru cel Bun face o danie sfetnicului său, popa Iuga. Actul este întărit de Ștefan al II-lea, fiul lui Alexandru, care la 24 aprilie 1434 mai dă în stăpânire popii Iuga și alte sate, inclusiv Rădășeni, cu porunca „nimeni să nu clintească dania noastră”.
Multă vreme, calea comercială ce ducea de la prima capitală a Moldovei, Baia, la cetatea de Scaun a Sucevei a trecut prin Rădășeni, conferind satului avantaje economice și chiar o anumită importanță. În anul 1467, în păduricea din vatra satului, s-au adăpostit o parte din arcașii lui Ștefan cel Mare, pentru a împiedica o eventuală năvălire a dușmanului, dinspre Baia, către Suceava.
În anul 1558, dania e clintită (și porunca de la 1434, călcată) de Alexandru Lăpușneanu, care transmite satul către ctitoria sa, mănăstirea Slatina. Dar rădășenenii nu vor să recunoască această stăpânire. Așa că nu-și vor îndeplini obligațiile și se vor judeca cu egumenii mănăstirii, pentru libertatea lor de răzeși, dovedită de hrisoave vechi, cu semnături de voievozi. Reclamații și judecăți la Divanul domnesc au fost începând din anul 1712 și pînă în anul 1864. Într-adevăr, tradiția îi creditează pe rădășeneni ca fiind oameni domnești, darabani – cum menționează și monografia versificată a satului, alcătuită de poetul-arheolog N. Beldiceanu:
„Această mult frumoasă pădure seculară
E satul Rădășeni – sat vechi la noi în țară.
Se zice că strămoșii ce bine se luptau
Drept ocină, pământuri aicea căpătau”.
De altfel, în secolelele XIV-XVI, la Rădășeni se înregistrează mișcări și răscoale țărănești – formă de rezistență, ca și fuga folosită de țărănimea liberă a acelor vremi (v. Istoria României, Editura Academiei, București, vol. II/1962, p. 990, planșa XIX – Țările române în sec. XIV-XVI).
Un moment de referință în istoria satului îl reprezintă cele două scurte perioade de domnie ale lui Ștefan Tomșa al II-lea. Dintr-un hrisov de la 1743, de pe vremea domnitorului Constantin Mavrocordat, aflăm că, pe la 1580, la Rădășeni funcționa o școală bisericească.
E vorba de Școala preoțească de slovenie, înființată (probabil) de mănăstirea Slatina, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Învățământul de aici era mixt, slavo-român, filologul și istoricul literar Sextil Pușcariu consemnând că școala din Rădășeni și școala domnească din Suceava ar fi fost primele școli din Moldova, cu învățătură în limba română. Școala a funcționat mult timp, de vreme ce în secolul al XVIII-lea sunt atestați țărani, precum Toader sin Dionisie, care scriau cu chirilice, în limba română.
Tradiția spune (fapt consemnat și de monografia lui N. Beldiceanu) că „voievodul săracilor” ar fi învățat carte aici, „când era copil mic și sărac”. Amănuntul este veridic, dacă ținem cont că ar fi copilărit fără tată, Ștefan Tomșa I fiind decapitat în anul 1564, la comanda regelui Sigismund II, în Polonia. Acesta i-a mulțumit, astfel, pe turcii care l-au adus la domnie, în locul lui Tomșa I, pe Alexandru Lăpușneanu.
Arderea satului din Siliște și a bisericii de aici (despre care bătrânii satului susțineau că ar cunoaște chiar locul în care a fost pristolul și din temelia căreia încă se mai vede o piatră, greu de clintit din acea zonă) va fi avut loc la începutul secolului al XVII-lea, poate și în urma unei incursiuni a tătarilor. Cert e că, după ce vechea vatră a satului a ars, locuitorii s-au adăpostit mai spre sud, pe firul pârâului Rădășanca, în „groapa” împădurită. Iar ca recunoștință că aceste locuri l-au ascuns pe Tomșa din calea unui pretendent la domnie, sprijinit de polonezi, domnitorul care a învățat carte la Rădășeni pune temelia unei biserici chiar aici, zidită între anii 1611 – 1623. Este vorba de biserica cu hramul „Sfinții Mucenici Mercurie și Ecaterina” – monumentul istoric de astăzi, una dintre cele mai vechi și mai bine întreținute biserici de lemn din Moldova. Tot Ștefan Tomșa declară Rădășenii sat domnesc, înzestrându-l cu o suprafață însemnată de teren, în hotarul Băii.
Pe aceste meleaguri, se află cel mai vechi bazin pomicol din Moldova, locuitorii fiind vestiți pomicultori și neguțători de fructe, care au dus faima satului până la Praga, Buda sau Viena, unde-și vindeau merele. Încă de pe timpul lui Dimitrie Cantemir, mersese vestea despre merele de Rădășeni, în Descriptio Moldaviae, domnitorul-cărturar notând că „mălaiul din Țara de Jos și merele din Țara de Sus nu au coajă”. Astfel că, deloc întâmplător, în anul 1920, la Rădășeni, avea să se înființeze prima Școală de Horticultură din țară, transformată ulterior (1924) în Școala de pomicultură (azi, Colegiul Agricol „Vasile Lovinescu” Fălticeni).
Prin tratatul austro-turc din 7 mai 1775, nordul Moldovei (inclusiv două treimi din ținutul Sucevei) a intrat în componența Imperiului Habsburgic. Îndată după răpirea Bucovinei, în amintirea acestui județ pierdut, în Regat s-a reînființat județul Suceava, luându-se parte din județele Botoșani, al Hârlăului și Cârligăturii (ce avusese reședința la Târgu Frumos), al Romanului și al Neamțului. Isprăvnicia (capitala) județului a fost instalată mai întâi în satul Rădășeni. Abia mai târziu, în anul 1780, s-a întemeiat târgul Șoldănești, zis apoi Fălticeni, în care s-a stabilit „capitala” noului județ, ce avea să se numească, după reorganizări succesive, județul Baia (1923-1950) sau județul Fălticeni.
Mișcarea unionistă, care avea să-l aducă pe Cuza la domnia a două țări românești, a fost bine reprezentată la Rădășeni, din comitetul ținutal făcând parte trei oameni ai locului: Toader Grumăzescu, Petru Mazilu și Toader sin Pavel a Oanei (ultimul fiind și printre semnatarii procesului verbal din 7 octombrie 1857, prin care s-a hotărât Unirea Moldovei cu Muntenia sub numele de România). Poate și de aceea, dar și datorită prieteniei pe care i-o purta Mihail Kogălniceanu primului primar al comunei, Toader Grumăzescu (schimbul de scrisori dintre cei doi e o dovadă în acest sens), la Rădășeni, s-a înființat una dintre primele școli rurale din România. Mai mult, rădășenenii vor fi beneficiari ai împroprietăririlor de la 1864 (cu câte 0,90 ha), 1878, 1892 și chiar 1921.
Astfel că, la sfârșitul veacului XIX, Rădășenii ajunsese să fie considerat “cel mai frumos sat din toată Moldova” (A.D. Xenopol - Istoria Românilor în Dacia Traiana).
4.2.2. Lămășeni
Și vechimea satului Lămășeni merge dincolo de întemeierea Moldovei, izvoarele scrise afirmând că întemeietorii lui au fost români din Transilvania, fugiți din cauza asupririi maghiare, accentuată la sfârșitul veacului al XI-lea. Primele documente ce atestă existența satului datează din 17 august 1586.
Satul este dăruit boierului Rotopan, dar mai apoi, în vremea lui Ștefan cel Mare, lămășenenii sunt sloboziți. Se prea poate ca aceasta să se fi petrecut ca o consecință a victoriei de la Baia, din 1467, de la înfăptuirea căreia nu vor fi lipsit arcașii de pe-aici, adăpostiți de pădurea ce străjuia drumul care lega Baia de cetatea Sucevei. Izvoare narative afirmă că prima biserică din Lămășeni ar fi fost ctitoria lui Ștefan cel Mare. Dovezile în acest sens ar fi anume uși împărătești de mici proporții, sculptate și pictate cu medalioane.
După o scurtă vreme de răzășie, Petru Șchioul dă uric de stăpânire a satului pentru spătarul Cîrstian Rotopan (Rotompan), de la care îl confiscă Ștefan Tomșa al II-lea, înregistrându-l ca sat domnesc. În martie 1615, satul e adus danie ctitoriei de la mănăstirea Solca, a lui Tomșa, dar este recuperat de spătar, cei din neamul acestuia stăpânindu-l mai apoi, divizat în două sate, până la jumătatea secolului al XIX-lea.
În anul 1864, cele două sate se unesc, formând comuna Lămășeni, până în anul 1886. Deși știința de carte a pătruns, în Lămășeni, mult mai devreme, pe cale particulară, abia din acea perioadă, anume de la data de 15 septembrie 1865, începe să funcționeze o școală.
4.2.3. Pocoleni
Satul Pocoleni, este cel mai nou din comună. În documente, moșia Pocoleni apare pe la 1786 (v. Mihai Niculăiasa – Comuna Rădășeni – micromonografie, Editura Litera, 1975, p. 23). Satul se dezvoltă în urma împroprietăririi făcute în baza legii din 1889.
În 1916, ia ființă școala primară.
După ce, în anii 1930, a ținut pentru o scurtă vreme de comuna Horodniceni, consiliul sătesc a obținut menținerea satului în componența comunei Rădășeni, menționând legăturile strânse, de rudenie, pe care „cei de la iaz” le aveau cu rădășenenii. De Pocoleni au aparținut și așezările Iazu (câteva case) și Valea Vișinului, intrate în componența comunei Rădășeni, în urma delimitării limitelor teritorial-administrative ale localităților, din anul 1968.
CAPITOLUL 5
Criteriile potrivit cărora se poate conferi și retrage
persoanelor fizice române sau străine calitatea de cetățean de onoare
Titlul de cetățean de onoare al comunei Rădășeni se poate acorda, pentru merite deosebite, unor cetățeni români sau străini care, prin întreaga lor activitate, au creat o imagine
deosebită comunei noastre.
Criteriile pentru acordarea titlului de cetățean de onoare a comunei Rădăşeni, drepturile şi obligaţiile titularului titlului de cetățean de onoare al comunei, precum şi cazurile în care se poate retrage titlul de cetățean de onoare al comunei sunt cuprinse într-un Regulament special
întocmit şi aprobat de către Consiliul local Rădăşeni - HCL Rădășeni nr. 16/2014.
Cetățenii de onoare ai comunei Rădășeni sunt cuprinși în Anexa nr. 4 care face parte integrantă din Statut.
CAPITOLUL 6
Componenţa, structura și numărul populaţiei comunei
Conform recensământului efectuat în anul 2011, populația comunei Rădășeni se ridică la 3.575 de locuitori, majoritatea (98,38%) fiind români. Pentru 1,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Defalcată pe fiecare localitate, situația se prezintă astfel:
Rădășeni – 2.255 loc.
Lămășeni – 1.107 loc.
Pocoleni - 213 loc.
CAPITOLUL 7
Căile de comunicaţie existente şi categoria acestora
Accesul în comună, dinspre Municipiul Fălticeni, se face pe DJ 209 M.
Accesul în satul Pocoleni se face prin DJ 209 A, care leagă Municipiul Fălticeni de comuna Horodniceni.
Teritoriul comunei Rădășeni este străbătut, pe o distanță de 4 km, de DN 2E. Acesta străbate comuna prin extremitatea sudică a satului Rădășeni, de la racordul cu DN 2, din dreptul localității Spătărești, mergând spre Cornu Luncii – Păltinoasa, la racordul cu DN 17.
Accesul dinspre centrul localității, spre acest drum, se face pe DC Fundoaia, prin punctul Lovinescu (Groapa Rădășenilor), iar dinspre Lămășeni, prin punctul Sasca.
CAPITOLUL 8
Date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea
Educația preșcolară și școlară se realizează în grădinițe și școli.
În satele Rădășeni și Lămășeni există câte o grădiniță și câte o școală cu clasele I-VIII.
(Anexa nr.5 care face parte integrantă din Statut)
În satul Rădășeni, se află în stadiu de construcție o grădiniță cu program prelungit.
În domeniul culturii, fiecare dintre cele 3 sate ale comunei deține câte un spațiu propice desfășurării activității specifice (cămin cultural). În Lămășeni, căminul este în renovare, iar în Pocoleni a fost utilat în acest sens sediul în care a funcționat școala.
Biblioteca din comuna Rădășeni conține circa 10.000 de volume. În Rădășeni și Lămășeni există și biblioteci școlare.
În comună există șase biserici ortodoxe (dintre care una pentru creștinii ortodocși de rit răsăritean – stil vechi).Două dintre așezămintele de cult sunt inventariate în Lista Monumentelor Istorice din județul Suceava – Biserica din lemn cu hramul “Sf. Mercurie și Sf. Ecaterina” (construită în perioada 1611-1622) și Biserica “Sf. Neculai” din Lămășeni (construită în perioada 1762-1776).
În dispensarul medical, aflat în centrul satului Rădășeni, își desfășoară activitatea, în cabinete medicale separate, 2 medici de familie.
La nivelul comunei, activează un singur medic veterinar, care beneficiază de sprijinul unui tehnician.
Securitatea comunitară este asigurată de postul de poliție, care are sediul în centrul satului Rădășeni.
Începând din anul 2002, comuna beneficiază de rețele de televiziune prin cablu.
Începând din anul 2007, principalele instituții publice ale comunei au acces la internet.
CAPITOLUL 9
Principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie
diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură
Potrivit Atlasului României, ca tip de spațiu rural, comuna Rădășeni este caracterizată ca fiind de tipul 1, mai precis, un spațiu rural dens populat, cu agricultură bazată pe microexploatații individuale.
Așadar, potențialul economic al comunei și profilul ocupațional al locuitorilor ei relevă faptul că teritoriul comunei Rădășeni prezintă un profil predominant agrar.
De subliniat potențialul turistic al comunei, deoarece aici există zone cinegetice, zone de belvedere, posibilități de practicare a sporturilor de iarnă, de pescuit, ascensiuni, drumeții. Zona reprezintă un cadru propice de compensare fizică și morală, e o zonă pastoral, cu tradiții etnofolclorice, cu datini și obiceiuri care se transmit din generație în generație (Festivalul “Hora Rădășenilor”, Balul Gospodarilor, Plugușorul Rădășenilor).
Trebuie subliniat bioclimatul tonic-stimulativ, aerul curat, ozonat, fără praf și alergeni, bogat în ultraviolet, ionizarea accentuată a atmosferei – care este recomandată în tratamentul nevrozelor, a surmenajului fizic și intelectual, a stărilor de convalescență, deoarece favorizează relaxarea și reconfortarea organismului.
Cultura plantelor (în special, pomicultura) este practicată în sistem individual, ca și creșterea animalelor – axată pe creșterea ovinelor și a bovinelor. Una dintre activitățile dinamice este silvicultura, numărul societăților comerciale înregistrate cu acest obiect de activitate fiind în creștere.
Sectorul secundar (industrie, construcții) are o pondere egală cu cea a sectorului primar.
Unitățile care desfășoară activități specific sectorului terțiar (comerț, alimentație publică, servicii de cazare, transport și alte servicii) reprezintă aprox. 70% din totalul unităților economice ale comunei. Se remarcă dominația, din punct de vedere al numărului de unități economice, a comerțului – care deține circa 50% din totalul societăților comerciale.
CAPITOLUL 10
Serviciile publice existente
La nivelul comunei, sunt organizate și funcționează, după regulamente speciale, următoarele servicii publice:
a) Iluminat public
b) Salubrizare și gestionare deșeuri
c) Situații de urgență.
CAPITOLUL 11
Informaţii privind bunurile din patrimoniul comunei
Potrivit legii, patrimoniul comunei este alcătuit din bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea publică sau privată, precum și din drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.
Bunurile care aparțin comunei Rădășeni sunt supuse inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situațiilor financiare anuale.
Concesionarea și închirierea bunurilor se face potrivit prevederilor legale.
Achiziționarea unor bunuri, servicii sau lucrări se va face numai cu încadrarea în cheltuielile bugetare aprobate și cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la achizițiile publice.
Procedura de achiziție va respecta întocmai prevederile legale în materie.
Creșterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificată, pentru fiecare caz în parte, cu note justificative anexate la inventar.
Inventarul bunurilor din domeniul public al comunei este cuprins în Anexa nr.6 care face parte integrantă din Statut.
CAPITOLUL 12
Informaţii relevante privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în comună
În componența consiliului local, după ultimele alegeri locale desfășurate în comună, sunt reprezentanți ai principalelor organizații locale ale partidelor politice.
Există și alte organizații locale, nereprezentate în consiliul local, dar acestea activează sporadic, mai ales în perioadele premergătoare alegerilor.
Societatea civilă s-a organizat în asociații guvernamentale, dintre care s-a remarcat, în ultimii ani, Asociația ȘOMUZUL, care apără dreptul fundamental la proprietate pentru aproximativ 500 de familii din comună.
Pe teritoriul comunei activează și Asociația Așezământul Filantropic pentru Bătrâni “Sf. Ierarh Nectarie”.
CAPITOLUL 13
Modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice
de drept public sau de drept privat române sau străine
Comuna Rădășeni face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României.
Comuna Rădășeni este afiliată la Asociația comunelor din România, asociație înființată în anul 1997 și declarată ca fiind de utilitate publică – prin HG nr. 156/13 feb. 2008, având ca membri 1750 de comune din toate județele României.
Aderarea la AcoR s-a făcut pe baza unei hotărâri a Consiliului Local al comunei Rădășeni.
În vederea accesării unor fonduri europene, comuna Rădășeni s-a asociat cu mai multe comune din zonă, dar și cu entități din domeniul privat, constituind Asociația “Grupul de Acțiune Locală Valea Șomuzului”, persoană juridică înființată la data de 28.05.2014, cu sediul în satul Rădășeni. Asociația are ca scop principal dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin consolidarea coerenței teritoriale și implementarea unor strategii, proiecte și acțiuni integrate de dezvoltare economico-socială și culturală pe teritoriul comunelor asociate.
Comuna Rădășeni este membră a Asociației Județene pentru Apă și Canalizare (AJAC) Suceava (asociație de dezvoltare intercomunitară de utilități publice pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare).
De asemenea, comuna este membră a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionare a Deșeurilor (ADIGR) a județului Suceava.
CAPITOLUL 14
Procedura privind atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi,
pieţe şi de obiective de interes public local
Consiliul local are posibilitatea atribuirii și schimbării denumirilor unor obiective de interes public local.
Atribuirea și schimbarea denumirii obiectivelor de interes public local se vor face prin hotărâre de consiliu, după obținerea avizului favorabil din partea Comisiei de atribuire de denumiri a județului Suceava, din cadrul Instituției Prefectului – județul Suceava.
Aprobarea nomenclatorului stradal pentru satele componente ale comunei a fost făcută prin HCL Rădășeni nr. 28/13.05.2010.
CAPITOLUL 15
Modalităţi de consultare a populaţiei comunei pentru probleme
de interes local sau judeţean
Consultarea cetățenilor comunei asupra unor probleme de interes local sau județean se poate face prin sondaj de opinie, în cadrul unor adunări cetățenești sau, după caz, prin referendum local.
Sondajele de opinie se pot face în cazul unor probleme de mică importanță, și urmăresc cuantificarea impactului unor măsuri adoptate de administrația publică locală.
Adunările cetățenești sunt convocate, pe sate, de primarul comunei, la inițiativa acestuia sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție.
Convocarea se face prin aducerea la cunoștință publică a scopului, a datei și a locului unde urmează a se desfășura adunarea.
Adunarea este valabil constituită în prezența majorității reprezentanților familiilor și adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenți.
Asupra problemelor de interes deosebit pentru comunitate, locuitorii comunei sunt consultați prin referendum, care va fi organizat în condițiile legii.
Referendumul se poate organiza, în funcție de problematica supusă dezbaterii, în toate satele componente ale comunei sau numai în unele dintre acestea.
CAPITOLUL 16
Procedura privind acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei
Procedura privind acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei este similară procedurii de acordare a titlului de cetățean de onoare.
Medalia și diploma de cetățean de onoare, ca și însemnele care atestă calitatea de fiu/fiică al/a comunei Rădășeni, se înmânează în cadru festiv, în ședință de consiliu.
CAPITOLUL17
Dispoziții finale
Statutul Comunei Rădășeni a fost elaborat în baza informațiilor deținute de compartimentele funcționale din cadrul Primăriei comunei Rădășeni, informații și date culese din diverse surse publice și private, precum și de la instituții cu atribuții în culegerea și evidența datelor statistice.
Statutul diferențiază și identifică comuna Rădășeni, în raport cu celelalte unități administrativ-teritoriale, fiind o biografie a comunei Rădășeni. Prin lecturarea acestui statut, persoanele interesate pot să-și formeze o imagine de ansamblu cu privire la așezarea geografică, istoria, cultura, economia, populația și structura acesteia, instituțiile și serviciile publice de care beneficiază comuna, fiind inclusiv o bază de pornire pentru alte lucrări, studii, referate în diverse domenii de activitate.
Acest document se dorește a fi un punct de pornire în cunoașterea și înțelegerea
comunității noastre, aflată într-o etapă de dezvoltare și modernizare, fapt ce va face ca aceste informații să necesite o actualizare continuă.
Datele și elementele cuprinse în acest statut se vor actualiza anual, prin grija secretarului general al comunei Rădășeni.
BIBLIOGRAFIE
HG nr.1290/2003 privind aprobarea stemelor comunelor din judeţul Suceava - ANEXA Nr. 64 Comuna Rădăşeni
Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi
V. Ciurea – Preistoria în vechiul ținut al Sucevei, București, 1931
Teodor Codrescu - Uricariul sau colecțiune de diferite acte, vol. X, Iași, 1888, p. 181 - Anafora de judecată între mănăstirea Slatina și locuitorii satului Rădășeni, 1743 aprilie 20
„Documente privind istoria României. Veacul XIV, XV. A. Moldova”, vol. I (1384-1475), Ed. Academiei, 1954, p. 48 și p.100
Ghe. I. Brătianu – O oaste moldovenească acum trei veacuri. Răscoala boierimii împotriva lui Ștefan Tomșa (1615) – în Revista istorică, București, mart.-iunie 1916, filele 54-79
N. C. Bejenaru – Ștefan Tomșa II (1611-1616, 1621-1623) și rivalitatea turco-polonă pentru Moldova, Institut Modern de Arte Grafice Ștefăniu & Ștaierman, Iași, 1926
N. Beldiceanu – Rădășeni (monografia versificată a satului)
Istoria României, Editura Academiei, București, vol. II/1962, p. 990, planșa XIX – Țările române în sec. XIV-XVI
Sextil Pușcariu – Istoria literaturii române, epoca veche, Editura Eminescu, 1987
Dimitrie Cantemir - Descriptio Moldaviae
A.D. Xenopol - Istoria Românilor în Dacia Traiana
Mihai Niculăiasa – Comuna Rădășeni – micromonografie, Editura Litera, 1975
Nicolai Oprea – Județul Suceava cu capitala la Rădășeni, Editura Axa, 2011
Timotei (Aioanei) Prahoveanul (coordonator) – Rădășeni. Satul dintr-o poveste
Vasile Ghe. Popa - Ulița Rădășenilor (în „Oameni și locuri din Fălticeni”, Fundația Culturală „Antares”, Galați, 2013).